Cuvântul Nou, decembrie 2000 (Anul 11, nr. 2948-2970)

2000-12-01 / nr. 2948

CUVANTUL NOU Ziua nationala - scur­t electoral Dumitru MANOLACHESCU Se vor produce importante mi$cari de trupe cu prilejul zilei de 1 Decembrie. Peremi$ti¡ sunt invitad la Alba Iulia de insuji “tribunul” justitiar coborat direct din Decebal, Avram Iancu $i generalul Antonescu. Pedeseri$ti¡ nu se vor lasa mai prejos $i se vor duce $i ei la Alba Iulia, sa-1 sprijine logistic $i moral pe Ion Iliescu. Amandoi vizeaza victoria in turul doi la prezidenjiale, a§a ca Alba Iulia $i Ziua Nationala a Romaniei vor fi in acest an confiscate de factorul politic. Ceilalti prejedinti de partide nu vor fi, probabil, prezenti la Alba Iulia. Ma intreb, chiar, daca nu cumva Ion Iliescu i$i va da seama de pericolul unei confruntari directe cu Vadim Tudor la Alba Iulia $i va renunta la deplasarea in “Cetatea Unirii”. Daca se va intampla astfel, Vadim va fi in elementul lui, desfasurandu-se in stil personal pentru atragerea unor procente importante de electorat super­­nationalist. Gandindu-ma la acest inceput de decembrie nu pot sa nu am in minte Revolutia romana, datoritá careia am putut vota liber pe 26 noiembrie. Dar daca ma gandesc la cat de mult datoram marilor Zile ale istoriei noastre, nu pot sa ocolesc un adevar sumbru: libertatea de a spune, de a gandi, de a exprima, de a vota nu inseamna nimic cand promoveaza non-valori sau extremism. Procentajul foarte mare de tineri care l-au votat pe Vadim Tuidor pe 26 noiembrie este o palma data nu doar clasei noastre politice, ci­­ai trecutului imediat, Revolujiei romane, celor care s-au jertfit atunci nu pentru ca Vadim-inchinatorul-de-ode-familiei-Ceau$escu sa fie, peste 11 ani, pre§edintele Romaniei. E drept, nici la Ion Iliescu nu s-au gandit tinerii seceraji de mitraliere in decembrie ’89, dar uite ca Iliescu devine rapid de tot o varianta acceptabila pentru Romania. Acceptabila §i acceptata, in comparajie cu Vadim, $i de cancelariile farilor occidentale. Aceasta Zi N­ajionala poate fi, in acela$i timp, pentru C.V. Tudor un nou inceput. El va incerca gesturi de reconciliere mai ales cu PDSR §i Ion Iliescu, pentru ca Vadim dore$te mai mult decat orice pe lume sa guverneze, ceea ce nu se poate face de pe pozijii extremiste. A$a incat, Vadim va veni ca un soi de pace, cu naframa alba-n varf de bot, in chip de salvator al nafiei. El va avea cuvinte bune pentru Europa, pentru America, pentru toata lumea, insistand totu$i asupra “neamestecului in treburile interne”. Pre$edintele PRM va avea, aladar, de ales. Nu $tiu de ce, dar eu personal am senzafia ca va alege totu$i calea unui discurs autoritar si vindicativ. Asta, desigur, daca i se va permite sa rosteascä discursuri. Aici incep, de fapt, problemele organizatorilor, care nu vor $ti cum sa impace cele douá tabere, cum sá-i despartá pe liderii celor douá partide. Pentru ca, la nivel de membri sau simpatizan^ nu va fi nici un rázboi. Rázboiul se da doar la vârf, ca pe vremuri, când ie$eau din rand luptátorii-$efi $i tranta lor hotára soarta batáliei. Una peste alta, va fi un 1 Decembrie tensionat pentru o buna parte a populatiei tarii. Cei care n-au nici un clin, nici in mânecá cu unii sau altii vor fi linistiti, vor depune coroane de flori, se vor reculege, iar seara vor sarbatori Marea Unire la restaurant. Lor, mai ales lor le dorim