Cuvântul Nou, iunie 1994 (Anul 5, nr. 1121-1142)
1994-06-11 / nr. 1129
CUVÂNTUL NOU tlTIDIAH SICIIl-PIlIlllII MUHI EBVASNA Anul V Nr. 1129 Sâmbătă, 11 iunie 1994 4 pagini — 50 Iei O colaborare P.DS.R. — U.D.M.R.: simple speculaţii?! Ziarul „Curierul naţional“ de ieri face publice unele bănuieli în legătură cu o posibilă colaborare P.D.S.R. — U.D.M.R.. Bănuielile se leagă de recentele vizite ale domnilor Oliviu Gherman şi Dan Marţian în Ungaria, unde au avut convorbiri şi contacte cu lideri politici ai Partidului Socialist Ungar Se speculează faptul că atitudinea conciliantă a domnului Dan Marţian in legătură cu unele amendamente la proiectul legii învăţământului, acceptabile de către U.D.M.R., ar putea fi începutul unei înţelegeri între cele două partide, cu o finalitate precisă: voturile parlamentarilor U.D.M.R. , cu diferite ocazii“. Amendamentele propuse de dl. Marţian vor fi luate în discuţie luni, în cadrul Comisiei pentru învăţământ a Camerei. Se bănuieşte că, dacă P-D.S.R. le va susţine şi comisia le va accepta, U.D.M.R. va sprijini cu voturile sale partidul de guvernământ. Speculaţiile pe marginea acestei posibile alianţe par a fi de domeniul absurdului, câtă vreme P.D.S.R. se pregăteşte să guverneze împreună cu P.U N.R., iar acesta din urmă, se ştie, se află într-o ruptură totală cu U.D.M.R. Fie însă şi speculaţie, problema este interesantă : cum vor colabora în teritoriu, în special în judeţele Covasna şi Mureş prefecţii P.D. S R. cu U.D.M R. ? Dar, nu-i aşa, minuni în vremea noastră eu văd a se mai face... Il parafrazăm pe Eminescu în ideea că în politica românească, aflată atât de mult sub influenţa Orientului, totul e posibil. Vorba unui „clasic în viaţă“ , şi ce nu se poate când totul se poate ? Dumitru MANOLACHESCU NU SUNT RISCURI DE ÎMBOLNĂVIRE*. Ca urmare a ploilor insistente din ultimele zile, în unele localităţi ale judeţului apele au părăsit matca râurilor şi au năvălit în gospodăriile sătenilor, infestând apa potabilă din fântâni. La Inspectoratul Poliţiei Sanitareşi de Medicină Preventivă al judeţului, domnul doctor Hmrreh László, ne spune că în localităţile Zăbrătău, Boroşneul Mare, Bărel şi Chichiş — afectate de inundaţii mai grave — centrele speciale de intervenţie au fost aprovizionate cu clorură de var, pentru asanarea fântânilor, spaţiilor de depozitare a V.limtare in pag. a 2 a) AZI: 0 Viaţa creştină # Economia de piaţă şi protecţia consumatorului DORINA BĂDESCU, directoarea Şcolii generale din Belin-Vale „Ani de-a rândul m-am chinuit, dar a meritat!“ Probabil că de la înălţimea birourilor finanţiştilor, scoat din judeţul Covasna e privită integralist, nimeni nu se încumetă să ia în consideraţie greutăţile de necrezut prin care trec şcolile cu predare în limba română. Handicapul uriaş pe care-l au copiii care încep să frecventeze această instituţie formatoare de inteligenţă şi morală, faţă de şcolile similare din marile oraşe este uriaş! Se pot compara sălile spaţioase şi elegante laboratoarele dotate cu aparatură modernă, mijloacele specifice, de ultimă modă şi eficienţă, care exersează aptitudinile copiilor, cu clădirile rurale şcolare, care stau să va prăbuşească, spaţiile înghesuite şi insalubre, sărăcia cronică a materialelor didactice ? Existând în aceste condiţii incalificabile, şcoala românească din localităţile presărate printre dealurile şi câmpiile judeţului este sărăcită şi de valorile ei didactice. Şi este normal să fie aşa, pentru că fiecare profesionist doreşte să se apropie de centru, să profeseze în condiţii mai bune ,mai aducătoare de satisfacţii. Este omenească hotărârea unor cadre didactice, care părăsesc localităţile în care timpul pare să fi încremenit definitiv în pereţii crăpaţi ai claselor apropiindu-se de şcolile din Sfântu Gheorghe. Cum rămâne atunci cu pricăjitele şcoli rurale? Din fericire, există ici-colo, câte un cadru didactic care face apostolat. Unul dintre aceştia este directoarea Şcolii generale din