Cuvântul Nou, martie 2000 (Anul 11, nr. 2714-2740)

2000-03-01 / nr. 2714

Amintiri despre un preşedinte Gabriel FLORESCU A fost odată ca niciodată... Aşa începe orice poveste, aşa trebuie să înceapă şi povestea unui om care a ajuns printr-un concurs de împrejurări preşedinte al României. N-a avut merite anterioare care să-l îndreptăţească să fie desemnat nici măcar candidat la respectiva funcţie. Când a debutat povestea sa atât de incredibilă, cei ce l-au sprijinit şi împins în faţă ştiind că singur nu va putea face un pas atât de mare nu aveau la îndemână nici un om pe care să-l folosească în chip de pion otrăvit în cursa prezidenţială. L-au dibuit pe profesorul de geologie protejat de Ana Blandiana şi l-au trimis la luptă să nu se zică vreodată că n-au avut candidat. Şi-a luat treaba în serios şi a început să-şi atragă oameni. Ştia prea bine cam ce ar vrea poporul şi atunci a decis să facă un contract cu toată ţara, acesta era ca un peştişor de aur, fiecare îşi găsea acolo împlinirea tuturor dorinţelor. Profesorul devenise un fel de Făt Frumos iubit de toţi. A promis că toţi cetăţenii vor avea parte de bucate bogate, de bani din străinătate, oamenii nu vor trebui să trudească din greu şi să-şi rupă de la gură căci vor fi guvernanţii gata la fiecare oră din zi şi din noapte să se sacrifice pentru cei mulţi. Iar profesorul a beneficiat de un culoar favorabil şi s-a trezit peste noapte prinţ la Cotroceni. Avea încă aura omului simplu, fără veleităţi politice, doritor să stea de vorbă cu semenii. A ajuns până acolo că a deschis porţile castelului său pentru oricine dorea să-l vadă. Nu le-a lăsat însă mult timp aşa pentru că au început unii să- l spioneze, alţii au demarat săpături la soclul pe care se căznea să- l ridice. Cu timpul, prinţul de Cotroceni s-a ferecat tot mai mult şi din cavalerul fără frică s-a îmbolnăvit de teamă, a început să vadă peste tot securişti şi activişti ai fostului partid comunist care îl pândeau la fiecare colţ de palat. Şi ce putea face bietul fost Făt Frumos decât să purceadă la luptă? I-a demascat pe duşmanii ascunşi prin cotloanele PDSR şi PRM, a îndemnat pe toată lumea să-i stârpească pe cei ce i s-au împotrivit preşedintelui. Dar, poveştile nu au întotdeauna un happy-end. Se mai întâmplă ca şi cavalerul fără prihană să fie biruit de forţele “răului”. Aşa s­­au petrecut lucrurile şi cu adversarii lui Emil Constantinescu, l-au învins pe acesta, iar el a ajuns o victimă pe care nu o deplânge nimeni. Cam atât va rămâne la sfârşitul anului din povestea lui Harap Alb - Constantinescu. Şi credem că întregul personaj a reuşit acum ceea ce nu-şi închipuia: sa-şi apropie sfârşitul de om politic. După răbufnirile necontrolate şi nespecifice unui politician, Emil Constantinescu cu greu va mai­­putea reveni la apogeul pe care l-au reprezentat pentru el anii 1996-1997. Credem că nici sprijinitorii săi nu vor mai risca să-l propună pentru un loc eligibil. Va putea însă să se reîntoarcă la pietrele lui şi să le rânduiască fără a avea a se teme că ele îl spionează sau îl ameninţă. MAUTLS011 » » E un Mărţişor tensionat,şi sărac. E şi nesigur. Parc-ar fi, parcă n-ar fi. Afară e ger, ghioceii au îngheţat sub zăpadă şi-n mâinile ţigăncilor. Ţara arde, Isărescu ne dă cu bugetu-n cap, cine se mai gândeşte la mărţişoare? Păi, tot noi, bărbaţii, care facem politică, suntem bădărani şi ne înjurăm unii pe alţii ca la uşa cortului, dar când e la o adică nu ne uităm consoartele, dragele noastre, colegele şi prietenele. Flăcăii au început strângerea de fonduri, din puţinul pe care-l au pun ceva deoparte pentru câteva mărţişoare, nu multe, ca să nu se banalizeze... Un sărut, o strângere discretă de mână, o ocheadă aruncată ca din întâmplare - ce poveste frumoasă e tinereţea! De Mărţişor ştim c-a mai trecut o iarnă. Se reaprinde focul în priviri, chiar dacă mâinile ne rămân reci. Privim cu ochii minţii primăvara ce va să vină şi nu ne vine să credem c-am