o Zi frumoasá $i veselá, atat cat se poate in asemenea conditii. GREU la, DOAMMÍ! Nu §tiu alfii cum sint, dar eu când má gândesc la bataia de joc §i la viafa amárátá pe care o ducem má apucá pandaliile §i, cu siguranfá, dacá a§ fi mai tánát cu vreo 20 de ani a? fugi cât mai departe de “plaiul cu boi”, cum zice Mircea Dinescu. Rezultatele alegerilor din 26 noiembrie au pus capac unei mai vechi amaráciuni. Nu pentru ca a castigat PDSR, asta era un lucru aproape normal dupa 4 ani de proasta guvernare a celorlalfi, ci pentru ca nu infeleg cum pot cateva milioane de oameni sa-1 doreasca pe Vadim Tudor pre§edinte al României. Om fi, oare, atât de defecti? Om avea oarece tare genetice? Chiar pofi sa te joci de­ a alegerile cum te taie pe tine capul sau mu§chii? Le place romanilor extremismul? Gata cu intrebarile, ca nu mai termin pana maine. Problema e cá s­­ar putea sa fim defecfi. Pentru c a tot noi, bunul, hamicul §i curajosul popor román, coborât direct din Decebal §i Miorifa, ne lásám copiii sá moará de foame, ii párásim pe drumuri, uitám de bátrani §i-i lásám doar in grija celui de Sus, ne complacem in hofie §i minciuná fará nici o ru§ine... Probabil vá vefi supára pe mine, dar cred cá a venit momentul sá fim sinceri cu noi §i cu dv.: Vadim ne pune in fafá o oglindá colectivá. lar ce vedem noi acolo, imi pare ráu ca v-o spun, nu e deloc plácut... Incercafi §i vá veti convinge! V.M. TUDOR IMI 1 Decembrie 19181 Decembrie 2 ZIUA NATIONALA A ROMANIEI Inca din zorii zilei de 1 Decembrie 1918, pe portile cetatii Alba Iulia, pe unde cu patru secole in urma intra triumfator Mihai Viteazul, au inceput sa se reverse mii de romani, veniti din toate colturile tarii pentru a hotara pentru totdeauna soarta Transilvaniei. Alba Iulia si imprejurimile - scria corespondentul unui ziar, s-au transformat intr-un camp al marii sarbátori nationale nemaivázut pana atunci. Cantecele nationale rasunau in toate partile, mii de steaguri tricolore fálfáiau in vant, grupuri de tineri dansaui de bucurie. Cei dintâi care au parasit pe porjile batrânei cetáfi, înarmafi cu lânei si pueti de vânatoare, îmbracafi în frumoasele lor costume nationale au fost mofii lui Horea si Avram Iancu, venifi din inima munfilor Apuseni, din Tara Zarandului, de pe vâile Criçurilor, Arieçului çi Ampoiului, apoi mureçenii de prin pârfile Aradului, hunedorenii, bihorenii, maramureçenii, bânâtenii, fàranii din Tara Bârsei çi pârfile Sibiului çi Fàgâraşului, tofi cu steaguri, pancarte çi eçarfe tricolore. Cu tojii s-au îndreptat càtre biserica episcopalà unde s-a oficiat începând de la ora 8,99 un solemn Te-Deum. Când episcopul Ardealului Ioan Popp a rostit cuvintele, Cel care a înviat din morji a înviat azi în neamul românesc, toti participant au început sa intoneze, într-o însuflejire nemaiîntâlnita vreodata. Desteaptate romane. La cuvintele “Murim mai bine în luptâ” ca la un semn nevâzut, toti cei prezenti au ridicat mâna dreaptâ, ca si cum ar fi jurat. Emotia a fost generala, toti plângeau de bucurie, de la episcop la soldat­ii ofiteri. Dupa Te-Deum delegatii s-au îndreptat în uralele multimii spre sala care din ziua de 1 Decembrie 1918 a intrat în istorie sub numele de Sala Unirii, împodobita cu ramuri de brad, drapele și eoarfe tricolore precum si cu drapelele țârilor aliate cu România în timpul conflagrafiei care abia luase sfârșit. La