Cuvântul Nou, septembrie 1995 (Anul 6, nr. 1440-1461)
1995-09-15 / nr. 1450
(UIMI SIEIAL-PIIIIIEIIJIOIIIIIÖI UIISII Anul VI St. 1450 Vineri 15 septembrie 1995 8 pagini — 120 lei Realitate şi zvonuri înainte de a vă oferi datele la 2i despre campania de distribuire a cupoanelor nominative de privatizare, la nivelul judeţului Covasna, vom aminti câteva aspecte negative sesizate la con-DISTRIBUIREA CUPOANELOR NOMINATIVE DE PRIVATIZARE trele de distribuire, atât în oraşe cât şi în mediul rural. Este vorba, în primul rând, de cupoanele celor decedaţi după 31 decembrie 1990, care trebuie ridicate de succesorii legali, proces ce înregistrea Alexandra MORAR (continuare în pag. 6) începe şcoala, e o zi cu soare! Nu-mi aduc aminte, oricât m-aş strădui, să fi fost vreodată 15 septembrie altfel decât cu flori şi soare! Nici măcar în anii când, pripită, toamna se zbârlea mai de timpuriu. Şi treaba asta cred că are legătură cu buzunarul din stânga sacoului nostru, unde avem întotdeauna ascunsă o bucurie, o speranţă, un gând de împlinit, şi care, în această zi, ies toate la iveală, fie că suntem copii, profesori sau părinţi. Lăsând puţin la o parte ceea ce sperăm să ne aducă viitorul, să privim la realitatea lucrurilor deja făcute în întâmpinarea noului an şcolar. Învăţământul preşcolar şi primar a fost împrospătat cu 26 de învăţători şi educatori la unităţile cu limba de predare română, şi cu 100 de cadre la cele cu predarea în lim-Alexandru MORAR (Continuare in pag. a 2-a) IN ZIARUL DE AZI : ~ - - ■ -E UN AMFITEATRU LA SITA BUZĂULUI ECONOMIA DE PIAŢA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR Atenţie la alimentele cumpărate! (II) ■ Produse de import cu ... „cântec". Bl Vechi metehne negustoreşti. IOJPC intervine... Continuăm astăzi publicarea constatărilor organelor de control ale Oficiului judeţean Covasna pentru protecţia consumatorilor, aşa după cum anunţam in ziarul nostru nr. 1449, de joi, 14 septembrie, în obiectiv fiind de data aceasta unele produse alimentare. Din capul locului trebuie să spunem din nou că două ar fi neregulile care au revenit frecvent: nerespectarea termenelor de valabilitate şi păstrarea in condiţii improprii a mărfurilor. Cauzele sunt multiple, dorinţa de chiverniseală rapidă şi ignorarea unor norme general valabile de comerţ constituind esenţa abaterilor. Să abordăm, pentru început o chestiune ... dulce, anume vânzarea bomboanelor. La Societatea comercială CSEH Târgu Secuiesc, produsul „M&m's” din Spa-Horia C. DELIU (Continuare in pag. a 2-a) Școala din Sita Buzăului. Rău e când nimeni nu mai are nevoie de fine! La, Oficiul de asistenţă socială din cadrul Direcţiei de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului Covasna este, în general, îmbulzeală cât se poate. Oamenii se mai şi bat, uneoru este chemată FERESTRE DE SUFLET Poliţia să facă ordine ... Multă lume săracă, multe probleme foarte greu de rezolvat, mulţi oameni singuri şi fără nici un ajutor. Miercurea e o zi ceva mai calmă. O oră, cât am stat în biroul Oficiului de asistenţă socială, am aflat „doar” de două cazuri : o bătrână din Sfântu Gheorghe, BENEDEK Alexandrina doarme de vreo două săptămâni in gară pentru că nu mai are unde pune capul. Fata nu mai are nevoie de mamă, şi-a adus în apartament soţul (sau