Cuvântul Nou, august 2003 (Anul 14, nr. 3746-3770)

2003-08-05 / nr. 3749

Anul XIV, Numărul 3749 8 pagini Cotidian social-politic al județului Covasna Marți 5 august 2003 3000 lei Provocări ce nu trebuie se ne lase indiferenţi Horia G. DELIU Una dintre puternicele industrii ale Planetei, aducătoare de profituri extrem de tentante atunci când se lucrează profesionist este turismul, adevăr de care m-am convins încă o dată recent după ce am parcurs un lung periplu prin nordul continentului american, zona cu unul dintre cele mai dezvoltate niveluri de trai din lume. Doar Elveţia şi unul-două state din Emiratele Arabe se pot lăuda că depăşesc standardul de civilizaţie şi bunăstare la care au ajuns Statele Unite şi Canada, iar în privinţa fluxului mare de vizitatori Mexicul dă lecţii multor ţări europene cu tradiţie. “Industria fără fum”, cum este numit plastic acest sector important de activitate, nu se poate face însă doar cu bunăvoinţă şi însă întâmplare, cu hei-rup, lăutăreşte, adevăr pe care ar trebui să-l înţeleagă toţi diriguitorii implicaţi în acest adevărat fenomen social-economic. Trăind în Estul Europei, într-o ţară şi într-o zonă geografică (Arcul Carpatic) în care există un potenţial balnear important, judeţul Covasna fiind binecuvântat de Dumnezeu cu multe daruri naturale, era firesc să fac unele comparaţii. Deşi din start ele nu aveau cum să ne fie favorabile din motive economice, deşi graţie bogăţiilor subsolului din acest perimetru ar fi trebuit să fim în topul celor mai vizitate ţări, precum sunt Italia, Spania, Grecia şi de un deceniu, Turcia. Din păcate, în România vin încă destul de puţini turişti occidentali - adică oameni cu valută - cei care trec graniţa pentru a se relaxa ori trata fiind atraşi mai ales de preţurile modeste, decât de frumuseţea şi generozitatea peisajului, a factorilor de cură, a poluării reduse. La noi în judeţ, unde principalul punct de atracţie îl reprezintă staţiunea balneară de importanţă naţională, Covasna, dar şi câteva aşezări mai mici, Bálványos, Malnaş, Vâlcele, Reci sosesc cu precădere oaspeţi mai ales din Ungaria, Israel şi Republica Moldova, dar numărul lor este cu mult sub posibilităţile de cazare şi tratament existente. De aceea preumblându-mă prin nişte locuri ce au devenit celebre şi prospere exclusiv datorită turismului, precum Acapulco, Cancún, San Diego, Las Vegas, Cape Cod, Lake George, Quebec etc m-a interesat în calitate de gazetar pasionat de acest domeniu să văd pe ce pun accent mari tur-operatorii occidentali de au un aşa mare succes. Şi, prin ricoşeu, la ce capitole stăm noi, românii, deci şi covăsnenii, atât de slab. Ei bine, nu ne putem plânge deloc de lipsă de frumuseţi naturale, forme de relief variate, factori de cură, ospitalitate şi tradiţii. Dimpotrivă. Ci de existenţa unei mentalităţi deficitare, de absenţa dăruirii profesionale totale, de lipsă de iniţiativă în multe privinţe. Dar să nu vorbim de nume mari în materie de turism mondial, ci să ne referim doar la vecini sau state apropiate precum Ungaria şi Cehia, de pildă, care nu se pot compara cu România în privinţa varietăţii peisajului (munte, mare, deltă). Acolo în schimb există o infrastructură bine pusă la punct, o publicitate a loisir-ului extrem de agresivă, tarife preferenţiale, ca atare şi un număr de cinci-şase ori mai mare de vizitatori decât înregistrăm noi anual. E normal? Am discutat îndelung la Acapulco, în staţiunea de renume mondial supranumită “Perla Pacificului”, unde şi-au construit vile şi vin să se relaxeze periodic vedetele de la Hollywood, cu dl. Pedro Hernandez, managerul unuia dintre cele mai mari complexe hoteliere de acolo - “Fieta Condesa Americana” - în care am locuit, despre acest domeniu vital ale economiei care este turismul. Aflând de unde vin a rămas suprins cât de puţine lucruri ştia despre România (auzise de Nadia, de... Ceauşescu !?) iar când i-am spus că e o ţară turistică, a rămas chiar surprins! “Atunci de ce nu faceţi publicitate în străinătate? De ce nu valorificaţi potenţialul natural pe care-l aveţi? Turismul reprezintă un pariu ce trebuie neapărat câştigat, dacă există condiţii...” Sunt adevăruri pe care teoretic le ştiam şi le cunosc foarte bine