Cuvântul Nou, iulie 1999 (Anul 10, nr. 2509-2535)

1999-07-22 / nr. 2527

­ COTIDIAN SOCIAL - POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA Anul X Nr. 2527 Joi 22 iulie 1999 4 pagini 700 lei Generalii discordiei Gabriel FLORESCU N-am fi crezut că verdictul în “procesul generalilor” poate declanşa atâtea pasiuni, atâtea controverse şi acuzaţii. Este clar că în societatea românească ceva nu este în regulă nici în ce priveşte încrederea liderilor politici în organele de justiţie, după cum nu se acceptă nici măcar ca un vis urât ideea că puterea politică nu este atotstăpânitoare. Deodată, Stănculescu şi Chiţac au devenit pentru o parte a zonei politice - eroi, pentru cealalta - condamnaţi pentru omor deosebit de grav. După modul cum au ieşit la rampă o serie de lideri politici impresia ce au lăsat-o este aceea că nu vor ca adevărurile Timişoarei să iasă la iveală, le este teamă că aflarea acestuia va avea consecinţe negative asupra multora. Ion Iliescu, Adrian Năstase (surprinzător), Victor Babiuc au sărit ca arşi la aflarea verdictului. Ba cel din urmă a supralicitat în mod ostentativ în ce-l priveşte pe Stănculescu: l-a invitat în numele Ministerului Apărării Naţionale la depunerea de coroane cu prilejul Zilei Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene! Probabil că în alte condiţii fostul general nici n-ar fi fost băgat în seamă, acum însă, în noile condiţii, el trebuia adus în primele rânduri. Modul cum a gândit Babiuc să-l sprijine pe predecesorul său este cel puţin curios: ministrul Apărării se suprapune organelor de justiţie şi dă el, cu de la sine putere, verdictul­­ nevinovat. Căci ce altceva ar însemna gestul său în actualele condiţii? Un ministru să-l invite la o festivitate pe un condamnat!? Sigur, până la judecarea recursului, Stănculescu mai poate beneficia de prezumţia de nevinovăţie, dar nici săritul peste cal al lui Babiuc nu este dezinteresat, asta-i clar. Să vrea astfel ministrul Apărării să-i capteze lui Stănculescu bunăvoinţa pentru a trece oare­ce sub tăcere? Un alt mod pueril prin care se încearcă apărarea generalilor îl constituie punerea lor sub semnul egalităţii cu armata. Se repetă de către Victor Babiuc şi ceilalţi acelaşi laitmotiv: prin condamnarea lui Stănculescu se culpabilizează întreaga armată. Nin­ţ, mai fals. Asta ar însemna, prin extensie, că prin condamnarea unui medic, să zicem, întreg corpul medical să fie pus la index, sau prin acuzarea unui profesor ar urma să fie răstigniţi toate cadrele didactice etc. Oare nu poate fi acceptată ideea că cineva, la Timişoara, în anul 1989, luna decembrie a fost vinovat de uciderea atâtor oameni? Au murit timişorenii în urma unui suicid în masă precum adepţii unei secte? O asemenea tratare a evenimentelor de-acum zece ani înseamnă batjocorirea memoriei martirilor revoluţiei. De ce - repetăm întrebarea de-acum câteva zile - nu vor unii politicieni să se facă lumină în cele întâmplate atunci nu numai la Timişoara, ci şi în alte oraşe din ţară? Ceva e putred în România... Nici preşedintele Constantinescu n-a putut răbda să nu-şi pună purtătorul de cuvânt la treabă şi să transmită presei mesajul său: se atentează la independenţa justiţiei, se pune sub semnul întrebării separarea puterilor în stat. Parole frumoase, dar parcă tocmai locatarul Cotroceniului a fost acuzat nu de mult de asemenea ingerinţe!? Sau pentru unii este permis, iar pentru alţii nu? Prin modul cum se derulează evenimentele după verdictul Curţii Supreme de Justiţie