scăpat de iarna asta urâtă, cea mai urâtă din toate câte-au fost. Revin speranţele, revine încrederea, viaţa are altă culoare în martie. Mărţişorul rămâne o speranţă, un vis frumos de început de primăvară. Oricât de tensionat şi sărac­ ar fi, el înseamnă renaşterea noastră din cenuşa iernii. Bine­ ai venit, Primăvară, bine­­ai venit, Mărţişor! V. M. TUDOR 4 44 la sută d­in numărul şomerilor sunt femei In prezent, la Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională Covasna sunt luaţi în evidenţă şi plată 9848 de şomeri, din care 4214 sunt femei, numărul şomerilor indemnizabili fiind cu 400 de persoane mai mare decât la finele anului trecut. Cât priveşte cele trei categorii de şomeri indemnizaţi, numărul acestora se prezintă după cum urmează: 871 de absolvenţi beneficiază de ajutor de integrare profesională; 3136 de persoane primesc ajutor de şomaj, femeile reprezentând 40 la sută din numărul acestora; 5841 de persoane beneficiază de alocaţie de sprijin, ponderea femeilor fiind aici sub 44 la sută. De asemenea, mai sunt luaţi în evidenţă 649 de şomeri care vor beneficia de ajutor de şomaj după expirarea termenului de plată a sumelor compensatorii acordate în baza O.U.G. nr. 98 din 1999. La numărul şomerilor indemnizabili se adaugă încă 3861 de şomeri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, fără a beneficia de drepturi băneşti. Se constată, totodată, că în luna februarie a.c. au fost întocmite 660 de dosare noi pentru acordarea ajutorului de şomaj şi de integrare profesională, în timp ce 835 de şomeri au fost transferaţi pentru acordarea alocaţiei de sprijin. Tot în această lună, 39 de persoane au fost disponibilizate colectiv, deci prin ordonanţă. (Vasilica CIOBANU) Majorări de preţuri la COVALACT SA Recent, mai exact din 24 februarie a.c., SC COVALACT SA a majorat preţul cu ridicata la laptele praf normalizat de la 19500 la 23000 de lei punga de 500 de grame, precum şi preţul cu ridicata al laptelui praf degresat, de la 33000 la 35000 de lei kilogramul, începând de astăzi, 1 martie, a fost majorat şi preţul de vânzare cu amănuntul al laptelui praf normalizat desfăcut prin magazinele amintitei societăţi comerciale, o pungă de 500 de grame costând acum cu 4500 de lei mai mult decât înainte. După cum ne-a declarat doamna Viorica Mihulecea care se ocupă cu probleme de preţuri în cadrul biroului contabilitate, aceste majorări de preţuri se datorează faptului că produsele respective sunt importate şi, după cum se ştie, în ultimele luni cursul dolarului a înregistrat o creştere importantă. Totodată, de la 1 martie s-au majorat şi preţurile de achiziţie la laptele de vacă. Astfel crescătorii de vaci care vor livra lunar la SC COVALACT SA până la 2000 de litri de lapte, vor primi 2400 de lei pe litrul de lapte cu 3,5 la sută grăsime, iar cei care vor livra lunar peste 2000 de litri de lapte beneficiază de un preţ de achiziţie de 2600 de lei pe litrul de lapte. Aşadar o veste bună pentru crescătorii de animale care erau nemulţumiţi de preţurile de achiziţie mici practicate de agenţii economici din domeniul industrializării laptelui. Să vedem însă în ce măsură această creştere a preţurilor de achiziţie, precum şi preconizata scumpire a energiei electrice se vor repercuta asupra preţurilor cu ridicata şi a celor de vânzare cu amănuntul ale laptelui pentru consum şi produselor lactate, preţuri care aproape sigur vor creşte din nou în viitorul apropiat. (Aurel GOLCIU) Mâine, la Casa de cultură din întorsura Buzăului va avea loc Spectacolul "Creaţii şi valori din zona Buzaielor" în cadrul ciclului de manifestări cultural­­artistice “Anul 2000 — Anul Eminescu”, joi, 2 martie, ora 13. Casa de cultură din întorsura Buzăului găzduieşte spectacolul “Creaţii şi valori din zona Buzaielor”, spectacol în care îşi dau întâlnire poezia, muzica şi jocul popular. Manifestarea, organizată de Casa de cultură din localitate, este dedicată acelor oameni ai locului, care