cei care se ocupă de “industria fără fum” de la noi, numai că...practica ne omoară. ft» Deziderate aflate în permanenţă în atenţia oamenilor legii din Barcani: Ordinea şi liniştea comunităţii se cer păstrate fără rabat Conform unui bun obicei pe care conducerea Inspectoratului de Poliţie al judeţului Covasna l-a întronat de un an şi ceva, periodic câte un şef de post comunal vine în faţa jurnaliştilor cu prilejul conferinţelor de presă şi prezintă bilanţul activităţii colectivului pe care-l coordonează pe anul în curs. Agenţii şefi de post se referă­ cu acest prilej la starea de legalitate din perimetrul lor de activitate, ne înfăţişează cazuri mai deosebite, fac comparaţii statistice cu aceeaşi perioadă a anului precedent spre a se observa dinamica creşterii (sau scăderii) climatului infracţional în perimetrul de care răspund. Comuna Barcani şi cele două sate aparţinătoare - Lădăuţi şi Sărămaş - nu ridică probleme deosebite De la agentul-şef Dorin Gheorghiu, care conduce Postul, de Poliţie din Barcani şi din cele două sate aparţinătoare, Lădăuţi şi Sărămaş, ne-a prezentat recent situaţia la zi din domeniul său de activitate. Aşa am aflat că, în general, nu s­­au ivit probleme deosebite, că atmosfera este calmă, liniştită, doar un anumit gen de abateri apar din când în când, anume sustragerile de material lemnos, gen de abateri care sunt dese şi prin­­ alte zone ale judeţului nostru. în cele şapte luni care au trecut din 2003 cei patru lucrători de Poliţie din Barcani au înregistrat 51 de lucrări penale cu autori cunoscuţi, dintre,acestea 20 fiind infracţiuni silvice, specifice zonei. Cu prilejul­­cercetărilor efectuate au fost confiscaţi 32 metri cubi de material lemnos şi s-au dat amenzi şi s-au luat alte măsuri legale pentru autorii acestor fapte. S-au­­ constatat până acum 330 de contravenţii, în scădere faţă de ultimii ani.. Trei programe prioritare în derulare Ca şi în alte comune, poliţiştii bărcăneni au în derulare trei programe prioritare lansate la începutul anului de conducerea MAI, dl. chestor şef TOMA ZAHARIA detaliindu-le cu prilejul vizitei sale de lucru în judeţul nostru în luna mai a.c.. Anume “Pentru liniştea comunităţii rurale”,“Pentru comunitate, împreună cu cetăţenii” şi “Trafic rutier mai siguri’. Poliţiştii din localitatea amintită au efectuat 37 de activităţi cu caracter preventiv, derulând 560 de controale şi 70 de patrulări. Din totalul de 330 de contravenţii ,înregistrate pe şapte luni să spunem că 61 s-au constatat în ianuarie,, pentru ca în iulie ele să ajungă doar la jumătate, graţie măsurilor preventive active luate de forţele locale. Bună conlucrare cu autorităţile locale Trebuie spus cu acest prilej că există o bună colaborare cu autorităţile locale, cu factorii de răspundere din zonă, poliţiştii acţionând pentru eficientizarea pazei publice pe raza localităţilor, iar prin şedinţele de popularizare a legii şi prezenţa în teren s-a urmărit eliminarea infracţiunilor săvârşite cu violenţă, a­ unor acte grave de încălcare a legalităţii. “Considerăm că am realizat un ■climat de siguranţă civică pe raza comunei Barcani şi a satelor aparţinătoare, arăta şeful de Post Gheorghiu Dorin, deziderat al programelor menţionate pentru întărirea parteneriatului cu comunitatea”. . *** Conducerea IPJ Covasna, prin glasul comisarului şef Constantin Scurtu, a apreciat activitatea subordonaţilor săi din comuna Barcani, subliniind faptul că în întreg judeţul se desfăşoară asemenea activităţi de prevenţie, de popularizare a legii şi de respectare a ei. Spre binele întregii obşti, Horia C. DELIU într-un viitor apropiat La Şcoala generală “Nicolae Russu” din Sita Buzăului va funcţiona un Centru de documentare şi informare Cu siguranţă ,Şcoala generală “Nicolae Russu” din Sita Buzăului are cu ce se mândri. Şi nu ne referim numai la elevii săi, ci într-un mod cu totul special la cadrele didactice de aici a căror preocupare majoră este crearea celor mai bune condiţii pentru derularea procesului educativ. Se ştie chiar foarte bine că în special în mediul rural cea mai mare parte a cadrelor didactice nu sunt titulare pe post. Dar iată că la şcoala din Sita Buzăului toţi cei 8 profesori şi maistrul instructor sunt titulari şi mai mult au domiciliul stabil în comună, astfel încât “statutul” de navetişti, care nu este tocmai plăcut pentru nici un cadru didactic, este necunoscut pentru ei. De asemenea, în acest an din cei 20 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a, 12 elevi au trecut cu brio examenul naţional de capacitate, cu medii bune­ şi foarte bune, ceea ce le permis să ajungă acolo unde şi-au dorit. 