cei doi generali în rezervă au reuşit să semene discordie şi între formaţiunile politice româneşti de parcă n-ar exista suficiente subiecte de dispută mult, mult mai importante decât Stănculescu şi Chiţac. PROFILAXII POLIŢIENEASCĂ în medicină, profilaxia constituie una dintre cele mai bune metode de “tratament”. Cu cât se acţionează mai eficient pentru prevenirea unei boli, cu atât mai puţin au medicii de lucru cu pacienţii. Prevenirea este pe jumătate vindecare. Ce bine ar fi dacă această “reţetă” medicală ar fi aplicată şi în alte domenii! Bunăoară, în practica Poliţiei rutiere. Citeam deunăzi despre un raport al poliţiştilor bucureşteni privind starea drumurilor şi gândul m-a dus imediat la realităţile covăsnene, imaginându-mi o asemenea analiză dată publicităţii şi care să propună ca măsuri chiar închiderea unor artere care nu corespund din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei. Siguranţa circulaţiei­­ iată o sintagmă ce nu trebuie să însemne doar conducerea preventivă, ci şi atenţionarea privind factorii ce pot conduce la accidente. Nu este suficient să "speriem” automobiliştii cu prezentarea unor accidente grave, trebuie să se creeze condiţii pentru ca ele să nu aibă loc. Ne gândim, de pildă, la starea unor şosele care duc la grave deficienţe ale maşinilor, fiind cauzatoare de "evenimente rutiere”. Degeaba plăteşte cetăţeanul laxa Băsescu, impozit mărit pe autovehicul, drumurile noastre tot proaste sunt. Nu zicem că o analiză temeinică a poliţiei rutiere, cu încadrarea şoselelor în diferite categorii de risc pentru automobilişti ar rezolva situaţia, însă poate ar reuşi să-i alarmeze pe mai marii judeţului şi să-i oblige să caute soluţii. Atunci, eventual, ar putea fi reparat drumul Ozun - Dobârlău, atunci nu vom călători fără frică de la Covasna la Târgu Secuiesc, de la întorsura Buzăului la Barcani etc.etc. Ion ROMÂNU ii ti iSPN­pfi Pe fondul nemulţumirilor generale. Se anunţă un sezon bogat în mitinguri şi revendicări din partea revoluţionarilor, la zece ani de la evenimentele din decembrie 1989 • La recentul Congres de la Braşov s-a hotărât ca pe 28 iulie a.c. să aibă loc la Bucureşti un mare Miting de protest • Şi Asociaţia independentă din judeţele Covasna - Harghita va fi reprezentată acolo • Se vor face publice listele de “Merit” şi cele ale “Ruşinii”, o iniţiativă a d-lui Niţu Smarandache Horia C. DELIU După cum se ştie, nu de mult - mai precis pe 10 iulie - a avut loc la Braşov cel de-al IV-un număr impresionant de membri (circa...40.000!) au dezbătut o seamă de aspecte extrem de importante legate de modul în care s­­au aplicat prevederile Legii 42/1990 în cei aproape zece ani ce au trecut de la Revoluţia din decembrie 1989. A fost prezent în sala Teatrului “Sică Alexandrescu” din oraşul de la poalele Tâmpei şi un reprezentant al Asociaţiei Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor Martiri din judeţele Covasna - Harghita, dl. preşedinte Niţu Smarandache neputând lua parte fiind în convalescenţă, abia ieşit din spital. Cum s-au adunat între timp o serie întreagă de chestiuni ce se cer aduse la cunoştinţa opinei publice, în cursul zilei de ieri am purtat o amplă discuţie cu domnia sa, ca şi cu dl. vicepreşedinte Albert Alexandru, acesta din urmă mai mult ca sigur luând parte săptămâna­­viitoare la Mitingul din Bucureşti. Am reţinut că în urma Congresului de la Braşov s-a realizat unificarea mişcării revoluţionarilor din întreaga ţară, preşedinte fiind ales dl. Dorin Lazăr