Cuvântul Nou, iunie 1996 (Anul 7, nr. 1628-1648)

1996-06-11 / nr. 1634

consum socim-politic i judiicidi covesni Anul VII Nr. 1634 Marți 11 iunie 1996 8 pagini — 200 lei Actualitatea internă . Asociaţia Pro Democraţia a adresat, luni, tuturor liderilor şi formaţiunilor politice, apelul de a nu accepta ca alegerii© parlamentare şi prezidenţiale din acest an să aibă loc fără mo­difi­ca­rea legii electorale. Pro Democraţia propune Birourilor Perma­nente ale celor două Camere şi liderilor grupu­rilor parlamentare să convoace o sesiune par­lamentară extraordinară, în vederea adoptării u­­nei legi electorale îmbunătăţite. Pro Democraţia atrage atenţia că una dintre consecinţele nemodificării legii alegerilor este dispariţia instituţiei observatorilor interni, aceş­tia fiind admişi, potrivit legii în vigoare, numai la alegerile din 1992. (MEDIAFAX)­­ Partidul de guvernământ susţine pragul electoral de 3 la sută la accesul partidelor în Parlament pentru a salva o serie de partide ex­tremiste, a declarat, luni preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu. Faptul că PDSR susţine pragul de 3 la sută semnifică, în opinia liderului PNŢCD, „intenţia PDSR de a guverna cu aceste partide". Secretarul general al PNŢCD, Radu Vasile, a afirmat că renunţarea de către PDSR la pragul electoral de 5 la sută este o consecinţă a rezul­tatelor negative obţinute de actuala coaliţie gu­vernamentală în alegerile locale. La un prag e­­lectoral de 5 la sută, doar CDR, PDSR USD şî (Continuare în cap. 3) (Continuare în pag. a 2-a) Ce se întâmplă cu Pia­ţa Mihai Viteazul ? Numeroşi cititori ne-au semnalat continua degra­dare, sub ochii noştri, a pavajului Pieţei Mihai Vi­teazul, dominată de statuia întâiul unificator de Ţa­ră. Iată una din scrisori­le primite, semnată: Mihai Sterea: „Piaţa Mihai Vi­teazul este lăsată în para­gină şi se degradează vă­zând cu ochii. Mă adre­sez dv. în numele multor locatari din zonă, sperând că putem trage un semnal de alarmă să fie auzit şi de organele competente nouă alese ale Primăriei şi Consiliului judeţean, în sensul ca reparaţiile gene­rale ale acestei Pieţe să constituie un obiectiv prio­ritar pe agenda dumnea­lor de lucru. Noi am do­ri ca lucrările să înceapă cât mai repede, pentru ca distrugerile să nu devină şi mai mari, caz în care cheltuielile vor fi enorme, iar Primăria noastră şi-aşa nu are bani destui. Tre­buie să facem tot ce pu- Dumitru MANOLACHESCU Reactivarea Despărţământului ASTRA al judeţelor Covasna—Harghita Calendarul culturii şi spiritualităţii româneşti din judeţele Covasna şi Har­ghita, înscrie încă un e­­veniment deosebit, cu pro­funde semnificaţii. Vineri, 7 iunie 1996, la Tuşnad- Băi, a avut loc o întâlnire­, considerată pe drept cu­vânt istorică, în prezenţa unui distins auditoriu a fost reactivat Despărţă­mântul Covasna — Harghita al Asociaţiunii Transilva­ne pentru Literatura Ro­mână şi Cultura Poporului Român — ASTRA. La manifestare au parti­cipat: conf. univ. Dumitru Acu şi ing. Vasile Muntea­­nu din Sibiu, preşedintele şi respectiv secretarul Co­mitetului Central al Aso­­ciaţiunii, Petru Ist­rate, se­cretarul Despărţământului Braşov al ASTREI, Adrian UN EVENIMENT CU SEMNIFICAŢII DEOSEBITE Vlad Căşuneanu, prefectul judeţului