ora 10 în aclamatii ei urale furtunoase, a urcat pe scena improvizata din Sala Unirii membrii Consiliului National Român si cei cinci episcopi. Cei dintâi care a luat cuvântul a fost presedintele Consiliului, Ștefan Cicio-Pop care în cuvinte emocionante a­­ subliniat important momentului istoric trâit de întregul popor romn, dupä care a trecut în revista evenimentele din anul 1918 desfâsurate pe arena ,politica internafionalä și contextul în care nafiunea românâ si-a cucerit dreptul legitim de a träi liberä ei independentä. La ora'11, Gheorghe Pop de Busetti, a deschis adunarea cerndu-le celor prezenfi, dupá alegerea biroului adunárii sa puná piatra fundamentala a neamului românesc dupá care a luat cuvântul, omul de vastä culturá Vasile Goldie, care a schițat în cuvinte alese istoria eroicá a poporului român subliniind obârçia și frámântárile ce au avut loc de-a lungul veacurilor, dupa care a supus spre aprobare Hotpárárea de unire a Transilvaniei cu Románia. Adunarea Nationala menciona in mod solemn istorica hotáráre citita de Vasile Goldi§ - decreteaza unirea románilor din Transilvania, Banat §i Tara Ungureasca §i teritoriile locuite de ei, cu Romania; se recunoa§te deplina libertate nafionala §i drepturi egale tuturor nafionalitafilor conlocuitoare, vor universal direct, egal §i secret pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani, desavarsjita libertate de presa, asociere §i intrunire. Adunarea Nafionalá se inchina cu smerenie inaintea memoriei acelor bravi romani care §i-au varsat in razboi sangele pentru infaptuirea idealului nacional. Pentru conducerea afacerilor nafiunii romane din Transilvania, Banat §i tara Ungureasca, Adunarea Nafionalá hotáre§te instituirea unui mare Sfat Nafional Roman, indreptáfit sa reprezinte nafiunea romaná oricand §i oriunde. Cu aceste cuvinte a fost adoptatá hotárarea, prin urale §i aplauze furtunoase, pecetluindu-se astfel un act istoric, despre a carei importanfá oratorii au vorbit de la inalfimea tribunelor improvizate, zecilor de mii de romani cuprin$i de un extaz general in acea zi de decembrie 1918, pe locurile incarcate de istorie. A§a s-au petrecut lucrurile la 1 Decembrie 1918, seria N.Iorga. N-a fost un act politic ie§it dintr-o chibzuire rece, n-a fost rezultatul unui calcul ingust. A vorbit atunci voia elementara a veacurilor de avant zdrobit §i de speranfe impiedicate, fara a uita pe nimeni din cei care au colaborat la aceasta fapta a unirii, omagiul recuno§tinfei noastre sa se indrepte azi catre poporul acesta intreg - martir §i erou. Colonel (r.) Cristian Liviu, Presedintele Uniunii Nafionale “Cultul Eroilor”, Filiala jud. Covasna “Acest sistem este unul complex, nu poate fiecare sa umble de capul lui la instalarte”­ ­—-——— s­ e afirma primarul de Covasna, dr. Zsuffa Levente, referindu-se la oprirea robinetelor, taierea tevilor fi a caloriferelor, fara permisiune, de catre locatari Doru Decebal FELDIOREAN Iata ca In urma celor doua articole aparute recent in ziarul nostru, cu privire la situafia delicata a furnizarii energiei termice in orasul Covasna, am primit din nou sesizari ale locatarilor, de aceasta data din asa numita zona­­. Reclamanfii, foarte suparafi de altfel, ne-au intrebat de ce in ziar a apárut ca problema incalzirii $i a apei calde s-a rezolvat, cand, de fapt, ei nu beneficiaza de aceste servicii. Aici trebuie