Maior, secretar general dl. Bebe Ivanovici, iar preşedinte de onoare, dl. senator independent Sergiu Nicolaescu, în locul dlui Petre Roman. La marele Miting ce se va organiza în ziua de miercuri, 28 iulie Capitală va participa şi o delegaţie din partea Asociaţiei revoluţionarilor din Covasna şi Harghita, care deşi este independentă din punct de vedere juridic, ţine să-şi exprime solidaritatea cu revendicările îndreptăţite ale tuturor organizaţiilor din ţară, militând pentru aplicarea, în general, a prevederilor legale şi, în special, respectarea celor cuprinse în Legea 42. (Continuare în pagina a 3-a) lea Congres al Asociaţiilor de revoluţionari din întreaga ţară. Cei 500 de delegaţi reprezentând Referitor la Programul de măsuri active pentru combaterea șomajului Nu mai sunt fonduri pentru finanţarea­­ proiectelor Vasilica CIOBANU în prezent sunt aprobate 17 proiecte ce vizează realizarea Programului de măsuri active pentru combaterea şomajului elaborat de Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională Covasna, din care, două sunt deja finalizate. Valoarea totală a sumelor contractate pentru cele 15 proiecte aflate în desfășurare se ridică la peste 1817 de milioane de lei, fiind plătită până acum suma de aproape 450 de milioane de lei. Numărul total al beneficiarilor ce se vor înregistra în momentul finalizării celor 15 proiecte va fi de 372 de persoane disponibi­l­izate. Prin proiectele respective se realizează patru categorii de servicii, și anume: servicii de comunitate, care cuprind cele mai multe persoane (Continuare în pagina a 3-a) Un supravieţuitor din linia întâi a frontului (I) Convorbire cu domnul Nicoae Dobrinaş, veteran de război, din comuna Sita Buzăului Vasilica CIOBANU - Câţi ani aveţi ? - în ziua de 4 iunie am împlinit 80 de ani, dar­am sărbătorit ziua de naştere în 6 iunie, adică am adunat băieţii, nurorile şi nepoţii, fraţi nu mai am că mi-au murit, şi-am dat o masă aici, acasă. Am vrut să ţin atunci şi nunta de aur, dar dacă n-am putut s-o ţin când a trebuit, în luna februarie, n-am mai ţinut-o nici acum. - Cu ce v-aţi ocupat in tinereţe ? - Până să plec în armată, c-am fost ăl mai mic din cei şapte fraţi, am lucrat în gospodărie cu bătrânii, avem vite, cai, căruţă. Pe-atunci erau multe firme aici şi mă ocupam cu transportul lemnelor din pădure la gară, până în ziua de trei februarie 1941, când am plecat militar. Am făcut parte din Batalionul 3, Vânători de munte, din Braşov, şi-acolo ne-a ţinut la instrucţie trei luni şi-n mai ne-a dus la graniţă, în Rădăuţi. Când a început războiul, a adunat batalionul într-un careu, a vorbit ceva preotul şi colonelul ne-a spus că ne-am aliat cu cea mai vitează armată, cu nemţii. A doua zi am deschis foc la pichetele ruseşti, au tras ei, am tras şi noi, şi-apoi am stat acolo în prima linie vreo două săptămâni. - Aţi fost mai mulţi camarazi din zonă ? - La Braşov am fost mai mulţi inşi din comună şi din zona Buzaelor, dar de­ acolo ne­­au dus în toate direcţiile ţării. La Rădăuţi am avut un camarad din zonă, dar era în contingent mai mare, el fiind deja caporal. Vreau să vă spun că noi, vânătorii de munte, eram tot în linia întâi, după ce descopeream noi inamicul şi începea atacul, veneau şi ceilalţi. De fapt, ruşii erau în retragere, că vreo doi ani numai s-au retras, şi ne ziceau că “Bateţi voi acum, c-apoi batem şi noi mai târziu !” Şi-aşa, tot înaintând cu frontul, am ajuns până în Crimeea.­­ Acolo se afla numai armata română ?