Covasna, repre­zentanţii inspectoratelor şcolare judeţene, inspec­toratelor pentru cultură, conducătorii ligilor, fun­daţiilor şi asociaţiilor cul­­tural-creştine din cele două judeţe, ai şcolilor din zo­na întorsurii Buzăului, Co­vasna, Sf. Gheorghe, Mier­curea Ciuc şi Topliţa, al cenaclurilor literare şi re­vistelor şcolare, unităţilor muzeale şi al bisericii stră­moşeşti. De la scurta incursiune istorică asupra activităţi ASTREI pe aceste melea­guri şi până la alegerea Comitetului de conducere al noului despărţământ, dezbaterile şi intervenţiile făcut® s-au caracterizat Ioan LĂCĂTUȘU (Continuare în pag. a 5-a) Z" ÎN ZIARUL DE AZI­­ • „CUVÂNTUL NOU" LA DISPOZIȚIA DUMNEAVOASTRĂ : SPORT O REBUS • PAGINI REGĂSITE „ Din artist este oriunde acasă Vineri seara, la Casa de de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe a avut loc un valoros act artistic: Concertul Filar­monicii din Szeged (Unga­ria). Unuia dintre solişti, violonistul Kosztándi Ist­ván i-am solicitat un in­terviu. Motivul este sim­plu: tânărul şi foarte ta­lentatul artist este originar din Breţcu. De altfel, era asaltat de îmbrăţişări ve­nite de la rude, prieteni, cunoştinţe. — Unde ai urmat Con­servatorul? — La Cluj, şi l-am ab­solvit în 1986. Au urmat cinci ani la Orchestra Sim­fonică din Oradea. Am concertat pe toate scenele muzicale importante ale ţării. — Premii?­­ — Premiul întâi la Ioan DRÁGÁN (Continuare in pag. 4) (1)mnULi­Q­.iiiiBaiatid di tiatru „c4.tif.iii ‘ ediţia a IV-îl La încheierea festivalu­lui găzduit de Sfântu Gheor­ghe, juriul alcătuit din criticii de teatru Dumitri Chirilă (preşedinte), Anca Botescu, Biró Béla, Ion Co­lion şi Doru Mareş a alcătuit şi palmaresul manifes­tării acordând următoarele premii : Marele premiu „Atelier“ pentru cel mai bun specta­col : „Groapa din tavan“ de Matei Vişniec - Teatrul „Andrei Mureşanu“ Sfântu Gheorghe; Premiul pentru cel mai bun regizor: Alexandru Da­­bija pentru spectacolul „Ju­căria de vorbe" prezentat da Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Premiul pentru cea mai bună actriţă: Elena Mamo­­­iu (Teatrul Sid­i Alexan­­drescu Braşov) pentru rolul din „O, ce zile frumoase". Premiul pentru cel mai bun actor: Petre Panait - Teatrul de Stat Oradea, pentru rolul din şi cu violoncelul ce facem?“ Gabriel FLORESCU UMO» AMAR „Frica de moarte este rezultatul unei vieţi neîm­plinite“ spunea Kafîja. Spectacolul Teatrului Mic din Bucureşti „Moartea mănâncă banane“ de Al­fonso Zurro se mulează perfect pe această cuge­tare fiind o ilustrare fi­delă a fricii omului de obştescul sfârşit indiferent de pătura socială din care provine. Prostituată sau lepros, soldat-erou, olt ne­bun fiecare doreşte să-şi prelungească viaţa sperând că va izbuti în viaţă mai bine decât a făcut-o până la prima întâlnire cu „doamna cu coasa“. Pusă în scenă de Jean Dusaussoy, un tânăr regi­zor francez „Moartea mă­nâncă banane“ prilejuieşte actorilor Teatrului Mic realizarea unor apariţii remarcabile, chiar dacă e­­le sunt de mai mică în­tindere. Azrael: Moartea ne-a prilejuit revederea unui Radu Amzulescu ce oscilează intre stări dife- Gabriel FLORESCU (Continuat-d in pag a 4-a) Coca Bloos și Radu Amzulescu (Teatrul Mic București) în „Moartea mănâncă banane", de Alfonso Zurro.

Next