Cuvântul Nou, iunie 2002 (Anul 13, nr. 3394-3418)

2002-06-01 / nr. 3394

4 Cronica optimistului Mereu copil De 1 iunie, Ziua Copilului, ne întoarcem cu gândul înapoi, la copilăria noastră, care nu mai seamănă deloc cu copilăria copiilor noştri, după cum nici copilăria noastră nu mai semăna cu cea a lui Nică a lui Ştefan al Petrii. Ce vor copiii azi? Pretenţiile au crescut teribil, nu pentru că ar fi crescut în aceeaşi măsură veniturile părinţilor, ci pentru că veacul înaintează. Se cadorisesc copii cu calculatoare, cu jucării inteligente şi vorbitoare, cu maşinuţe ultrasofisticate, dar s-ar putea ca dragostea să fie, totuşi, cel mai frumos cadou pe care un părinte îl poate face copilului lui. Dragostea şi unitatea familiei, fără de care suntem pe nicăieri. De asemenea cadouri au nevoie toţi copiii, dar cred că cei din cămine şi case de copii, cei de pe străzi şi din canale îşi doresc cel mai mult o casă şi o familie adevărată. Aceşti copii simt apăsarea singurătăţii în fiecare clipă şi-mi place să cred că oamenii care dispun de venituri consistente şi-au făcut timp, astăzi măcar, să le ofere copiilor amărâţi o fărâmă de dragoste şi de grijă părintească. La mulţi ani, copii, de Ziua voastră. La mulţi ani, părinţi, de Ziua copiilor voştri! Nu vă doresc decât ce îmi doresc şi copiilor mei: să fiţi sănătoşi, să vă iubiţi familia şi să fiţi iubiţi de ea. ANONIMUS Anul XIII Numărul 3394 4 pagini Cotidian social-politic al județului Covasna Sâmbătă 1 iunie 2002 2000 „Din punctul nostru de vedere și legal, Contractul de concesiune încheiat cu Consiliul local este reziliat, chiar dacă acesta nu a aprobat rezilierea” Interviu cu dl. Dorel Chificescu, directorul SC Delkaserv SRL Sfântu Gheorghe Aşa cum toţi locuitorii municipiului Sfântu Gheroghe deja ştiu, anul trecut la sfârşitul lunii mai a fost încheiat un contract de concesiune între societatea de furnizare a energiei termice pe care o conduceţi, Delkaserv SRL, şi Primăria municipiului Sfântu Gheorghe. La nici o lună de la încheierea acestui act aţi trimis o adresă primăriei prin care solicitaţi încetarea contractului. Care a fost motivul? Am trimis o adresă către Primăria Sfântu Gheorghe­­ în 27 iunie 2001 la care am anexat două proiecte de investiţii contorizare: gaz metan la CT 1 decembrie 1918 (Ştrand) şi contorizare consum apă caldă şi energie termică pentru încălzire la CT Ciucului l-ll. La una dintre documentaţii am primit răspu­ns nefavorabil abia în octombrie, iar cealaltă a fost pierdută (?!) de registratura primăriei. Următoarea adresă datează din 20 august 2001 prin care aducem la cunoştinţa concedentului (consiliul local) situaţia debite-credi­te până la aceea dată, în conformitate cu art. 9 pct. 5 din Contractul de concesiune încheiat. Aceste­­­ cauze au dus la imposibilitatea realizării activităţii sau serviciului public, fapt adus la cunoştința co­nsiliului, împreună cu care ar­ fi trebuit să luăm anumite măsuri, însă nici la această notificare nu am primit nici un răspuns. A urmat adresa din 16 noiembrie 2001 prin care solicitam încetarea contractului de concesiune cu 1 ianuarie 2002. Nici un răspuns. Drept urmare prin adresa din 6 decembrie 2001 asociații societății Delkaserv notifică rezilierea contractului de concesiune începând cu 1 ianuarie 2002 pe baza nerespectării de către concedent a art. 7 pct. 6 și 7 privind obligaţiile acestuia din contractul de concesiune, iar prin notificarea executorului judecătoresc (6.12.2001) cu explicaţiile de rigoare din nou facem cunoscută intenţia noastră. A consemnat Daniela ANDREI (Continuare în pagina a 2-a) Drumuri pentru Bucureşti Gabriel FLORESCU Agenţia Naţională a Drumurilor a dat publicităţii proiectele de anvergură “europeană” în ce priveşte modernizarea şoselelor ţării în viitorii ani. Ce aflăm? în primul rând faptul că numărul de kilometri de autostrăzi este minor faţă de necesităţi, ceea ce înseamnă că vom rămâne în continuare printre “fruntaşii cozii” şi la acest capitol. Ne bucură, fără discuţie, că autostrada Bucureşti Cernavodă în lungime de 151 km. va permite o mai rapidă deplasare spre Litoral. De asemenea, nu ne poate lăsa indiferenţi lărgirea de care va beneficia şoseaua Bucureşti-Giurgiu, astfel încât vom ajunge mai repede şi mai confortabil în Bulgaria în drumul nostru spre Europa. Suntem la fel de încântaţi de faptul că până în 2004 se va moderniza şoseaua Bucureşti-Ploieşti (care avea, oricum, un aspect aproape de autostradă românească), la ca şi centura de nord a Capitalei în lungime de 50 km. Sigur, AND are în vedere lărgirea şoselei Cernavodă- Constanţa (în acest fel întregul drum Bucureşti-Constanţa va fi parcurs mai rapid), dar şi tronsonul Nădlac-Lugoj, Sibiu-Deva şi lărgirea şoselei Braşov-Sibiu. Şi să nu uităm: până în 2015 ar trebui terminată autostrada Bucureşti-Braşov... Fără îndoială, drumurile ţării trebuie modernizate, întreaga infrastructură fiind la pământ şi având darul să sperie străinii atunci când se încumetă să vină în România. Se pune însă întrebarea firească: de ce numai căile de circulaţie din jurul Bucureştiului vor avea privilegiul de a-şi schimba înfăţişarea? Azi-mâine vom putea constata că, la fel cum era soarele pe vechea stemă a ţării, “razele” vor pleca toate din Capitală, iar pe măsură ce ajung spre hotare devin tot mai firave. Să nu fim greşit înţeleşi: este normal ca în jurul celui mai mare oraş să existe şosele corespunzătoare, dar la fel de întreţinute ar­ trebui să fie şi celelalte, situate ceva mai departe de centru. Este evident că mare parte a străinilor, a europenilor (exceptând pe cei ce apelează la avion sau tren) vin în România din Occident cu maşinile, fie că sunt investitori sau turişti, oameni de care avem nevoie pentru a sprijini economia ţării. De asemenea, demararea unor lucrări de construcţii în infrastructură înseamnă o şansă pentru mulţi şomeri ajunşi pe drumuri, dar şi pentru anumite zone rămase cam rupte de marile căi de circulaţie. Cu toate acestea, nici unul din proiectele Agenţiei Naţionale a Drumurilor nu are în vedere construcţii importante în Moldova, centrul şi nordul Transilvaniei sau Oltenia. Nu s-a prevăzut realizarea unei autostrăzi care să lege Ardealul de Moldova, să permită străinilor, dar şi românilor să ajungă şi în această zonă istorică a României. Nu suntem deloc adepţii lui Sabin Gherman care doreşte federalizarea ţării, dar nici nu putem trece cu vederea faptul că mereu anumite regiuni sunt neglijate în beneficiul Bucureştiului. Pentru că proiectele de anvergură cam asta urmăresc: să uşureze deplasarea “capitaliştilor” spre Marea Neagră şi Valea Prahovei, iar în rest, Dumnezeu cu mila. Ceea ce nu prea este echitabil şi numai dacă ne gândim la priorităţile întregii ţări. ­ Pentru executarea zidurilor de sprijin la DC 14­­ Consiliul Județean solicită Guvernului 9,1 miliarde lei ! 7 • Totodată, pentru refacerea zidului de sprijin ce protejează centrala termică a Spitalului de Cardiologie Covasna suma necesară este de un miliard lei In urmă cu nu mult timp v-am relatat despre situaţia critică a localităţii Comandău, care are toate “şansele” să se rupă de restul judeţului. Ei bine, autorităţile judeţului şi-au luat măsurile de precauţie necesare pentru ca acest lucru să nu întâmple. Prefectul judeţului, Horia Grama, şi preşedintele Consiliului judeţean, Demeter Janos,­ au semnat recent nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de Guvern întocmite de directorul Direcţiei de Urbanism, Lucrări Publice, şi Amenajarea Teritoriului din cadrul CJ, Ioan Ursache, în vederea obţinerii de fonduri speciale, în care, alături de DC 14, este inclus şi Spitalul de Cardiologie Covasna. “în cazul drumului Covasna - Comandău este vorba despre executarea unor ziduri de sprijin, refacerea a zece podeţe, refacerea şi consolidarea camerelor de cădere şi a timpanelor la aceste zece podeţe, precum şi de