Cuvântul Nou, aprilie 2001 (Anul 12, nr. 3046-3068)
2001-04-02 / nr. 3046
CUVÂNTUL NOU ! Erimia Vineri, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului judeţean unul din punctele de pe ordinea de zi a readus pe tapet "Micile ciocniri" datorate problemei etnice Doru Decebal FELDIOREAN Cel mai interesant punct de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului judeţean de ieri, şi anume cel referitor la aprobarea propunerilor cuprinse în “Lista obiectivelor patrimoniului cultural construit” în vederea clasării ca monumente istorice, precum şi protejarea acestora, a readus în prim plan “micile ciocniri” dintre consilierii, şi nu numai, români şi maghiari. Am spus “şi nu numai”, deoarece în sală au fost prezenţi şi câţiva dintre demniitarii covăsneni, care, atunci când a fost cazul, nu au ezitat să intervină. După ce preşedintele Consiliului judeţean, dl. Demeter Janos a afirmat că “lista va putea fi revizuită periodic”, dl. consilier Benczedi a specificat că “suntem o ţară săracă şi nu ne putem permite să nu avem grijă de monumentele pe care le avem, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele sunt distruse, în timp ce o lege a monumentelor nu există”. Dl. deputat Marton Arpad, preşedintele UDMR Covasna, a cerut cuvântul pentru a arăta că “există un cadru legal, iar această hotărâre îi corespunde acestuia. Mă refer în primul rând la protejarea monumentelor. Este important ca hotărârea să fie aprobată pentru a-şi urma drumul firesc, ajungând în faţa ministerelor cu atribuţii în acest domeniu”. După ce dl. Petre Străchinaru a explicat că unele monumente au fost uitate de pe această listă (n.r. cele aparţinând culturii şi istoriei româneşti din zonă), a intervenit dl. deputat Adrian Căşunean Vlad, preşedintele PDSR Covasna. Mică ne-a fost uimirea atunci când am observat un lucru care, de altfel, se vedea de la o poştă, şi anume că dacă discursul deputatului Marton Arpad a fost ascultat în linişte şi cu atenţie, în timpul “speach”-ului deputatului Adrian Căşunean Vlad “sala” a zumzăit continuu. După cum vaţi putut da seama, aici ne-am referit la majoritatea consilierilor din facţiunea UDMR din cadrul CJ Covasna. “Fiecare dintre comunităţi avem respect faţă de monumente şi tradiţie, însă, după cum a arătat şi dl. Străchinaru în intervenţia sa, unele obiective ale patrimoniului cultural românesc au fost uitate de pe listă. Propunerea mea este să acceptaţi şi amendamentul care cuprinde toate obiectivele care au scăpat”, a spus dl. Căşunean, dar cuvintele sale au fost imediat sancţionate de dl. Benczedi. “Acum şase luni aţi primit întreaga listă, în forma actuală, şi nu aţi făcut nimic în această privinţă”. Cu toată tensiunea creată pentru scurt timp la, de altfel, singurul punct din “soiul” celor care obişnuiesc să încingă spiritele în şedinţele CJ Covasna, proiectul de hotărâre a fost votat cu tot cu amendamentul în cauză, la iniţiativa preşedintelui Demeter Janos: “Aş propune ca proiectul de hotărârea să fie votat şi cu amendamentul de faţă, dar acest lucru să fie trecut în procesul verbal. Nu cred că trebuie să facem politică din această problemă, însă ce a spus dl. Benczedi este corect.” Consensul vorbelor Gabriel FLORESCU Snagovul a devenit în ultimul deceniu un fel de Geneva al vieţii politice româneşti, unde se organizează tot felul de conclavuri menite să pună ţara la cale. Departe de viaţa tumultoasă a Capitalei, feriţi de privirile indiscrete ale prea multor nechemaţi, oamenii politici s-au reunit din nou la sfârşitul săptămânii trecute pentru a semnala ţărilor occidentale cât sunt ei de animaţi de dorinţa intrării în organizaţia nord-atlantică, chiar dacă România se află în bazinul Mării Negre. Tras aproape la indigo s-a întâmplat şi cu ocazia exprimării adeziunii unanime la principiile Uniunii Europene, atâta doar că de astă dată, adică în martie 2001, au răspuns prezent şi reprezentanţi ai sindicatelor, cultelor, societăţii civile, opoziţiei, deci toată floarea ţării. Atât de la unison a sunat corul, nu al robilor, ci al stăpânilor, încât la documentul-declaraţie ce urmează a fi definitivat s-au acceptat şi amendamente venite din partea invitaţilor. Impresionantul consens al