5 dintre ei au dorit să urmeze o specializare în domeniul informaticii fiind admişi la Grupul Şcolar “Nicolae Bălcescu” din întorsura Buzăului, unul la filologie la aceeaşi unitate de învăţământ şi tot acolo alţi trei au ales profilul resurse naturale şi protecţia mediului; 2 eleve doresc se pare să urmeze aceeaşi meserie a dascălilor lor la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”, iar alt elev s-a simţit atras de domeniul artei fiind admis la Liceul de Artă din Sfântu Gheorghe. Astfel a mai trecut un an, a mai plecat o promoţie lăsând în urmă copilăria şi mergând pe drumul adolescenţei. Din nou profesorii de la această unitate de învăţământ ştiu că şi-au făcut datoria aşa cum trebuie, dovadă vie fiind elevii din promoţia 2003. Dar acesta nu a fost sfârşitul, în aceeaşi măsură şi ceilalţi elevi, din clasele mai mici, vor avea nevoie de aceeaşi atenţie din partea profesorilor. Şi evident că, aceasta nici nu se lasă prea mult aşteptată, întrucât din anul şcolar următor (2003- 2004) pentru toţii elevii Şcolii generale “Nicolae Russu”, la etajul clădirii, va funcţiona un cabinet de informatică dotat deocamdată cu 7 calculatoare şi o imprimantă, însă dorinţa conducerii şcolii este ca până în toamnă să mărească numărul calculatoarelor. O noutate, în clădirea în care pe vremuri a funcţionat atelierul şcolii, la parter, este în curs de amenajare o sală de sport, iar la etaj va funcţiona într-un viitor apropiat un Centru de documentare şi informare coordonat de conducerea şcolii în colaborare cu Casa Corpului Didactic şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Covasna. El se adresează deopotrivă locuitorilor, cadrelor didactice dar mai cu seamă elevilor. Lucrările sunt în derulare, aici în final, după cum ne spunea domnul Iosif Radu, directorul şcolii urmând să existe un spaţiu informatic, unul de lucru independent, de lectură şi nu în ultimul rând un spaţiu audio-video. Marea parte a fondului de carte al bibliotecii va fi transferat la acest centru şi amenjat pe domenii. Firesc, spaţiul respectiv va fi dotat cu toate cele necesare - mobilier special, calculatoare, aparatură audio-video ş.a. Evident că nu trebuie să uităm că toate acestea s-au făcut şi se fac cu bani din bugetul local. Nu sunt mulţi bani, dar iată că acolo unde există voinţă se pot face lucruri mari. Daniela ANDREI Rromii din Valea Mare scot bani din argilă Pe drumul de la Boroşneu spre comuna Valea Mare miroase uneori a pământ ars. Senzaţia îţi poartă gândul spre Răscoala lui Rebreanu. După ce treci de câteva case impunătoare, dar vechi şi dărăpănate, locuite pe vremuri de grofi şi slujbaşii lor, priveliştea este parcă golită de conţinut. O imensă vale netedă, întreruptă doar de o şosea proaspăt refăcută. Liniştea e întreruptă din când în când de zbierăiturile unor oameni murdari din cap până-n picioare, care apar din spatele unor mormane de pământ. Sunt rromii cărămidari care trăiesc de pe urma argilei. De dimineaţa până noaptea târziu, aceştia frământă argila, îl pun în forme dreptunghiulare, îl lasă la „bronzat", după care, sutele de bucăţi de cărămidă proaspătă sunt aşezate în formă de iglu şi arse până ajung la duritatea necesară în construcţii. Asemenea „ateliere“ în care principalul obiect de zidărie este realizat după metode tradiţionale sunt pe cale de dispariţie. Rromii spun că nu prea au clienţi, dar trebuie să muncească fiindcă altă meserie nu cunosc. „Ce să fac domnu’. Am cinci copii lângă mine şi trebuie­­să le dau să mănânce“, spune un cărămidar scoţându-şi fetiţa din cuva cu argilă. „Pot să fac şi o mie de bucăţi pe zi da nu are cine să le cumpere“. Cărămidarul spune că marfa lui e de calitate şi preţul excelent. „Pentru cine întreabă e 3 mii, da pentru ăla care cumpără cum trebuie e o mie“. Unul din clienţii