consolidarea a pragurilor de fundaţie la două poduri, lucrările totalizând în fond de 9,1 miliarde lei. De asemenea, refacerea zidului ce protejează centrala termică de la Spitalul de Cardiologie Covasna şi subzidirea unor ziduri de sprijin existente se ridică la suma de un miliard lei. Nota de fundamentare a fost semnată de prefectul judeţului şi de preşedintele Consiliului judeţean şi înaintată ministerelor de resort”, a declarat pentru “Cuvântul nou” Ioan Ursache. Având în vedere demersurile făcute, directorul DULPAT este de părere că într-o lună şi jumătate fondurile solicitate vor fi asigurate, astfel încât efectele calamităţilor produse să poată fi înlăturate. Domnia sa a precizat că fiind vorba despre un fond special, despre o urgenţă care nu suportă amânare, “sperăm ca Guvernul României să ia în considerare acest proiect de hotărâre, nu ca în alţi ani, când intervenţiile noastre au râmas fără rezultat”. Doru D. FELDIOREAN Singur, dar iubit de oameni lonuţ, aşa cum îi spun cei ce-l cunosc­­pe Ioan Sarca, este acum în clasa a VIII-a şi-şi vede sârguincios de învăţătură, dar nu s­­a lăsat de muncile agricole şi gospodăreşti, deprinderi pe care le are de când era destul de mic. Deşi “casa” lui este Centrul de plasament întorsura Buzăului, el s­­a putut face îndrăgit şi apreciat de mulţi dintre localnici, dar şi de personalul acestei instituţii, aşa încât el reuşeşte să-şi satisfacă dragostea de a creşte animale şi plăcerea de a lucra pământul. De fapt, aceste preocupări dragi lui Ionuţ sunt îmbinate cu dorinţa lui de a face ceva în viaţă, de a-şi creea singur un viitor pentru că n-are cum să aştepte vreun sprijin din partea părinţilor... Ionuţ îşi aduce vag aminte de mama lui pentru că n-a mai văzut-o de vreo zece ani şi nu ştie pe unde se mai află acum. De asemenea, nu-şi cunoaşte fraţii, dar ştie că are fraţi şi mai ştie că are o soră de vreo 21 de ani prin municipiul Sfântu Gheorghe. Deci, se poate spune că Ionuţ este singur pe lume,­­fără părinţi şi fără fraţi. El este însă conştient că n-are cum să primească sprijin din partea familiei sale pentru a se realiza în viaţă, de aceea, el se luptă să ajungă cineva prin propriile-i puteri. Acest copil creşte iepuri, spre exemplu, şi el a făcut cuştile în care-i ţine. Iepuraşii sunt bine îngrijiţi de către Ionuţ; el le coseşte iarba şi el le dă să mănânce. Coasa este a lui, a primit­­­ de la cineva la care a lucrat. De fapt, lonuţ a lucrat la mai mulţi întorsureni, la prăşit cartofi, la cosit şi la câte şi mai câte. “Acum am două iepuroaice şi 14 pui - spune lonuţ. Când se vor face mari iepuraşii, o să-i vând. Deja am comandă pentru ei: un băiat vrea să cumpere patru iepuraşi, altul vreo doi şi dau cui mai vrea să cumpere. ”. Ionuţ nu refuză munca, el­ lucrează la cartofi, la cosit, la adunat mere, la săpat, la curăţirea curţilor, la te miri ce ! El face toate acestea în timpul Vasilica CIOBANU (Continuare în pagina a 2-a) Ferestre de suflet k HIHUU l fcCA JUDEŢEANĂ C®VASNA m­ÂNTU GHEORGHE ! lel. 361 608; 315 577 S­EPSI82E­NT GYÖRGY KO'' ISZNA MEGYF) KÖNYVTÁR în premieră, începând de anul acesta 1 iunie se propune a fi: “Ziua de luptă a tinerilor români împotriva drogurilor” Horia C­. DELIU Ca un lucru meritoriu, pe care cu bucurie ziarul Cuvântul Nou îl semnalează, este ofensiva declanşată de anumite organizaţii neguvernamentale, dar şi de stat împotriva consumului de stupefiante, deoarece flagelul a atins proporţii alarmante în rândul tineretului. Putem spune că asistăm în ultimele săptămâni chiar la o campanie concertată de luptă împotriva drogurilor, ca urmare a constatării că în marile oraşe, dar mai cu seamă în Bucureşti în şcoli, dar şi pe stradă, în cartierele mărginaşe se fumează masiv “iarbă”, iar cei dependenţi au ajuns să folosească zilnic doze tot mai mari de narcotice. Iată de ce 1 iunie a fost propusă în chip simbolic să devină un element emblematic în această “cruciadă” neobişnuită, vedetele