vorbelor trebuie să sune ca o muzică dulce în urechile oficialilor NATO cărora le-a căzut acum o piatră de pe inimă. Dacă până acum aceştia aveau temeri că România, clasa politică a ţării nu prea este de acord cu intrarea în NATO, deşi această organizaţie ne vrea cu tot dinadinsul, de-acum nu mai există dubii. “Ein Mann, ein Wort” - cum zic nemţii când este vorba de respectarea cuvântului dat a fost exprimat la Snagov, deci totul e “pe bune”... Oare?... Trecând de la ironie la tonul serios, este evident pentru toată lumea că semnalul de la Snagov trebuia dat. România şi românii nu sunt în situaţia Elveţiei, de pildă, pentru a putea face nazuri privind intrarea în NATO. Dacă în cazul Ţării cantoanelor - unde s-a organizat un referendum pe această temă, soldat cu respingerea ideii de aderare - o păstrare a neutralităţii este posibilă câtă vreme ea este înconjurată de state membre ale NATO şi dispune de un potenţial economic extraordinar, pentru România datele problemei se pun cu totul diferit. Noi trebuie să dăm din mâini şi din picioare spre a fi admişi, chiar dacă acest pas presupune costuri uriaşe. Este evident că în România există un puternic curent de opinie pro-NATO poate şi datorită faptului că se cunoaşte prea puţin ce angajamente şi obligaţii incumbă aderarea, iar pe urmă statutul de membru. Suntem convinşi că, odată prezentate costurile ei, valul de entuziasm se va mai domoli. Bineînţeles, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să renunţăm la un vis ce multe decenii a părut irealizabil. Consensul de la Snagov este foarte frumos, este sublim, dar el nu înseamnă decât vorbe frumoase şi... ieftine. Practic, exceptând pe cei ce se află la putere, pe nimeni nu a costat un sfanţ să se declare de acord cu declaraţia finală, ba ar fi avut chiar de plătit în ochii electoratului dacă proceda altfel, putând fi lesne pus la zid cu o pancardă gen “Duşman al NATO,duşaman al României”. Dincolo de bunele intenţii apare însă latura practică a aderării tradusă prin: capacitate militară compatibilă cu a celorlalţi membri ai organizaţiei, economie suficient de puternică pentru a putea susţine, la o adică (Doamne fereşte!), acţiunile NATO în cine ştie care parte a lumii, existenţa unui climat de stabilitate şi bunăstare internă. Aici e aici şi din această parte nu s-a suflat o vorbuliţă la Snagov, cum vor susţine toate forţele politice şi sociale demersurile pe care Guvernul este chemat să le iniţieze pentru ameliorarea situaţiei interne. Altfel, de vorbe şi promisiuni suntem sătui, dar când se pune problema sprijinului faptic consensul dispare. FOTBAL PE PÂINE ETNICA Fotbalul se joacă, acum, şi la noi pe dolari, nu doar pe mândrie patriotică. Drept urmare e bătaie mare pe locuri în echipa naţională. Dacă antrenorul îţi spune: “Ganea, n-ai loc în echipă, nu te bag, stai rezervă”, supărarea e gata, tensiunea la fel, înjurăturile îşi fac apariţia. Iar când antrenorul echipei naţionale care l-a refuzat pe Ionel Ganea se numeşte Laci Boloni, supărarea capătă repe accent etnic. Cu gândul ăsta am urmărit oarecum îngrijorat meciul naţionalei noastre cu Georgia. Ziarele de scandal din sport anunţaseră că ungurul Boloni va fi “lucrat” de nucleul românesc dur al echipei, că meciul va fi trântit şi altele de natură să te înspăimânte. Dar nimic din toate cele anunţate nu s-a întâmplat, fotbaliştii naţionalei României, oameni cu plămâni şi picioare bune, dar şi cu cap şi mai ales cu suflet, au jucat bine şi au câştigat în Georgia o ţară în care oamenii trăiesc chiar mai prost decât la noi, dacă aşa ceva e posibil... Dar şi puţintel arogant, dr. Boloni n-a prea,stat de vorbă cu ziariştii după meci, ceea ce îi va cauza oarecari neplăceri mediatice. Deocamdată e binişor, am pierdut doar cu Italia, două meciuri, ceea ce, se poate spune, era programat. Dar Doamne fereşte să ne împiedicăm de echipa Ungariei cu Laci Boloni la cârma Naţionalei, atunci să vezi interpretări, înjurături şi acuze! Dumitru MANOLĂCHESCU în curând, se împlineşte un an de la dezvelirea aMonumentului jandarmilor din Aita Mare11. Cinstirea Eroilor Neamului, o_______[ ■ |______|_______'. _________... • • 6 . îndatorire nobilă a noilor generaţii de ostaşi