cărămidarilor din Valea Mare este chiar Primăria. Gheorghe Avram, edilul șef spune că ideea de a folosi munca rromilor cărămidari în beneficiul comunei pe care o conduce i-a venit după ce a intrat în vigoare Legea 416 privind acordarea ajutorului social. „Noi în Valea Mare avem 13 dosare cu localnici care beneficiază de acest ajutor. Două dintre familii sunt rromi care cunosc meşteşugul cărămizilor. M-am gândit că decât să cureţe şanţuri, mai bine fac ceea ce ştiu. Aşa că le-am propus ca în schimbul ajutorului social să realizeze cărămizi. Au fost încântaţi de idee, iar până ac­­tra au făcut 35.000 de cărămizi“, ne-a declarat primarul Gheorghe Avram. Celelalte familii care ard pământul, înşirate la marginea şoselei ce duce spre Boroşneu trăiesc foarte, greu. Poate că printr-un proiect comunitar, asociaţiile de rromi ar putea să găsească banii necesari înfiinţării unei fabrici de cărămidă în care priceperea acestor oameni să fie exploatată pentru producerea unor, materiale de construcţii ceva mai moderne. Rázván CONDREA Comunități româneşti din județul Covasna pagina 3 ■ iS Sit: I609 ISC­I»1 3HDMQ3WO vw" ' v«y3i%n­ vogiooHja Covăsnenii nu prea solicită informaţii de­­ interes public Locuitorii judeţelor Covasna, Giarghita şi Mureş nu-şi exercită dreptul­ de acces la informaţiile de interes public, pe care îl au în baza Legii 544 din 2001. Deşi aproape toate instituţiile descentralizate şi autorităţile locale din cele trei judeţe şi-au desemnat câte un purtător de cuvânt ori şi-au constituit birouri de relaţii cu publicul şi mass-media, numărul persoanelor care solicită informaţii de interes public este foarte mic. Dintr-o statistică întocmită de Oficiul Teritorial de Informare Publică din Sfântu Gheorghe (OTIP), care are arondate judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, rezultă că numărul persoanelor care au solicitat în cursul anului trecut astfel de informaţii este de numai 25.000, o cifră extrem de mică pentru cele trei judeţe în care trăiesc în total peste un milion de cetăţeni. Ovidiu Condrea, expert în cadrul OTIP, a declarat că mureşenii au fost cei care şi-au exercitat cu preponderenţă acest drept, mai mult de jumătate din cererile depuse fiind din acest judeţ. Majoritatea persoanelor au fost interesate să obţină date despre diverse legi, adrese de e-mail, dar au fost şi cetăţeni care nu au înţeles menirea acestor birouri şi le-au adresat petiţii, îndeosebi legate de retrocedarea pământului. „Ziariştii sunt, de regulă, cei care adresează întrebări referitoare la informaţii de interes public, iar în proporţie destul de mare primesc imediat răspuns la problemele care îi preocupă, în cursul anului trecut, din totalul de 25.000 de cereri adresate instituţiilor publice şi autorităţilor locale din cele trei judeţe au fost respinse mai puţin de 350, în principal pe motiv că sunt exceptate de la liberul acces“, a declarat Ovidiu Condrea. O întrebare care a stârnit curiozitatea mai multor persoane a fost salariul prefecţilor, informaţie care îşi găseşte răspunsul în lege, veniturile acestor demnitari publici nefiind confidenţiale. Concluzia lucrătorilor în sistemul de informare publică este că cetăţenii fie nu-şi cunosc suficient de bine drepturile de care beneficiaz­ă în­ baza regiiTle­­iu realizează importanţa pe care o are accesul la reform­aţiile­ de interes public. (R.C.) a t.i UM OJjll 37SISd3S ! Iniţiativă lăudabilă a Consiliului judeţean, nepăsare din partea primarilor • La concursul “Comuna anului 2003” s-au înscris... trei localităţi! Aprobat într-una din şedinţele Consiliului judeţean desfăşurate la începutul acestei veri, concursul “Comuna anului 2003" trebuia să fie un succes, dacă nu pentru simpla imagine pozitivă, atunci măcar pentru numeroasele facilităţi pe care le va primi localitatea câştigătoare Negativa surpriză constă însă în faptul că, până ieri la ora prânzului, s-au înscris... trei comune, în condiţiile în care perioada de înscriere a fost deschisă de câteva săptămâni. Cele trei comune ale căror edili nu s-au mulţumit cu pasivitatea ,şi s-au arătat deschişi vizavi de iniţiativa (din domeniul urbanistic şi al amenajării teritoriului) Consiliului judeţean sunt Ghelinţa, Aita Mare