mentionat ca noi am specificat de la bun inceput ca, in ceea ce privejte apa calda, situafia nu este decat parfial rezolvata (aceasta din cauza debitului extrem de scazut al apei) $i ca doar incalzirea apartamentelor este deocamdata o certitudine. Am reluat, totuji, pentru ca locuitorii Covasnei sa fie informafi cu cele ce se intampla, discutiile cu dl. Zsuffa Levente, primarul renumitei statiuni balneo-climaterice, $i cu dl. Faragó Francisc, administratorul societáfii Faragó SRL. “Trebuie sa precizez ca acolo unde s-a promis ca va fi cáldura aceasta s-a dat. Insa, chiar ieri (n.r. joi, 30 noiembrie) am avut o discufie cu dl. Faragó, care a venit la mine foarte suparat, pentru ca lumea umbla la robineti, taie tevi, calorifere, fara sa anunte pe nimeni, ceea ce nu este permis. Astfel, s-a ajuns în anumite zone ca beciurile sa fie inundate, în timp ce în alta parte apa nu are debit. Acest sistem este unul complex, nu poate fiecare sa umble de capul lui la instalafie de parca i-ar aparfine. Noi ne­­am finut de promisiune și am dat câldura imediat ce Distrigaz­ul ne-a dat gazul metan”, a­­ declarat dl. Zsuffa Levente. Administratorul de la SC Farago SRL se înscrie pe aceeași Unie cu primarul, fiind, practic, omul care se confuintâ direct cu problemele create de aceste întreruperi de apa, debrancari etc. “Am fost obligat sa închid câldura la câteva blocuri (11,5,7,23,15), unde locatarii au inceput sa umble la instalafie, golind-o de apa, ducându-ni-se, astfel, toata apa. Astazi (n.r. ieri) am reu?it, totu§i, sa rezolvam situafia in zona Domnilor, unde au fost inchise cateva scári §i sperám cá paná maine dupá-amiazá (n.r. astázi) toate zonele afectate vor primi din nou incálzire”, a afirmat dl. Farago Francisc. Dupá cum ne a$teptam, cu cat “intrám” mai mult in iarná situafia se complicá §i apar problemele de acest gen, pe care, dupa cum se vede, din cauza datoriilor imense §i a lipsei de fonduri, autoritafile locale ?i societafile furnizoare de energie termica cu greu le pot rezolva. OIEca JUDfc TEAM* COTOSNa] SFANTU GHIORGHE ■ » 3S1 608­ 316577 ‘LISZFWGrOPfGr ■.ZNA MEGYFI KOWVTÁR Nicidecum din motive...electorale. Am avut o “toamná incendiara” §i ín judetul Covasna, ca ín multe alte zone din tará • în patru luni s-au produs aproape...30 de incendii! • Tigarile aprinse aruncate la întâmplare §i focul nesupravegheat, cauze principale ale unor asemenea evenimente nedorite • Valoarea totala a prejudiciului - un miliard de lei!!! • Zona Târgu Secuiesc cea mai­ activa din acest punct de vedere Horia C. DELIU Din pricina sectei prelungite, neobisnuite pentru fara noastrá, ci nicidecum a...campaniei electorale “incinse” - spre a face o gluma - s-a inregistrat o toamna cu multe probleme pentru prompieri, cáldura excesivá ducand la uscarea pronunata a vegetafiei. Din aceasta priciná, ei pe fondul neglijentei unor oameni s-au produs in zonele de padure numeroase incendii, care au produs importante pagube materiale. • Daca in alte parfi ale fárii focul a finut zile în oir, fiind necesare importante efective spre a-1 neutraliza, la noi in judet s-a consemnat un singur caz de importantá mai redusa la Sugac Bái, ce a avut loc acum douá saptamáni­­i despre care am informat cititorii chiar a doua zi. Cu toate acestea, numarul evenimentelor de o asemenea facturá s-a ridicat la o cifra importanta, in intervalul