Interviu cu dl. col. Aurel Şerb, comandantul CJJ Covasna Horia C. DELIU Stimate domnule colonel Aurel Şerb, comandant al Comandamentului Judeţean de Jandarmi Covasna (CJJ), iată că se apropie împlinirea unui an de la săvârşirea unui act de dreptate, puternic mediatizat la vremea respectivă, legat de cinstirea armei de elită pe care o reperezentaţi. Aşa este. Anul trecut la începutul verii am trăit un moment de neuitat din viaţa unităţii noastre de jandarmi, pe care îl evoc cu plăcere ori de câte ori am prilejul. Vă rog să faceţi un scurt istoric al felului în care s-a ajuns la identificarea amplasamentului monumentului despre care vom vorbi în cele ce urmează. - în urma studierii unui dosar din anul 1927, având ca obiect “Monumentul jandarmilor din comuna Aita Mare”, document păstrat la Filala judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, am descoperit că în localitatea rurală respectivă a existat cu ani în urmă un Monument a doi eroi jandarmi, căzuţi la datorie în anul 1921. El fusese dezvelit la data de 2 octombrie 1927 în prezenţa a circa 200 de persoane, reprezentând o lucrare executată din marmură albă şi având o înălţime de doi metri. Care este numele celor doi bravi jandarmi ce au meritat această onoare? Plutonier loan Tatu şi sergent instructor loan Grideanu, în noaptea de 26/27 septembrie 1921, în jurul orelor 1,30 în timp ce se aflau în mişune şi urmăreau un infractor periculos, au fost împuşcaţi mortal cu focuri de revolver de către acesta, după care a infractorul a dispărut, refugiindu-se ulterior în străinătate pentru a se i se pierde urma. Revenind la povestea monumentului, să spunem că la începutul anului 1940 el se afla într-o stare bună. Numai că negurile Istoriei sau învolburat curând, așa că în luna octombrie (Continuare în pagina a 3-a) MMÉÉTAÉMÉÉtÉi Două milioane de români urmăriţi Colegiul Naţional de Studiere a Arhivei Securităţii a hotărât să permită românilor care vor să-şi citească propriul dosar accesul într-o sală de lectură special amenajată şi securizată din incinta sediului acestei instituţii. Tot CNSAS ne-a spus că în situaţia de urmăriţi operativ de fosta Securitate se află peste două milioane de români. Cum s-a ajuns la această cifră? Cunoscânduse numărul informatorilor: vreo 700.000. Având în vedere că un informator turna 2-3 colegi sau vecini, reiese că numărul celor turnaţi se duce la cca. 2.000.000.. Cifra este impresionantă şi ea dezvăluie amploarea activităţilor de urmărire ale lucrătorilor şi colaboratorilor fostei Securităţi. Faptul că am ajuns să putem să ne studiem propriul dosar este o realizare remarcabilă şi cred că meritul esenţial în această direcţie îi revine lui Ticu Dumitrescu, cel care a luptat şi a câştigat, în final, chiar dacă nu printr-o lege aşa cum şi-a dorit-o. Puteţi, aşadar, să faceţi cerere şi să aveţi acces la propriul dosar. Atenţie, însă, dacă vă hotărâţi să faceţi acest pas luaţi-vă la dv. oarece calmante, pentru că aveţi nevoie de inimă tare, de răbdare, de tărie de caracter. Puteţi afla lucruri care să vă impresioneze chiar şi acum, la atâţia ani de la producerea evenimentelor. întrebarea este: cum, când şi unde putem depune cererea pentru accesul la propriul dosar? S-au înregistrat la CNSAS, până la această oră, 1200 de cereri de acest gen. Ceea ce nu e mult. Dar numărul lor va creşte, cu siguranţă. Ţinând cont că doar vreo 4-5 persoane încap, zilnic, în sala de studiu, vă daţi seama că trebuie să aşteptaţi mult şi bine. După studierea dosarului veţi fi, o perioadă de timp, bulversaţi, vă veţi simţi înşelaţi şi frustraţi. Nu cred că e bine să faceţi o dramă din ce vi s-a întâmplat odinioară, faptele sunt oricum consumate, o doamnă care a ieşit din sala de studiu ingang perplexă. “Ne-au pus microfoane în toată casa, ne ascultau în momentele cele mai intime”. Asta e, realitatea e mai dură decât ne-am închipuit. Veţi descoperi, poate, prieteni şi vecini care vă turnau. Aceştia nu merită gesturi de răzbunare, nu merită atenţia dv. Gata, s-a termenat, vorba cuiva. Ce ni se-ntâmplă acum e o lecţie din care va fi musai să învăţăm ceva, dacă nu cum să fim oameni, măcar cum să ne ferim de cei care nu sunt oameni... , Dumitru MANOLĂCHESCU