­­ Eram cu nemţii, am fost la atac şi cu ei, dar erau hoţi c-aveau bidonul cu rom la ei şi ne dădeau şi nouă ca să ne-ncurajeze şi când te uitai în stânga şi-n dreapta ei nu mai erau, se fereau din fața armelor... (Continuare în pagina a 3-a) Ferest - A j­­ î de suflet. Marţi, 20 iulie, a avut loc Inaugurarea noului sediu al Centrului de Protecţie a Copilului în regim de urgenţă D. ANDREI în cursul zilei de marţi, la etajul V al cunoscutul bloc social denumit Sing-Sing, a fost inaugurat noul sediu al Centrului de protecţie a copilului în regim de urgenţă, după ce timp de mult prea mulţi ani a funcţionat într-un apartament din apropierea căminului social. La acest eveniment au fost prezenţi atât directorul Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului, dl. Herbs István, cât şi dl. Orbán Arpad, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna care s-a arătat deosebit de încântat de felul în care s-a reamenajat şi dotat centrul, mai ales din punct de vedere igienico­­sanitar. întradevăr cele 8 camere au fost aranjate într-un mod foarte plăcut, primitor cu câte 2 paturi, o masă cu două scaune, noptiere şi un dulap pentru haine noi-nouţe. La fel şi cele 4 camere, ce fac parte din Centrul maternal, aici putând fi găzduite 4 mame cu copii. Astfel, acestea vor avea posibilitatea, pentru o perioadă de timp, să se gospodărească singure, să se obişnuiască cu noul născut, şi nu în ultimul rând să i se dezvolte sentimentul matern pentru a nu-şi abandona copilul. Centrul de protecţie a copilului mai include şi două camere rezervate special pentru minorii delincvenţi aduşi de organele de Poliţie pentru adăpost temporar, în general copiii aduşi în acest centru (copii ai străzii, fugiţi de acasă) rămân pentru o anumită perioadă de­ timp până când le este clarificată situaţia juridică sau familială. Ei vor fi integraţi din nou în familie, sunt daţi în încredinţare, în centrele de plasament sau în adopţie. în prezent în centru este un singur copil care a fost găsit pe stradă şi care prezintă (însă nu se ştie cu siguranţă acest lucru) semnele unei boli psihice. Nu se ştie­ unde locuieşte şi nici numele, însă poliţia va trimite fotografia copilului în toate judeţele din ţară pentru a-i găsi familia. Menţionăm faptul­­foarte important) că reamenajarea, repararea şi dotarea centrului au putut fi posibile nu datorită finanţării de către stat, ci a donaţiilor şi sponsorizărilor sosite din partea unor fundaţii (“Bethany” din Tmişoara, “Cupre” din Bucureşti, “Catharsis” din Braşov). Cheltuielile necesare înfiinţării acestui centru s-au ridicat la aproximativ 140 milioane lei, repetăm, numai din spronsorizări. Pentru reamenajarea şi repararea centrului au fost necesare 60 milioane, iar pentru mobilier 47 milioane lei. De asemenea, dl. Ion Pricăjan va fi şeful centrului, doamna dr. Miklós Tunde, coordonatoarea Centrului maternal, iar Centrul în întregime va fi în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Covasna. I­I­ I Petre Roman respinge ideea unei sesiuni extraordinare a Senatului Preşedintele Senatului, Petre Roman, a declarat, miercuri, că solicitarea preşedintelui Emil Constantinescu privind organizarea unei Sesiuni extraordinare la Senat, în care să se redezbată legile privind regimul proprietăţii, este­­‘superficială” întrucît Senatul nu poate să "preia lege care se află în dezbatere la Camera eputaţilor”. Pînă în prezent, doar Camera Deputaţilor a decis să se întrunească în sesiune extraordinară, î­n perioada 23-31 august, pentru