concubinul, că nu se mai ştie ...), iar de soarta mamei nu se mai interesează. Oficiul de asistenţă socială a fost sesizat în legătură cu solicitarea ca bătrâna să fie internată la un cămin. Lucru greu de făcut, bătrâna nu are pensie, primește doar un ajutor social, așa că ea Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag. a 2-a) BIBLRTECA JUDEȚEANĂ -SF. — . , -- ' '***. I /-'* - O ro___ „V-AM DAT TEATRU, VI-L PĂZIŢI” Quo Vadis Teatrul „Andrei Mureşanu“ ? In preajma deschiderii stagiunii teatrale, apele la Teatrul „Andrei Mureşanu" nu sunt deloc limpezi, o stare de tensiune intre o parte importantă a colectivului actoricesc (maitact actori profesionişti) şi conducerea instituţiei neavând darul de a crea auspicii favorabile. Fiind vorba de chestiuni deloc minore, o dezbatere publică se impune, nefiindu-ne indiferentă situaţia din acest lăcaş de cultură românească. Invităm, aşadar, pe cei cărora subiectul nu le este indiferent să-şi exprime la rându-le opinia. Deci, să dăm cuvântul actorilor . Dan Turbatu: De ce a fost pus Radu Macrinici director? Pentru a îndrepta nilelucruri. L-am ajutat, sperând că va fi neutru. Întâmplător, teatrul a avut cea mai bună situaţie cât el şi-a făcut datoria. Din toamna trecută a adus însă actori semiprofesioniști, afirmând că „înnoiesc trupa, fac teatru cum vreau eu“. Noi vrem un teatru pe scenă, nu șase jucate pe hol, pe stradă. Teatrul a ajuns să nu mai aibă un program, noi nici nu folosim scena, nu avem repertoriu. Am pornit stagiunea fără repertoriu. Directorul nu stă de vorbă cu nimeni, Bogdan Voicu, în schimb, fără să fi terminat facultatea, fără atestat de regizor - regizează. S-a făcut un consiliu artistic cu cei tineri, neprofesionişti. Radu Macrinici zice că nu avem bani pentru regizori de top, în schimb plăteşte tineri fără şcoală. Actorii existenţi nu sunt folosiţi la adevărata valoare, sunt excluse piesele în care au jucat artişti profesionişti. George Toropoc : Există o ineficienţă materială şi morală. S-a repetat 4 luni cu Gabriel FLORESCU (Continuare In pag o 3 a) Capcana provincialismului etnic O anchetă a unui reporter de la R.T.T., efectuată în Sfântu Gheorghe, printre paşnicii demonstranţi care manifestau pentru limba maternă, împotriva „nedreptei Legi a învăţământului” din România, a relevat reacţii interesante din partea maghiarilor simpli. Cei mai mulţi dintre intervievaţi - tineri, bătrâni, oameni de rând - nu ştiau pentru ce s-au adunat la mitingul desfăşurat vineri după-amiază. Unii ziceau de o şedinţă, alţii aminteau de o „convocare", câţiva au încercat să explice că au nevoie de învăţământ în limba maternă. „Dar nu aveţi dreptul să învăţaţi în limba maternă?s - a întrebat reporterul. ,,Ba da a venit răspunsul — dar nu toate obiectele, şi noi vrem să învăţăm numai în limba maghiară”. Acesta este, probabil, scopul manifestaţiilor organizate de UDMR în localităţi din Ardeal. Nu înţeleg, însă, de ce nu îşi pun conjudeţenii noştri maghiari şi altfel problema: dacă vor învăţa totul în limba maghiară, nu vor deveni, oare, şi mai străini în propria ţară?! Pentru că, în acest caz, limba română va fi o limbă străină ! Pe care, îmi dau seama, o vor învăţa ca atare. La ce-i va ajuta o astfel de atitudine la Dumitru MANOLACHESCU (Continuare In pag o 2 a)