Cuvântul Nou, decembrie 1993 (Anul 4, nr. 999-1017)
1993-12-04 / nr. 1000
Sâmbătă CIMINNICI Anul IV Nr. 1000 Anul IV Nr. 1000 Sâmbătă 4 decembrie 1993 Con Dl AH SOCIAL-POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA 8 pagini — 50 Iei 1 1000 Vă aflaţi astăzi, stimaţi cititori, in faţa numărului o mie al noii serii a publicaţiei noastre, rodul strădaniei colectivului redacţional de a vă aduce la cunoştinţă veşti şi evenimente petrecute in judeţ sau in afara lui, de a vă oferi posibilitatea exprimării la o tribună publică a gândurilor şi păsurilor, de a încerca să facem cunoscute nedreptăţile şi a contribui la îndreptarea lor. Am încercat — deşi n-a fost întotdeauna uşor să rezistăm pasiunilor unora şi extremismelor altora — să ne păstrăm echidistanţa faţă de tendinţele politice din judeţ pentru a putea fi mereu aserviţi singurului nostru adevărat stăpân, cititorul cotidian care doreşte să ştie şi ce face dreapta, şi te întreprinde stânga spre a putea decanta binele de rău. Am dorit să judecăm faptele şi mai puţin oamenii — aşa cum va trebui să ne judecaţi şi dumneavoastră pe noi — să ţinem balanţa echidistanţei nemişcată, la fel ca şi verticalitatea coloanei vertebrale a ziarului. O întâmplare fericită face ca numărul jubiliar să coincidă cu manifestările de amploare prilejuite de cinstirea figurii unui mare fiu al acestor locuri, un ilustru promotor al spiritualităţii româneşti din Transilvania. Am căutat, urmând pilda sa, să fim mereu ziarul tuturor românilor covăsneni, să promovăm şi noi după puteri valorile umane din acest judeţ, să săpăm în memoria istoriei pentru a pune în pagina prezentului mărturii şi date ale trecerii noastre pe acest pământ spre ştiinţa celor de azi şi a celor de mâine. Şi tot aşa vom continua! Dacă strădaniile noastre din cele 1000 de numere au reuşit cât de cât aceasta s-a datorat şi celor care au simţit alături de noi, cere ne-au sprijinit pe diferite căi în demersul nostru publicistic. Lor le mulţumim şi-i aşteptăm să rămână şi pe viitor alături de noi cu conştiinţa clară că de această gazetă este nevoie acum mai mult decât oricând altădată. „CUVÂNTUL NOU" Tuturor celor care îşi serbează onomastica de Sfântul Nicolae le dorim sănătate, fericire şi La mulţi ani! „Sunteţi deosebiţi, se vede pe feţele dvs." ffot — De câte ori aţi venit la Sf. Gheorghe, doamnă Veta Biriş? — Cred că acum este a 5-a oară. — Ce vă place la noi? Ce nu vă place? — îmi place totul. N-aş putea spune că nu-mi place ceva. Dacă nu mi-ar fi plăcut, acum aş fi fost la Bucureşti, unde am fost invitată de Ministerul Apărării Naţionale, pentru un spectacol. Am considerat însă că e mai potrivit să vin aici, la dvs. Aveţi mai multă nevoie de mine decât bucureştenii... Am venit cu suflet curat, am vrut să fiu alături de minunaţii români din Covasna, să putem simţi cum se cuvine această sfântă Sărbătoare. Sunteţi deosebiţi faţă de alt public. Se vede pe feţele dvs. că simţiţi altfel decât alţii, nici nu ştiţi ce frumoşi sunteţi când vă bucuraţi de un cântec, de pe scenă se vede foarte bine. Se vede că ne-aţi dori mai des aici, aţi vrea să vă cântăm mai mult. Sunteţi tare frumoşi. Promit să vin la dvs. ori de câte ori mă veţi chema, în limita timpului de care voi dispune. — Ce faceţi de sărbători? — Mâine şi poimâine (30 noiembrie şi 1 decembrie — n.n.) voi fi la Alba Iulia. Apoi voi pregăti spectacolele de sărbători, de Crăciun, de Anul Nou. Am Înregistrat de curând o casetă cu colinde, care sper să ajungă Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) IB!EL!,OTECA IN VIZITA LA ROMANII DIN UNGARIA (IV) „Dorim un sprijin spiritual mai mare din partea României!