a dezbate legea paselor naţionalizate. Senatul nu a luat nici o­­decizie în acest sens, deşi legea privind retrocedarea terenurilor agricole şi a pădurilor şi cea privind privatizarea fostelor IAS, adoptate­­deja de deputaţi, ar urma să intre în dezbaterea şi acestei Camere legislative. Preşedintele Comisiei de agricultură din­­Senat, senatorul PD Triţă Făniţă, a afirmat, marţi, că ar putea ri convoca această [icomisie în perioada vacanţei parlamentare pentru 1 % finaliza raportul la­­ legile privind Retrocedarea­­terenurilor agricole şi respectiv privind privatizarea fostelor Tas, însă numai­­după ce se va rjconsulta cu Petre Roman. Triţă Făniţă a fost iprezent, miercuri, la sediul PD, unde se j desfâşura o conferinţa de presă susţinută de Roman, însă, la sfîrşitul conferinţei, nu a reuşit să obţină nici un răspuns de la acesta în legătură cr cu posibila convocare a Comisiei pentru ■agricultură. Vot indirect pentru­­ alegerea senatorilor Propune vicepreşedintele PNL, Horia Rusu Vicepreşedintele PNL Horia Rusu a propus, lu­iercuri, introducerea votului indirect pentru­­alegerea Senatului, astfel încît membrii acestei Camere să fie desemnaţi de preşedinţii­­consiliilor judeţene. Rusu a declarat agenţiei MEDIAFAX că­­propunerea lui se bazează pe faptul că „preşedinţii consiliilor judeţene, aleşi de către „Consilierii locali, sunt “mult mai competenţi­­decît mulţi parlamentari aleşi direct”. Conform liderului PNL, consilierii locali i­or fi desemnaţi prin vot uninominal. Aceştia îi vor alege pe preşedinţii consiliilor judeţene,­­care, la rîndul lor, îi vor desemna pe senatorii afin judeţul respectiv. Horia Rusu a precizat că­­a discutat de mai multe ori această propunere fi cu liderii PNL, însă nu s-a ajuns la un acord pe această temă. Referindu-se la propunerea­­i vicepreşedintelui PNL Paul Păcuraru privind introducerea votului uninominal pentru­­alegerea senatorilor, Rusu a spus că "această acţiune a fost declanşată cu mult înainte” de efuziunea dintre PNL şi PL'93. “Personal sunt un duşman al votului teuninominal, care ar face ca în Senat să intre joică Vijelie şi alţi cîntăreţi de muzică­­populară”, a mai afirmat Rusu. Horia Rusu a participat la Universitatea de Vară “Bálványos” de la Tuşnad, la seminarul cu tema "Cultura politică”. Cadavrul lui JFK jr. şi epava avionului pe care acesta îl pilota au fost descoperite Cadavrul lui JFK jr. şi epava avionului pe care acesta îl pilota şi care s-a prăbuşit în mare, vinerea trecută, au fost descoperite, în cursul nopţii de marţi spre miercuri, în largul insulei Martha’s Vineyard (Massachusetts), informează AFP, care citează mai multe posturi americane de televiziune. Cadavrul lui JFK jr. și epava au fost descoperite la aproximativ 12 kilometri sud-vest de coastele insulei Martha’s Vineyard, unde se concentraseră, în ultimele zile, căutările, potrivit NBC. Jim Hali, preşedintele Biroului Naţional pentru Securitate în Transporturi (NTSB), care a preluat ancheta pe marginea dispariţiei lui JFK jr., şi-a anulat toate apariţiile la televiziune pe care le avea programate pentru ziua de miercuri, aflîndu-se la bordul uneia dintre navele de patrulare în larg, potrivit postului de televiziune New York One. John Kennedy jr., în vîrstă de 38 de ani, fiul președintelui american John Kennedy, asasinat în 1963, a dispărut­ vinerea trecută, la bordul unui avion pe care-1 pilota. împreună cu el la bord se mai aflau soţia şi cumnata sa, Carolyn şi, respectiv, Lauren Bessette. MERIDIANE

Next