Cuvântul Nou, septembrie 1995 (Anul 6, nr. 1440-1461)

1995-09-15 / nr. 1450

(UIMI SIEIAL-PIIIIIEIIJIOIIIIIÖI UIISII Anul VI St. 1450 Vineri 15 septembrie 1995 8 pagini — 120 lei Realitate şi zvonuri înainte de a vă oferi datele la 2i despre c­ampa­­nia de distribuire a cupoanelor nomina­tive de privatizare, la nivelul judeţului Covasna, vom aminti câteva aspecte negative sesizate la con-DISTRIBUIREA CUPOANELOR NOMINATIVE DE PRIVATIZARE trele de distribuire, atât în oraşe cât şi în mediul rural. Este vorba, în primul rând, de cupoanele celor decedaţi după 31 decem­brie 1990, care trebuie ri­dicate de succesorii le­gali, proces ce înregistrea­ Alexandra MORAR (continuare în pag. 6) începe şcoala, e o zi cu soare! Nu-mi aduc aminte, ori­cât m-aş strădui, să fi fost vreodată 15 septembrie alt­fel decât cu flori şi soare! Nici măcar în anii când, pripită, toamna se zbârlea mai de timpuriu. Şi treaba asta cred că are legătură cu buzunarul din stânga sa­coul­ui nostru, unde avem întotdeauna ascunsă o bucu­rie, o speranţă, un gând de împlinit, şi care, în această zi, ies toate la iveală, fie că suntem copii, profesori sau părinţi. Lăsând puţin la o parte ceea ce sperăm să ne­ adu­­că viitorul, să privim la rea­litatea lucrurilor deja făcu­te în întâmpinarea noului an şcolar. Învăţământul preşcolar şi primar a fost împrospătat cu 26 de învă­ţători şi educatori la uni­tăţile cu limba de predare română, şi cu 100 de cadre la cele cu predarea în lim-Alexandru MORAR (Continuare in pag. a 2-a) IN ZIARUL DE AZI : ~ - - ■ -E UN AMFITEATRU LA SITA BUZĂULUI ECONOMIA DE PIAŢA ŞI PROTECŢIA CONSUMAT­ORILOR Atenţie la alimentele cumpărate! (II) ■ Produse de import cu ... „cântec". Bl Vechi metehne negustoreşti. I­OJPC intervine... Continuăm astăzi publi­carea constatărilor organe­lor de control ale Oficiului judeţean Covasna pentru protecţia consumatorilor, aşa după cum anunţam in ziarul nostru nr. 1449, de joi, 14 septembrie, în obiec­tiv fiind de data aceasta unele produse alimentare. Din capul locul­ui trebuie să spunem din nou că două ar fi neregulile care au re­venit frecvent: nerespecta­­rea termenelor de valabili­tate şi păstrarea in condiţii improprii a mărfurilor. Cau­zele sunt multiple, dorinţa de chiverniseală rapidă şi ignorarea unor norme ge­neral valabile de comerţ constituind esenţa abateri­lor. Să abordăm, pentru în­ceput o chestiune ... dulce, anume vânzarea bomboane­lor. La Societatea comercia­lă CSEH Târgu Secuiesc, produsul „M&m's” din Spa-Horia C. DELIU (Continuare in pag. a 2-a) Școala din Sita Buzăului. Rău e când nimeni nu mai are nevoie de fine! La, Oficiul de asistenţă socială din cadrul Direcţiei de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului Covasna este, în general, îmbulzeală cât se poate. Oamenii se mai şi bat, uneo­ru este chemată FERESTRE DE SUFLET Poliţia să facă ordine ... Multă lume săracă, multe probleme foarte greu de re­zolvat, mulţi oameni singuri şi fără nici un aju­tor. Mier­curea e o zi ceva mai cal­mă. O oră, cât am stat în biroul Oficiului de asisten­ţă socială, am aflat „doar” de două cazuri : o bătrână din Sfântu Gheorghe, BE­NEDEK Alexandrina doarme de vreo două săptămâni in gară pentru că nu mai are unde pune capul. Fata nu mai are nevoie de mamă, şi-a adus în apartament so­ţul (sau concubinul, că