de-a lungul anilor, au adus literatura, teatrul, creaţia folclorică aproape de sufletul locuitorilor din zonă, de sufeltul nostru, al tuturor. Este vorba de poetul ţăran Ghiţă Baciu, scriitorul Viorel Tudoran, profesorul Oliviu Bobeş, un mare animator al mişcării teatrale din oraş, rapsodul popular Gheorghe Bularca,precum şi de poetul ţăran Cristifon Purecel şi Constantin Neagoe,un talentat actor amator, ambii din Barcani, îşi dau concursul corul­ mixt al Casei de cultură din întorsura Buzăului, Ansamblul folcloric “Ciobănaşul”, recitatori. ‘ Cu acest prilej, va fi vernisată o interesantă şi inedită (ca tematică) expoziție de icoane pe sticlă, sculptură în lemn, goblenuri şi exponate filatelice. Cel mai mare producător de pantaloni din Germania, Societatea Leineweber Bald, la Sfântu Gheorghe Societatea Leineweber, cel mai mare producător de pantaloni din Germania va construi în acest an prin filiala “Leineweber RO”, o nouă capacitate de producţie în Sfântu Gheorghe. Ieri, s-a făcut un prim pas, Societatea Leineweber Ro cumpărînd un teren de, 37.200 metri pătraţi în zona industrială a municipiului. îndată ce se vor obţine aprobările necesare, va începe construirea spaţiului de producţie (6.000 metri pătraţi). Conform planului firmei, fabrica de pantaloni din Sfântu Gheorghe îşi va deschide porţile la 1 iulie 2001. “Noi producem deja de trei ani în România şi suntem foarte mulţumiţi cu rezultatele obţinute. Dezvoltarea continuă şi pozitivă a cifrei de afaceri şi a indicatorilor de vânzare ne pretinde să căutăm ale spaţii pentru producţie” afirmă directorul executiv dl. Sigurd W. Graf. România este cel mai potrivit loc pentru deschiderea celei de-a doua filiale alături de “Brax Portuguesa” în Portugalia. Ca motivare a alegerii României, respectiv a localităţii Sfântu Gheorghe, directorul executiv al societăţii a subliniat calitatea superioară care trebuie realizată în casa Leineweber, acesta constituind un specific al produselor sale - ceea ce a adus succesul întreprinderii. în România, la Sfântu Gheorghe, se pot asigura aceste standarde ridicate de calitate.’’Prin punerea în funcţiune a noii societăţi “Leineweber RO” la Sfântu Gheorghe se vor mai adăuga celor 1100 de angajaţi la Leineweber, încă 400, câţi vor lucra în final la această fabrică”. Din luna septembrie a acestui an va începe pregătirea a 80 de angajaţi conform exigenţelor de calitate ale firmei Leineweber”. (H.R.) Zi de sărbătoare în Biserica ortodoxă din Mărtănuş După ce duminica trecută, am asistat la numirea noului preot din Breţcu, iată că, ziua de duminică + 27 februarie 2000 + în comunitatea vecină din Mărtănuş, ne-am bucurat împreună + comunitate şi invitaţi + de sfinţirea tânărului preot Ciobanu Florian (Teodor) pentru această parohie, cu o veche tradiţie şi cu o biserică de peste două sute de ani. Licenţiat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Târgovişte, facultate ce o urmează şi maica preoteasă, noul preot, promite să vină cu forţa tinereţii, a învăţăturii şi evlaviei sale, urmând ceea ce şcoala teologică i-a dat în decursul anilor de studiu, îngrijind aşa cum a mărturisit, de mântuirea sufletelor de care v­a da socoteală la vremea Judecăţii. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Prea Sfinţitul Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi din care au făcut parte: părintele consilier Viorel Mihoc din Miercurea Ciuc şi preoţi ai parohiilor din Zăbala, Breţcu, Cernat, Sita Buzăului şi Lădăuţi. In biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” zidită acum peste două sute de ani, împreună cu credincioşii parohiei s-au aflat în comuniune de rugăciune oaspeţi din Zăbala, Breţcu, Ojdula, Braşov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi altele. Cântarea Sfintei Liturghii a susţinut-o în buna tradiţie a locului, întreaga obşte din biserică împreună cu grupul coral al bisericii d­in Zăbala, condus de vrednicul părinte Ioan Bereu. Dacă