august - noiembrie 2000 consemnandu-se in judetul Covasna nu mai pufin de ...29 de incendii, asa cum ne-au informat organele de Polifie. Dintre cauzele care au determinat declansarea incendiilor se detaseazâ câteva si dorim sä insistäm asupra lor, fiindcâ îi vizeazä direct pe unii concetâfeni extrem de neatenfi, nepäsätori ( ca sä ne exprimäm elegant) fata de anumite gesturi ale lor ce pot avea consecinte imprevizibile. Ne referim, in primul rând, la focul lasat nesupravegheat si la figurile aprinse aruncate la întâmplare, situații care cumulate au urcat la 55 la suta procentajul cauzelor generatoare de incendii. Este suficient sa fie in jur frunze uscate, vegetafie u§or inflamabila, ha rtii, de§euri §i cineva “distrat” sa azvale un muc nestins, §i in scurta vreme sinistrul se produce. Pe locurile urmatoare in top se situeaza scurt-circuitele (4 cazuri), scanteile (3 cazuri), jarul nestins (2), autoaprinderea (2), cadura (2 cazuri). Este interesanta §i reparti­zarea pe zone a focarelor de incendii, Targu Secuiesc aflandu-se pe primul loc, cu jase asemenea intamplari nedorite, apoi Sfantu Gheorghe, cu pafi­u, ca §i Baraolt, pentru ca in zonele Covasna §i Intrasura Buzaului sa se inregistreze cate douá, iar in diferite sate din judet alte 11 incendii. Pentru a va face o idee de­ amploarea distrugerilor, stimafi cititori, sa notám ca prejudiciul total a fost de circa un...miliard de lei §i distrugrea totala sau partiala a mai multor bunuri. Iar cum iarna a batut­­a­­ macar din punct de vedere calendaristic, daca meteorologic insa nu­­ ducand la aparifia de temperaturi tot mai joase, masurile se preintam­pinare se cer accentuate, deoarece din experienta anilor trecuti se ^tie ca sursele improvizate de producere a caldurii, instalatiile electrice fi efecte, afumatoriile neomologate pot genera incendii. Or pe saracia de acum, numai o asemenea “bucurie” nu le trebuie bieților oameni... Decizia privind primite in NATO Romania trebuie sa continue implementarea Planului de Acfiune pentru Aderarea la NATO, intrucat nu s-a luat, inca, nici o decizie privind statele ce vor fi primite in Alianta Nord- Atlantica in 2002, a declarat, joi, Sergio Balanzino, secretarul general adjunct al NATO, la finalul intilnirii cu ministrul roman de Externe, Petre Roman. Sergio Balanzino efectueaza, in aceste zile, un turneu in Sud-Estul Europei, care cuprinde, pe linga Romania, Bulgaria, Macedonia si Albania. El spera ca noul Guvern al Romaniei sa continue punerea in aplicare a Planului de Acfiune pentru Aderarea la NATO, pe care Romania 1-a semnat in urma cu un an si jumatate si sa respecte angajamentele pe care el le-a luat atunci. Adjunctul secretarului general al NATO a precizat ca nu a fost luata, inca, o hotarire privind tarile candidate ce vor fi primite in NATO, in urmatorul val din 2002, toate statele pornind cu aceleasi sanse. în final, insa, vor cîstiga tarile care îçi vor îndeplini, cu adevarat, angajamentele privind aderarea. Balanzino statele ce vor fi a fost amanata apreciaza ca exista §i pentru Romania ’’oportunitati permanente” pentru consultari si discutii pe marginea procesului de aderare, iar urmatoarea evaluare va avea loc in februarie anul viitor. Sergio Balanzino a precizat ca a venit in Romania pentru a discuta despre stadiul respectarii angajamentelor politice pentru integrarea in NATO, dar, in