şi Zăbala. Acestea s-au înscris deja oficial, depunând la sediul instituţiei docu­mentaţia necesară, dar şi fişa de autoevaluare. Potrivit arhitectului şef al judeţului, Stela Florea, în perioada imediat următoare vor fi trimise la toţi primarii celorlalte comune covăsnene adrese prin care acestora li se va reaminti că înscrierea se poate face până la data de 15 august, în condiţiile în care facilităţile pe care le va obţine comuna ce se va situa pe prima poziţie după deliberarea Comisiei judeţene de evaluare sunt, am putea spune, uriaşe pentru o simplă comună din România zilelor noastre, este inexplicabil dezinteresul marii majorităţi a primarilor din judeţul Covasna. Din Comisia judeţeană de autoevaluare vor face parte reprezentanţii diferitelor instituţii, dar şi cei ai presei. Comisia se va deplasa în toate localităţile participante la concurs. Dom D. FELDIOREAN Comandantul forţelor NATO din­­ Europa, în vizită oficială în România Generalul James L. Jones, comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, SACEUR, a sosit, luni, la Bucureşti, într-o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia şefului Statului Major General al Armatei române, general Mihail Popescu. Potrivit unui comunicat al MApN, generalul James L. Jones va avea convorbiri oficiale cu ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, şi generalul Mihail Popescu, va fi primit de preşedintele Ion Iliescu, la Guvern şi la Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul convorbirilor vor fi abordate subiecte referitoare la stadiul restructurării organismului militar şi al îndeplinirii Programului Naţional Anual de Pregătire pentru Integrare în NATO. Vor fi discutate, de asemenea, aspecte privind contribuţia statului român şi a armatei sale la campania internaţională împotriva terorismului, participarea Armatei României la misiunile­ internaţionale de menţinere a păcii şi la iniţiativele de cooperare regională. Marţi dimineaţă, în aula “Alexandru Ioan Cuza" a sediului MApN, generalul Jones se va întîlni cu personalul din structurile de conducere din Statul Major General, departamente şi categorii de forţe ale armatei, pentru a face o prezentare a transformărilor preconizate în cadrul Alianţei Nord- Atlantice. Tot marţi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, generalii James L. Jones şi Mihail Popescu vor face declaraţii de presă. O anchetă a Los Angeles Times arată că Iranul vrea să devină putere nucleară Iranul încearcă să devină o putere nucleară şi ar putea produce o bombă atomică în viitorii doi-trei ani, potrivit ediţiei de luni a cotidianului american Los Angeles Times, care a întreprins o anchetă timp de trei luni pe această temă, transmite AFP. Conform publicaţiei, care citează documente secrete, responsabili internaţionali, analişti independenţi, refugiaţi iranieni şi surse din serviciile de informaţii, transferul d­e tehnologie din Rusia, China, Coreea de Nord şi Pakistan a permis programului iranian să ajungă într-un stadiu mult mai avansat decît cel irakian din 1991. Unii specialişti afirmă că Iranul ar putea produce prima bombă atomică în următorii doi sau trei ani, în schimb, alţii sînt de părere că Guvernul de la Teheran încă nu şi-a dat acordul pentru acest plan, într-un raport secret elaborat în luna mai de către Franţa se spunea că Iranul era aproape de a dispune de uraniul îmbogăţit sau plutoniul necesar fabricării unei bombe, iar alte state au fost atenţionate să-şi supravegheze cu atenţie exporturile către companiile iraniene. De asemenea, mostrele de uraniu colectate din Iran în luna iunie, de către inspectorii ONU, au demonstrat un nivel de îmbogăţire suficient de ridicat pentru a­­permite_fo­losire2L.substanţei la­­ fabricarea unei arme nucleare. Iranul a importat în secret 1,8 tone de materiale nucleare din China în anul 1991, pe care le-a retratat în scopuri militare. De asemenea, Pakistanul este unul dintre statele cele mai implicate în dezvoltarea nucleară a Iranului, iar un om de ştiinţă pakistanez, Abdul Qadir Khan, a ajutat Iranul timp de mai mulţi ani. Pe de altă parte, o serie de experţi nord-coreeni au intrat de (Continuare în pagina a 2-a) MERIDIANEs . I.­­ . «ftMi

Next