ne amintim de cuvintele Sfântului Apostol Pavel, care compara viaţa creştinului cu a unui atlet care aleargă spre mântuire, putem spune în cazul de faţă că, părintele paroh Iov Moşuţ după 11 ani de slujire, predă ştafeta unui coleg mai tânăr, părintele Teodor, care este chemat să fie preotul întregii comunităţi, căci nimic nu ne este mai de folos şi de rodnicie în faţa lui Hristos ca buna înţelegere şi unitate a creştinilor dintr-o parohie. Deşi mică, comunitatea ortodoxă din Mărtăruş, cu toate disputele ce au avut loc în ultimul timp, a dovedit grijă faţă de biserica aflată acum în bună stare şi ne-a arătat dumincât de frumos comunitatea ştie să-şi cinstească oaspeţii, cu buna cuvinţă şi ospitalitatea atât de apreciată a românului dintotdeauna. Dacă vreme de 50 de ani, mulţi dintre noi ne-am dovedit “risipitori”, ca fiul cel mare plecat de la casa Tatălui său, din evanghelia citită­ la­ Sfânta Liturghie, e timpul să dovedim că avem posibilitatea recuperării credinţei, facându-ne lucrători ai voii lui Dumnezeu. Pilda Fiului risipitor , cum spunea în cuvântul Său P.S. Ioan - se adresează tuturor timpurilor şi tuturor oamenilor, căci în viaţa fiecăruia dintre noi, au existat momente asemănătoare pildei rostită de Hristos, când ne-am îndepărtat de Dumnezeu, de credinţa în El,­ dar, care toate sunt uitate atunci, când plini de căinţă ne întorcem şi ne vedem greşelile. _________________Prof. Violeta PĂTRUNJEL (Continuare în pagina a 2-a) I­grM CUVÂNTUL NOU ^zJ ^Wd m MVSB ijrsmzM­t&sjtgsQjrjja #N Guvernul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2000 Guvernul a­ adoptat, luni seară, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2000, au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, surse guvernamentale. Principalii indicatori ai bugetului pentru acest an sunt realizarea unei creşteri economice de 1,3%, o inflaţie de 27% şi un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut (PIB). Proiectul legii bugetului de stat urmează să­ fie înaintat Parlamentului la începutul săptămînii viitoare, au precizat sursele citate. Premierul Mugur Isărescu s-a întîlnit, la sfirşitul săptămînii trecute, cu toţi membrii Cabinetului, pentru a discuta problema bugetului de stat. Miniştrii îi prezentaseră premierului, în cursul săptămînii trecute, cereri de suplimentare a bugetelor proprii cu aproximativ 17.000 de miliarde de lei, care, dacă ar fi fost aprobate, ar fi condus practic la dublarea deficitului bugetar. După aprige discuţii Consilierii judeţeni au aprobat viitoarea stemă a judeţului Covasna • Noua stemă a judeţului Covasna este, de fapt, cea veche (din 1927), fosta stemă a judeţului Trei Scaune Ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Covasna, unul dintre punctele de pe ordinea de zi făcea referire la însuşirea stemei judeţului Covasna. Cea propusă spre aprobare este vechea stemă a judeţului Trei Scaune din anul 1927. La cererea unora dintre consilieri, ln directorul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, dl. Konya Adam a prezentat stema şi implicit simbolurile care o­­ alcătuiesc. Ea a fost prezentată ca­­ fiind un “simbol convenţional, distinctiv şi caracteristic”. Stema în cauză cuprinde “braţul armat cu sabie şi o inimă, care sunt elementele principale, apoi mai are în componenţă discul figurat al soarelui cu cele 16 raze, semiluna şi trei stele”, a adăugat dl. Konya. La finele prezentării făcute de dl. director s-au iscat, însă, aprige discuţii, deoarece unii dintre consilieri n-au înţeles semnificaţia braţului armat cu sabie spre vârful căreia se află o inimă. Subiectul a fost larg dezbătut, iar preotul Ioan Tămaş le-a explicat celor prezenţi că sabia nu poate simboliza “curajul, perseverenţa şi statornicia în muncă”, după cum s­­a spus, ci dimpotrivă simbolizează perfect răul. De asemenea, domnia sa a adăugat şi faptul că în vârful săbiei se află o inimă roşie, care ar trebui să simbolizeze dragostea, iubirea şi