care susţin­­megaturneul “Muzica antidrog” venind cu propunerea ca data de azi să fie adoptată drept Zl de luptă a tinerilor români împotriva drogurilor. Ideea este salutară şi ea a fost îmbrăţişată de zecile de mii de participanţi la concertele care au avut loc începând din 8 mai şi vor dura până pe 14 iunie, caravana poposind în 34 de mari oraşe ale ţării, încercându-se în felul acesta pe căi mult mai puţin aride, nedidacticiste­­ pe care adolescenţii le urăsc conştientizarea lor asupra marelui pericol pe care utilizarea drogurilor îl reprezintă, mesajul fiind generos: Toţi te plac aşa cum eşti, nu lăsa drogurile să te schimbe”. Asemenea forme elastice de mediatizare şi educaţie nu s-au prea utilizat în România înainte şi nici după decembrie ’89, ele fiind mai aproape de gustul tinerilor - ţinta predilectă a traficanţilor de substanţe halucinogene. (Continuare în pagina a 2-a) If/udl liiicisiiilp fjVmi SjS HjMomtc.­­;* « «cm»i | In oraţul Covasna | Şi-a început activitatea o mică unitate de confecţii a firmei belgiene estern investment center Nu cu mult timp în urmă, o firmă belgiană­­ ESTERN INVESTMENT CENTER a închiriat spaţii disponibile din cadrul Cooperativei Meşteşugăreşti “Textila”fiin oraşul Covasna, unde a pus bazele unei unităţi pentru producerea de confecţii textile. De la doamna Lăcrămioara Timaru, tehnician confecţii, şefa producţiei, am aflat că deocamdată aici a început producţia de halate de baie. Se lucrează în sistem Ion, materialele necesare fiind asigurate de firma belgiană­, care realizeză și desfacerea produselor ce sunt în întregime exportate. Deocamdată, numărul persoanelor angajate este de numai 22, în majoritate croitorese calificate, dar se pare că în viitorul apropiat, pe măsură ce unitatea se va dezvolta, vor fi create încă câteva zeci de locuri de muncă, ceea ce pentru locuitorii oraşului Covasna, în care nivelul şomajului este ridicat, situându-se peste media judeţului, este un lucru îmbucurător, dătător de speranţe. Aurel GOLCIU Cupa Mondială­ ­ (pagina a 3-a) m­­i Preşedintele Iliescu a condamnat publicarea în presă a strategiei referitoare la imaginea ţării Preşedintele Ion Iliescu a condamnat, vineri, faptul că strategia de contracarare a atacurilor la adresa imaginii României a fost publicată în presă, precizînd că nu îl cunoaşte pe autorul acestui document şi nici nu îl interesează cine este. “Această obsesie de a scoate din lada de gunoi tot felul de materiale şi de a le da circulaţiei este maladivă. Nu o înţeleg, pur şi simplu, şi o resping”, a afirmat preşedintele Iliescu. El a mai spus că “asemenea preocupări nu fac cinste nimănui, nici măcar presei”. Şeful statului a declarat că nu ştie “exact” cine este autorul respectivei strategii. “Nici nu mă interesează”, a mai spus Iliescu. “Ce mă interesează pe mine că cineva are nişte păreri, acel cineva neavînd nici un fel de autoritate, neavînd nici un fel de răspundere? Deci, un document este relevant şi valabil cînd este emanat de la o instituţie responsabilă”, a declarat preşedintele Iliescu. El a reafirmat faptul că materialul respectiv nu este un document oficial. Guvernul a adoptat un proiect de lege ce prevede înfiinţarea Autorităţii 9­9 Electorale Permanente Guvernul a adoptat, joi, un proiect de lege prin care se propune înfiinţarea, începînd cu 1 ianuarie 2003, a Autorităţii Electorale Permanente, ca instituţie administrativă autonomă, care va asigura, la nivel naţional, aplicarea dispoziţiilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, precum şi realizarea unor activităţi specifice în intervalul dintre două perioade electorale. Autoritatea va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit de Parlament, şi de doi vicepreşedinţi, numiţi de preşedintele României şi, respectiv, de premier. Competenţele generale ale Autorităţii se vor exercita, în principal, între două perioade electorale şi constau în elaborarea propunerilor privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, urmărirea modului de îndeplinire a propunerilor şi a modului de identificare a localurilor secţiilor de votare şi sediilor birourilor electorale, precum şi elaborarea sistemelor de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente specifice procesului electoral. De astăzi, Preţul unui litru de­­ benzină Premium cu plumb creşte cu 1.150 de lei Preţul unui litru de benzină Premium cu plumb va creşte, de la 1 iunie, cu 1.150 de lei, ajungînd la 20.550 de lei, în urma intrării în vigoare a noii Legi a TVA, a devalorizării monedei naţionale faţă de euro şi dolar şi a modificării indicelui de creştere a preţurilor la staţiile de distribuţie a SNP, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvînt al Petrom, Gabriel Năstase. Noua Lege a TVA prevede ca la taxa pentru fondul de drumuri, în prezent de 125 euro/tonă la benzină şi 110 euro/tonă la motorină, să se aplice taxa pe valoare adăugată. Benzina Super Plus cu plumb va costa 21.550 de lei/litru. în cazul benzinei cu plumb, majorarea preţului este de 900 de lei pe litru. Astfel, benzina Premium fără plumb va costa, de la 1 iunie, 20.100 de lei/litru, iar benzina Super Plus fără plumb - 20.600 de lei/litru. SNP va creşte şi preţul la pompă al motorinei, cu 950 de lei pe litru, noile preţuri fiind de 15.750 de lei/ litru pentru motorina cu concentraţie de sulf de 0,2% şi 15.850 de lei/litru pentru motorina cu o concentraţie de sulf de 0,05%.­­ Petrom nu va majora, însă, nivelul preţurilor în ceea ce priveşte carburanţii Euro 3. în prezent, un litru de benzină Euro Premium costă 22.400 de lei, în timp ce un litru de motorină Euro Diesel - 17.400 de lei. “Petrom a majorat, de la începutul acestui an, de cinci ori preţurile carburanţilor, în patru situaţii fiind vorba de creşteri ale taxelor şi doar o singură dată, la 10 aprilie, din cauza unei crize pe piaţa internaţională, pentru motive care ţin exclusiv de evoluţia preţului ţiţeiului”, a adăugat Năstase. Ultima majorare a preţurilor la staţiile Petrom a avut loc la data de 30 aprilie, din cauza majorării cu peste 10% a accizelor şi cu 5,4% a taxei pentru fondul drumurilor. O altă scumpire a carburanţilor auto este aşteptată pentru data de 1 iulie, cînd va fi calculată influenţa trimestrială în preţul benzinei şi motorinei a devalorizării monedei naţionale faţă de euro, monedă în funcţie de care se calculează valoarea accizelor şi taxei pentru fondul de drumuri şi faţă de dolari, în funcţie de care se calculează taxa de un cent pe litru pentru fondul petrolier, destinat acoperirii datoriei fostei Companii Române de Petrol față de Bancorex. Adrian Năstase: Strategia referitoare la imaginea ţării nu a fost discutată în CSAT şi nici elaborată la Guvern Premierul Adrian Năstase a declarat, vineri, la videoconferinţa cu prefecţii, că textul privind strategia de contracarare a atacurilor la adresa imaginii României nu a fost discutat în CSAT şi nu a fost elaborat la Guvern. “înţeleg că circulă tot felul de texte. Eu nu am văzut acest document şi nu a fost elaborat la Guvern”, a spus Năstase. El a arătat, însă, că a înţeles că acest text era “un document de lucru la nivelul CSAT, înainte de a fi discutat” în acest for. Potrivit lui Năstase, astfel de strategii trebuie făcute pentru a elimina atacurile unor grupuri la interesele României. El a spus că şi americanii îşi fac strategii împotriva terorismului şi că România nu trebuie să-şi refuze dreptul la apărare. “Nu am văzut, iniţial, acest text, m-am uitat după aceea. Sunt acolo diverse lucruri care nu pot fi susţinute, dar mi se pare că ajungem să ne culpabilizăm pentru că am putea să facem anumite lucruri pentru a ne apăra interesele”, a arătat Năstase. El a întrebat retoric cum a devenit public acest document care era în lucru. “Cine a avut interesul să tulbure apele în legătură cu această chestiune?”, a mai arătat Năstase.

Next