nu se mai ştie ...), iar de soarta mamei nu se mai in­teresează. Oficiul de asis­tenţă socială a fost sesi­zat în legătură cu solicita­rea ca bătrâna să fie inter­nată la un cămin. Lucru greu de făcut, bătrâna nu are pensie, primește doar un ajutor social, așa că ea Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag. a 2-a) BIBLRTECA JUDEȚEANĂ -SF. — . , -- ' '***. I /-'* - O ro___ „V-AM DAT TEATRU, VI-L PĂZIŢI” Quo Vadis Teatrul „Andrei Mureşanu“ ? In preajma deschiderii stagiunii teatrale, apele la Teatrul „Andrei Mureşanu" nu sunt deloc limpezi, o stare de tensiune intre o parte importantă a colectivu­lui actoricesc (mai­­tact actori profesionişti) şi condu­cerea instituţiei neavând darul de a crea auspicii fa­vorabile. Fiind vorba de chestiuni deloc minore, o dez­batere publică se impune, nefiindu-ne indiferentă situa­ţia din acest lăcaş de cultură românească. Invităm, a­­şadar, pe cei cărora subiectul nu le este indiferent să-şi exprime la rându-le opinia. Deci, să dăm cuvântul ac­torilor . Dan Turbatu: De ce a fost pus Radu Macrinici direc­tor? Pentru a îndrepta nile­­lucruri. L-am ajutat, sperând că va fi neutru. Întâmplă­tor, teatrul a avut cea mai bună situaţie cât el şi-a făcut datoria. Din toamna trecută a adus însă actori semiprofesioniști, afirmând că „înnoiesc trupa, fac tea­tru cum vreau eu“. Noi vrem un teatru pe scenă, nu șase jucate pe hol, pe stra­dă. Teatrul a ajuns să nu mai aibă un program, noi nici nu folosim scena, nu avem repertoriu. Am pornit stagiunea fără repertoriu. Directorul nu stă de vorbă cu nimeni, Bogdan Voicu, în schimb, fără să fi terminat facultatea, fără atestat de regizor - regizează. S-a fă­cut un consiliu artistic cu cei tineri, neprofesionişti. Radu Macrinici zice că nu avem bani pentru regizori de top, în schimb plăteşte tineri fără şcoală. Actorii existenţi nu sunt folosiţi la adevărata valoare, sunt ex­cluse piesele în care au jucat artişti profesionişti. George Toropoc : Există o ineficienţă materială şi mo­rală. S-a repetat 4 luni cu Gabriel FLORESCU (Continuare In pag o 3 a) Capcana provincialismului etnic O anchetă a unui repor­ter de la R.T.T., efectuată în Sfântu Gheorghe, prin­tre paşnicii demonstranţi ca­re manifestau pentru limba maternă, împotriva „nedrep­­tei Legi a învăţământului” din România, a relevat re­acţii interesante din partea maghiarilor simpli. Cei mai mulţi dintre intervievaţi - tineri, bătrâni, oameni de rând - nu ştiau pentru ce s-au adunat la mitingul des­făşurat vineri după-amiază. Unii ziceau de o şedinţă, alţii aminteau de o „convo­care", câţiva au încercat să explice că au nevoie de în­văţământ în limba maternă. „Dar nu aveţi dreptul să învăţaţi în limba maternă?s - a întrebat reporterul. ,,Ba da­­ a venit răspunsul — dar nu toate obiectele, şi noi vrem să învăţăm numai în limba maghiară”. Acesta este, probabil, sco­pul manifestaţiilor organi­zate de UDMR în localităţi din Ardeal. Nu înţeleg, în­să, de ce nu îşi pun conju­­deţenii noştri maghiari şi altfel problema: dacă vor învăţa totul în limba maghiară, nu vor deveni, oare, şi mai străini în pro­pria ţară?! Pentru că, în acest caz, limba română va fi o limbă străină ! Pe care, îmi dau seama, o vor învă­ţa ca atare. La ce-i va aju­ta o astfel de atitudine la­ Dumitru MANOLACHESCU (Continuare In pag o 2 a)

Next