nu să fie amplasată în varianta prezentată. Alţi consilieri au fost de o cu totul altă părere menţionând faptul că această stemă este cea a fostului judeţ Trei Scaune şi au vorbit despre ce simbolizează cele trei stele etc.. Domniile lor au greşit doar atunci când în simbolul celor trei stele au inclus şi zona Buzaielor (probabil, pentru a arăta că nu e vorba de maghiarizare), nu de altceva, dar dl. consilier Ioan Lăcătuşu, în plină discuţie, le-a atras atenţia că pe vremea existenţei judeţului Trei Scaune, partea Buzaielor aparţinea de judeţul Braşov, moment în care s-a cam făcut linişte în sală. în sfârşit, după ce dl. consilier Sabin Calinic a venit cu ideea prezentării pentru aprobare “la centru” a două steme (variantă, de asemenea, neaprobată), preşedintele Consiliului judeţean Covasna, dl. Orbán Arpad a supus proiectul de hotărâre la vot. Acesta a fost aprobat (au existat şase voturi “contra” şi două abţineri) şi urmează a fi înaintat la Guvern pentru aprobare. Doru Decebal FELDIOREAN 318VOI Anul XI Nr. 2714 Miercuri 1 martie 2000 4 pagini 1000 lei Până la urmă, scopul a fost atins. O parte a străzii I Decembrie no IMAMI© ■ F­etéfi San­dtt5­ir" După ce Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate Primăriei Sfântu Gheorghe în defavoarea Prefecturii Covasna, în cazul atât de mediatizat al străzii I Decembrie 1918 ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Covasna s-a aprobat atribuirea numelui de Petőfi Sándor unei porţiuni din amintita stradă. Deşi unii dintre consilieri au cerut din nou, din motive obiective, amânarea luării unei decizii, dl. preşedinte Orbán Arpad nu a fost de acord din cauză­ că, deşi primarul Albert Almos se află în Danemarca, instituţia pe care o conduce a înaintat în scris actele în acest sens. Mai mult decât atât, dl. Orbán a menţionat că nu poate spune nimic deoarece­ nu este în deplină cunoştinţă de cauză în acest caz pentru că nu a fost invitat la discuţiile dintre dl. primar şi dl. prefect. Aşadar, hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, însă, menţionăm că şase consilieri au votat “împotrivă” şi patru s-au abţinut. Amănuntele nu contează, însă, nu-i aşa!? Important este că ceea ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat, scopul fiind atins! De asemenea, a fost schimbată și denumirea străzii Mecanicilor care se va numi Gyertyanffy Ferenc. _______________D. D. FELDIOREAN România face progrese în aplicarea Planului anual de aderare la IHATO Ambasadorii ţărilor NATO şi autorităţile de la Bucureşti consideră că România a depăşit “cu mult “ aşteptările în privinţa aplicării calendarului stabilit în cadrul Planului naţional anual de aderare (PNAA), a afirmat, marţi, secretarul de stat în MAE român, Răzvan Ungureanu. Ambasadorii la Bucureşti ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice s-au întîlnit cu reprezentanţii Comitetului interdepartamental pentru integrarea în NATO, format din reprezentanţi ai instituţiilor româneşti cu atribuţii în domeniu, pentru a analiza rezultatele aplicării PNAA. Ungureanu a arătat că acest tip de întîlniri vor avea loc periodic. Reforma Armatei este unul dintre punctele de maxim interes pentru relaţiile României cu NATO, iar succesul PNAA depinde, “în bună măsură”, de cel al reformei administraţiei în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a declarat secretarul de stat. El a spus că există perspective “relativ confortabile” de acoperire bugetară a proiectelor derulate prin acest plan. PNAA reprezintă particularizarea planului de acţiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan) lansat la summitul din 1999 pentru ţările candidate la integrarea în NATO. Aplicarea MAP nu antrenează automat aderarea la NATO, ci va permite statelor aspirante să atinga un grad de interoperabilitate comparabil cu cel existent in cadrul Alianței. PNAA are cinci capitole: politic şi economic, apărare, securitate, resurse şi legislaţie.

Next