primul rind, despre rtrtx noua situafie din Iugoslavia. Oficialul NATO a­­­ refuzat sa comenteze in vreun fel rezultatele alegerilor­ din Romania si a declarat ca nu doreste sa se implice in politica interna a Romaniei sau sa judece rezultatele unui ’’exercifiu democratie”, asa cum sunt alegerile generale dintr-o tara. ”Nu vrem sa intervenim in politica interna. Asteptam sa vedem care vor fi rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale. Ne vom pronunta numai in funcfie de acfiunile ei comportamentul unui guvern. Nu avem prejudecafi in acest sens”, a adáirrat Balanzino. Anul XI Nr. 2948 Vineri 1 Decembrie 2000 4 pagini 1500 lei Conducerea PD a aprobat constituirea “blocului opozitiei democratice” Vicepresedintele PD Bogdan Niculescu Duvaz a declarat, joi, ca Biroul Permanent al Partidului Democrat a aprobat constituirea “blocului opozitiei democratice” si a decis sa continue discutiile pentru formarea unui “pachet parlamentar solid, de greutate mai mare ca PRM”. Duvaz a spus ca Biroul Permanent a acceptat ei continuarea discutiilor cu celelalte partide care vor forma viitoarea opozitie democratica, pentru a stabili “sprijinul” care va fi acordat la formarea noului guvern. El a aratat ca PDSR ar avea nevoie, in viitorul Parlament, de circa 20 de voturi pentru a define majoritatea dar, de fapt, avind in vedere ca, de regula, reprezentanfii minoritafilor nafionale voteaza pentru guvern, ar fi necesare doar circa 10 voturi, peste cele definite de PDSR, pentru investirea viitorului Executiv. Vicepreședintele PD a reluat solicitarea ca PDSR sâ înscrie, în programul de guvernare, și continuarea procesului de integrare în Uniunea Europeanâ, precum și programele cu Banca Mondiala și cu FMI. PNL va merge la negocierile cu PDSR cu un pachet de 17 masuri de dezvoltare economica fi de consolidare institutional . Aducerea inflafiei la 25% $i indeplinirea acordului PSAL pina in mai 2001, privatizarea utilitafilor publice §i a­ monopolurilor de stat, diferenfierea atribufiilor celor doua Camere parlamentare $i promovarea pachetului legislativ privind reforna in justifie se mimara printre masurile pe care PNL considera ca trebuie sa le aplice viitorul Guvern in vederea inde­plinirii jiripritajilor .no­im­ali’. Prim-vicepresedintele PNL Valeriu Stoica a anuntat, joi, intr-o conferinta de presa, care sint cele 17 masuri de dezvoltare economica §i de consolidare institufionala. In opinia PNL, aceste obiective sint: rezolvarea problemelor legate de asigurarea populafiei cu resursele necesare “trecerii cu bine” a iemii; continuarea reformei economice avfnd ca obiectiv cre?terea standardului de viafa al cetafenilor; continuarea integrarii in NATO ?i in UE; asigurarea stabilitafii politice §i limitarea extremismului ?i revizuirea Constitufiei pentru eficientizarea sistemului politic §i garantarea proprietafii private. intrebat daca printre panctele negociate cu PDSR vor fi §i probleme legate de minoritatea maghiara, Stoica a spus ca acestea vor trebui sa fie negociate separat intre UDMR ?i PDSR, prioritare fiind, in acest moment, problemele care ii privesc “pe toti cetatenii”. Valeriu Stoica a mai spus, raspunzind unei intrebari legate de eventuale puncte nenegociabile, ca prefera sa nu piece la negociere cu pozitii nenegociabile. * Urmatorul mimar al ziarncii va apare luni, 4 decembrie

Next