Cuvântul Nou, iunie 1995 (Anul 6, nr. 1374-1395)

1995-06-10 / nr. 1381

CUVÂNTUL NOU toiiDim socim­ piiini ti jiiiiiiii cinsti Anul VI Nr. 1381 Sâmbătă, 10 iunie 1995 4 pagini — 100 lei Pădurea Pentru silvicultori, a doua sâmbătă a lunii iunie are o semnificaţie deosebită. Este ziua lor, a celor care administrează şi gospodă­resc pădurea. Prilej de a le ura toate cele bune şi de a consemna câteva date pri­vind situaţia fondului fo­restier al judeţului Covas­­na, împliniri dar şi proble­me cu care se confruntă. Datele şi informaţiile, pe care le considerăm de larg interes, ne-au fost puse la dispoziţie cu amabilitate de Ziua silvicultorilor domnul Gheorghe Muntea­­nu, directorul Filialei Silvi­ce Sfântu Gheorghe a Rom­­silva R.A. Aşadar: • Aproa­pe 50 la sută din suprafa­ţa judeţului este ocupată cu vegetaţie forestieră - pro­centaj ce depăşeşte cu mult media pe ţară, care este de 27 la sută. • Sub aspect funcţional, 80 la sută din păduri au rol de producţie şi protecţie, iar restul sunt păduri cu funcţii speciale, de protecţie a apelor şi so­lului, de combatere a fac­torilor climatici dăunători, de recreere şi ocrotire a ge­­nofondului şi ecofondului fo­restier. • Volumul total de masă lemnoasă estimat a fi deţinut de pădurile judeţu­lui este de 36 milioane me­tri cubi, anual din acesta exploatându-se 420 mii mc masă lemnoasă, cotă stabili- Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 2-a) Gaudeamus igitur Astăzi, ultimul clopoţel pentru absolvenţii de liceu. Momentul marchează odată cu încheierea anilor de li­ceu şi despărţirea de cea mai frumoasă vârstă - a­­dolescenţa. O nouă generaţie de ab­solvenţi, îmbrăcaţi sărbăto­reşte, purtând florile recu­noştinţei pentru profesorii care vreme de patru ani i-au pregătit, transmiţându­­le acele cunoştinţe care vor sta întotdeauna la temelia devenirii lor în plan profe­sional dar şi valorile mora­le, etice fără a căror însu­şire împlinirea fiinţei uma­ne nu este posibilă, trăieş­te odată cu regretul des­părţirii de şcoala dragă, bucuria împletită cu grijile şi emoţiile unui nou în­ceput. De­ acum vor da piept cu viaţa adevărată, vor în­cerca, într-o lume ce se clădeşte odată cu ei —­­ceea ce înseamnă şi şanse pe care generaţiile mai vârst­nice nu le-au avut, dar şi riscuri mai mari de asumat­­ să-şi împlinească fiecare idealurile. La acest ceas de cumpă­nă dar şi de speranţă, tu­turor mult succes ! Civilizaţia satelor In ansamblul minunatei naturi a României, satele noastre se înşiruie cu pito­rescul lor firesc spre încân­tarea ochiului şi bucuria sufletului. Cine să le pri­vească însă, cine să le ad­mire, când turismul româ­nesc trece şi el prin criza tranziţiei? Populaţia tot mai sărăcită, nu-şi poate permite nici să călătoreas­că prea mult, nici să-şi pe­treacă zilele de concediu în staţiuni balneare, iar turiştii străini nu se prea înghesuie. Ar fi multe de făcut pen­­­­tru stimularea şi dezvolta­rea industriei turismului şi înscrierea lui în circuitul­­internaţional, acolo unde îi era locul meditat. Poate c-ar trebui să începem chiar cu turismul montan, care ar putea să ofere do­ritorilor condiţii recreative benefice la preţuri avanta­joase. Pe lângă o reţea tu­ristică bine concepută, o mai bună