Belin-Vale, doamna Dorina Bădescu— Stimată doamnă, clădirea şcolii dv. seamănă leit cu acele vechi şcoli imortalizată prin vechi ştampe, sau ilustraţii ale veacului trecut. — Şcoala din Belin-Vale a fost construită în 1923, prima învăţătoare a fost doamna Godeanu, care acum e pensionară şi locuieşte în sat. Ea avut tăria de caracter să rămână în sat, să se stabilească aici şi să facă şcoală. De atunci, de la început de secol, clădirii nu i s-a făcut nici o reparaţie capitală, când plouă, ne mai urcăm acolo şi mai schimbăm câte o ţiglă. Defapt, avem un om de serviciu care se ocupă cu întreţinerea şcolii, dar el nu primeşte nici măcar un sfert dintr-un salariu minim, pentru că, plătit din taxe forfetare ce poţi atunci să-i pretinzi? Na vom extinde cu 2 clase în căminul din sat, pa care le vom amenaja cu pereţi plianţi. — Câţi copii frecventează şcoala? — Anul acesta avem 58 în clasa I-a, iar de la anul vor fi şi mai mulţi. S-a schimbat mentalitatea părinţilor, de acum îşi trimit copiii la şcoală pentru că îi acordă acesteia o importanţă mai mare ca altă dată. Sunt şi săteni care nici nu vor să audă de şcoală, dar trebuie să-i Victor IANCULEESCU (Continuare in pag- a 2-a) ÎMPREUNĂ CU ROMÂNII DIN AITA MEDIE La troiţa „eroului inocent“ în ordine cronologică, ultima acţiune de omagiere a eroilor de Ziua închinată lor s-a petrecut la Aita Medie. La troiţa ridicată lângă bisericuţa ortodoxă din deal, în prezenţa câtorva suflete de români din puţinii care au mai rămas în localitate, reprezentanţi ai Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna“, Prefecturii şi Fundaţiei ,,Mihai Viteazul“ au depus o coroană de flori, preotul Ioan Tămaş a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor neamului, cu referire concretă la soldatul român încorporat în armata ungară Simon Ştefan, mort în prizonierat în Rusia. După încheierea ceremoniei am stat de vorbă cu Alexandru Simon, fratele soldatului dispărut în Rusia, care mi-a spus următoarele: „Am fost trei fraţi. Eu sunt cel mai mic. Ceilalţi doi, Ioan şi Ştefan, au murit amândoi. Unul pe front, în Rusia, în prizonierat, celălalt acasă . Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Un lipiţan pentru Crăciun La capătul străzii Borviz, fosta Şugaşului, din Sfântu Gheorghe, era un maidan plin de gunoaie şi de resturi menajere Un om s-a gândit să-i dea o folosinţă. Şi, deşi s-a lovit de tot felul de piedici birocratice, deşi ce îşi propusese el însemna o investiţie mare de efort şi de bani, a reuşit. Acum, acolo e o minunată şcoală de echitaţie. Uşor n-a fost: numai stâlpii sculptaţi ai porţii pe care i-a modelat singur cât timp trebuie să-i fi luat! Apoi curăţirea terenului, nivelări, împrejmuiri. Dar a meritat. Şi nu din punctul de vedere al câştigului, fiindcă, deocamdată, nu se profitează vreun profit. De altfel, domnul Dezsi Ferenc — acesta este numele întreprinzătorului — și firma Ioan DRAGÁN (Continuare în pag a 3-a) ININITECA JUOFT’ N. .HA Brevi finietur Ieri, azi, un aer de sărbătoare a plutit şi pluteşte nu numai prin preajma liceelor, ci prin toate aşezările. Gata, s-a terminat! Şi-a încheiat anii de ucenicie şcolară o nouă generaţie ce-şi ia zborul spre viaţă, porneşte să înfrunte valurile vieţii. Aceeaşi forfotă sărbătorească o mai întâlnim, an de an la începuturile anilor şcolari, florile, veselia şi bucuria dominând precum atotputernicie vieţii acest tărâm. Dacă în orice început există un sfârşit, şi sfârşitul unei perioade de viaţă ne prezintă un început. Pentru absolvenţii de liceu, ultimul clopoţel nu poate însemna decât începutul împlinirii cu oameni. Acum, când s-a încheiat, mulţi vor spune, poate, brevi finietur. S-a terminat mai repede decât ar fi crezut când au păşit prima oară în şcoală, iar odată cu comprimarea timpului li se va părea că a (Continuare în paggia) ÎN ZIARUL DE MARȚI, 14 IUNIE 1994 1 0 Programul Campionatului Mondial de fotbal S.U.A. ’94 1 Programul transmisiilor la TVR, de la World Cup *94