“ ne-a declarat prof. FLORICA SANTAU, directoarea şcolii în limba română din Kitighaz, Ungaria . — Stimată doamnă profesoară Florica Santău, nu pot să nu remarc faptul că în şcoala pe care o conduceţi e... cald, curăţenie, iar pe pereţi se găsesc portretele marilor cărturari ai neamului românesc... De asemenea, firma e bilingvă, după cum se poate vedea şi din fotografia pe care o publicăm. — Eu consider că e normal să fie aşa! Altele sunt necazurile noastre şi ele ţin de modul în care se face păs- Horia C. DELIU (Continuare în pag. a 2-a) m . „Binemeritaţi de la ţara întreagă..." • Interviu cu acad. prof. univ dr. ing. HORIA COLAN La invitaţia trimisă membrilor familiei Mitropolitului Nicolae Colan pentru a participa la manifestările prilejuite de marcarea centenarului naşterii ilustrului înaintaş, conducerea Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna“ a primit din Cluj-Napoca un emoţionant răspuns, din care cităm: „Ca fiu al judeţului Covasna vă exprim întregul meu ataşament, preţuire şi recunoştinţă pentru tot ceea ce întreprindeţi în direcţia afirmării noastre naţionale şi culturale în această parte a ţării. Mulţumesc pentru invitarea la manifestările din 4-5 decembrie, având nu numai bucuria ci şi datoria de suflet de a fi alături de dvs. Voi fi prezent şi din partea Academiei Române.“ Onoraţi de prezenţa în judeţ a uneia dintre personalităţile marcante ale ştiinţei româneşti contemporane, am încercat să aflăm amănunte despre viaţa Şi activitatea Domniei Sale. — Vă rugăm, stimate domnule academician Horia Colan, să vă prezentaţi cititorilor noştri. — M-am născut în 11 mai 1926, în Covasna, localitate în care am urmat şi primii ani de şcoală. După 50 de ani întorcându-mă în localitatea natală am constatat că amintirile mai sunt foarte vii, prezentând cu bucurie familiei locurile copilăriei. îmi amintesc cu emoţie despre „naveta" pe care o făceam din centru până la şcoala din Voineşti şi despre prima învăţătoare, doamna Camelia Buzea. — Să înţelegem că părinţii erau din Covasna? — Nu, tata, Gheorghe Colan, era din Arad, frate cu Mitropolitul Nicolae Colan. La fel ca şi alţi tineri români din judeţ, în preajma primului război mondial tata a trecut Carpaţii şi în 1914, la numai 18 ani, s-a înrolat ca voluntar în armată și a luptat la Mărășești și Nămoloasa, fiind distius Ioan LACAtUSU (Continuare în pag. a 3-a) Sunteţi aşteptat la Arad, domnule prefect! Cu 45 de titluri de proprietate eliberate şi aproape două sute în curs de completare la O.C.O.T., s-ar părea că în comuna Vâlcele ritmul aplicării Legii fondului funciar s-a accelerat. In centrul de comună, Araci, măsurătorile sunt terminate, iar în satul aparţinâtor Ariuşd, au mai rămas de făcut doar unele rectificări. Numai că aceste lucrări au inclus — aşa cum prevede legea — doar suprafeţele cuprinse la X ianuarie 1990 în hotarele fostului C.A.P. Or, de multă vreme comisia locală se zbate să găsească o soluţie pentru recuperarea unor suprafeţe deloc neglijabile intrate cu ani în urmă în posesia celor două unităţi agricole de stat vecine. Numai la Arad, ferma Hăghig a fostului I.A.S. Ozun ocupă 62 de hectare revendicate de 132 de persoane, în timp ce la Ariuşd alţi câţiva zeci de gospodari pretind să fie puşi în posesie cu o suprafaţă ce însumează 42 de hectare, ajunsă în stăpânirea IA.S. Prejmer. Nici una din Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3 a)