dotare şi gospo­dărire, precum şi o publi­citate internă şi interna­ţională adecvată, s-ar cere şi aplecarea cu mai mul­tă atenţie asupra civiliza­ţiei săteşti. Frumuseţea tra­diţiilor şi obiceiurilor stră­moşeşti, înfăţişarea origina­lă a caselor şi varietatea portului popular, ar trebui armonios îmbinate cu bine­facerile progresului. Nu cu centrale telefonice de acum patruzeci-ci­ncizeci de ani, la care aştepţi uneori pre Mihai TRIFOI (Continuare în pag. a 2-a) Droguri şi ... mercur Zilele trecute, Poliţia din Sf. Gheorghe a fost sesi­zată din nou de existenţa unu­i trafic de substanţe toxice prin liceele din oraş.­­v De data aceasta, marfa cu care se „lucra" era mercu­rul. Printr-o acţiune a poli­ţiei, de urmărire şi infiltra­re în rândurile reţelei, a fost reţinut minorul Bogdan Loredan, navetist din Prej­­mer, elev la Liceul Econo­­ mic din Sf, Gheorghe. A- cesta a fost surprins când încerca să comercializeze o unsticlă de 1,1 1, plină cu mercur. Preţul: 12.000 lei pentru un litru. Faptul ca­re a uimit cel mai tare a fost că Bogdan nu este un elev oarecare, ci unul cu rezultate meritorii la învă­ţătură. Curios mai este faptul că starea materială a lui este bună, dar a în­cercat ceva în plus. Reţeaua este specializată şi în pla­sarea de ţigări „Snagov" cu marijuana la un preţ „de­rizoriu" de 16.000 lei, spray­­uri paralizante la 15.000 lei bucata. Se pare că a de­venit o modă comercializa­rea substanţelor toxice şi a stupefiantelor. Cercetările poliţiei continuă­ cu mino­rul în stare de libertate. Marius CHITIC jmmmmmammmmmmbl IN ZIARUL DE AZI­­ ■ Sport, la sfârşit de săptămână Cetăţeanul I­aşi tracasările zilnice Trebuie spus obiectiv că iluminatul public în muni­cipiul reşedinţă de judeţ s-a îmbunătăţit în ultimii ani, mai cu seamă în zo­na centrală beneficiind de atenţia cuvenită. Cartiere­le ,,mărginaşe“ au statu­tul lor, oarecum, aparte, becurile fiind ceva mai ra­re, sau absentând complet. Pe strada Presei din zona Simeria, de pildă, se în­tâmplă o asemenea „dis­criminare", după cum ne-au semnalat locatarii, dar am sesizat şi noi. De câteva Cum ieşim din beznă? luni bune (gurile rele zic că de... vreo doi anii?) nu arde nici un bec, aşa că odată cu lăsarea serii to­tul se scufundă în întune­ric, spre nemulţumirea pie­tonilor ce se încumetă să treacă pe aici. Ba, s-au semnalat şi felurite inci­dente neplăcute, cum ar fi furtul de benzină din rezer­voarele autoturismelor par- Horia C. DELIU (Continuare in pag . 2-a) FERESTRE DE SUFLET (Hanta­­­ban, do­amna ta bătătea** / Foarte adesea, mai mult chiar decât ne place nouă să recunoaştem, cel mai a­­propiat om de sufletul co­pilului nu este părintele, ci învăţătoarea. De aceea, poate, înţelegând acest lucru şi acceptăndu-l, speranţele noastre se numesc,­intr-o primă instanţă, ,,doamna învăţătoare". Copiii simt acest lucru mai mult decât noi. O simt şi o şi spun, atunci când se despart de cea care le-a fost prieten, sfătuitor, une­ori frate seu soră, alteori tată sau mamă. La despăr­ţirea de doamna învăţătoa­re, la o serbare emoţionan­tă prin simplitate şi curăţe­nie sufletească, câţiva copii dintr-a IV-a au făcut com­puneri cu tema inserată de­ Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next