Din punct de vedere al pregătirii profesionale Peste 85,5 la sută dintre şomeri sunt muncitori Numărul şomerilor indemnizabili înregistraţi la finele lunii martie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Covasna este de 7974 de persoane, din care, 3401 persoane au dreptul la ajutor de şomaj, 712 persoane sunt beneficiari ai ajutorului de integrare profesională, iar 3861 de persoane primesc alocaţie de sprijin. Din punct de vedere al pregătirii profesionale, şomerii se repartizează după cum urmează: 6820 muncitori, 1036 persoane cu studii medii şi 118 persoane cu studii superioare. în ceea ce priveşte grupele de vârstă, cei mai mulţi şomeri au vârsta între 30-49 de ani, numărul lor fiind de 3777 de persoane, după care urmează tinerii sub 25 de ani, respectiv 2010 persoane. în rândul muncitorilor şomeri ponderea o deţin tinerii, adică 1824 de persoane, apoi sunt 1704 de persoane între 40-49 de ani şi 1574 de persoane între 30-39 de ani. între şomerii cu studii superioare, cei mai mulţi sunt de vârstă între 40-49 de ani, adică 39 de persoane, urmând 30 de persoane de vârstă între 25-30 de ani. (Vasilica CIOBANU) Anul XSI Nr. 3046 Luni 2 aprilie 2001 4 pagini 1500 lei Textul final al declaraţiei de la Snagov de susţinere a integrării României în NATO va fi elaborat miercuri la Palatul Cotroceni Reprezentanţii partidelor, sindicatelor, patronatelor, mediului academic şi ai societăţii civile care au formulat în cadrul Forumului NATO 2002 de la Snagov obiecţii faţă de textul declaraţiei de susţinere a eforturilor României pentru integrarea în NATO se vor reuni, miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru a participa la o reuniune în cadrul căreia se vor introduce în textul declaraţiei observaţiile formulate, în vederea semnării acestui document, a anunţat preşedintele Ion Iliescu. El a precizat că toţi cei care doresc să fie introduse în textul declaraţiei anumite modificări trebuie să trimită propriile sugestii pînă luni consilierilor prezidenţiali Corina Creţu şi Simona Miculescu. Şeful statului a precizat că reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai MApN vor lucra la rîndul lor la finalizarea acestui document. El a apreciat că reuniunea de la Snagov a reprezentat un semnal de exprimare a consensului tuturor forţelor angajate în atingerea obiectivului privind integrarea în NATO şi a arătat că este esenţial ca în perioada rămasă pînă la summit-ul de la Praga din anul 2002 atît guvernanţii, cît şi societatea românească să dea dovadă de coeziune şi solidaritate în aplicarea reformelor. ■ în cadrul reuniunii de la Snagov, o parte dintre cei prezenţi au formulat obiecţii faţă de textul iniţial al declaraţiei, care au fost considerate de Ion Iliescu ca fiind pertinente. Preşedintele PD, Petre Roman, a afirmat că proiectul declaraţiei lasă de dorit, deoarece exprimă ”un fel de dorinţă a României”, în timp ce, în realitate, procesul de aderare a României la NATO ”are un dublu sens”. ’’România îşi poate aduce o contribuţie importantă la îndeplinirea obiectivelor NATO şi acest lucru trebuie reliefat”, a spus Roman. El a mai arătat că NATO nu va primi România printre ţările membre doar pentru că guvernele, parlamentele şi cetăţenii ţărilor membre NATO trebuie sa înţeleagă nevoia de securitate a poporului român, aşa cum se arăta în proiectul acestei declaraţii. ’’Declaraţia trebuie să fie mai demnă şi mai precisă”, a spus Roman. Liderul UFD, Varujan Vosganian, a arătat că paragraful ’’România a ieşit din dominaţia îndelungată a regimurilor politice totalitare”, inclus în document, reprezintă un deziderat şi a mai afirmat că propoziţia ’’România îşi caută acum o nouă identitate” trebuie eliminată. Daniel Dăianu a arătat că textul declaraţiei conţine anumite afirmaţii surprinzătoare, precum cea referitoare la încercarea României de a corela valorile sale cu cele ale Uniunii Europene şi NATO, arătînd că nu crede că există ”un dezacord” între aceste valori. . Vicepreședintele PNȚCD Vasile Lupu a afirmat că paragraful ’’avem ocazia să dăm im exemplu de capacitatea noastră de a lăsa (Continuare în pagina a 3-a) &»• ***. Im 0*»stog facturarea U secundă p'wrwî hwft/ Minutele cu atât mai mult I