Cuvântul Nou, decembrie 2003 (Anul 14, nr. 3850-3873)

2003-12-01 / nr. 3850

La trecutu-ţi mare, 9­7 Anul XIV Numărul 3850 4 pagini Cotidian social-politic al judeţului Covasna mare viitor Ideea de unitate - corolar al Marii Uniri Gabriel FLORESCU Apoteoza năzuinţelor seculare ale poporului român petrecută în urmă cu 85 de ani trebuie privită nu ca pe un act îndreptat împotriva cuiva, chiar dacă lozinca “finis Austriae” fusese lansată încă la 1866, ci ca un moment de eliberare şi înfăptuire a unităţii între toţi trăitorii pe meleagurile României Mari în contrast cu starea de fapt îndurată secole de-a rândul sub Impreiul austriac, iar mai apoi austro-ungar. Principiul unităţii şi egalităţii fusese stipulat mai întâi în istorica Declaraţie din 12 octombrie de la Oradea ce purta semnătura reprezentanţilor Partidului Naţional: Vasile Goldiş, Ştefan C. Pop, A. Vlad, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida, fiind consfiinţită ulterior la Alba lulia, la 1 Decembrie, când s-a decretat unirea cu România, la care s­­au raliat fraţii din Bucovina, saşii din Transilvania şi şvabii din Banat. A fost expresia voinţei poporului român căci, aşa cum arăta istoricul Ştefan Pascu: “Transilvania nu a fost dăruită României prin tratatele de pace, ea s-a unit singură, unire ce nu reprezintă decât concluziunea naturală a evoluţiei istorice seculare, urmarea logică a trecutului şi împlinirea acelui drept indiscutabil al identităţii etnice, încadrarea sa în corpul din care făcea parte integrantă din punct de vedere geografic, istoric, economic, cultural şi religios.” Adunarea de la Alba lulia stabilea nişte linii directoare fundamentale în ce priveşte coordonatele politicii interne ale României şi care s-au regăsit apoi şi în Constituţia din 1­923, principii ce merită rememorate deoarece ele oglindesc o anumite mentalitate a poporului român fiind valabile şi astăzi: “deplina libertate pentru toate popoarele conlocuitoare, drepturi egale şi deplina autonomie confesională tuturor religiilor statului; fiecare popor are dreptul de a fi reprezentat în corpurile legislative şi în guvernul ţării în proporţie cu numărul său.” O astfel de concepţie despre relaţiile interumane ce trebuie să guverneze societatea se regăseşte şi în Constituţia actuală, ba mai mult, în practica cotidiană. Nu trebuie să uităm însă, că românii transilvăneni au năzuit şi au luptat zadarnic pentru astfel de drepturi timp de mai multe generaţii. Dacă 3,5 milioane de români n-au avut decât 5 reprezentanţi în Parlamentul ungar, nu s-a răspuns cu aceeaşi monedă, ci cu măsuri de dreptate şi egalitate, fapt demonstrat de prezenţa în Parlamentul românesc a 18 minorităţi naţionale. Astăzi, la 85 de ani de la Marea Unire asistăm la menţinerea principiilor de mai sus cu scopul de a se realiza faptic ideea de unitate. Având ca punct de reper învăţămintele istoriei - şi mai ales cele din ultimii 85 de ani - este de dorit ca cerinţa de unitate a tuturor locuitorilor ţării să se împlinească acum, în condiţiile de democraţie, lăsând deoparte himerele pe care unii mai încearcă să le alimenteze cu sămânţă de învrăjbire. Să luăm aminte la ceea ce spunea episcopul calvin din Transilvania, Makkai Sándor, în 1930: “Noi am devenit cetăţeni ai României, legile şi ordinea legală a acestei ţări reglementează de acum înainte viaţa noastră. Nu într-un spirit de ură faţă de ceilalţi, ci pentru a pune, în mod paşnic, în valoare individualitatea morală şi spirituală pe care am moştenit-o." Acest spirit ar trebui să ne guverneze şi astăzi, când un alt moment istoric petrecut tot într-un decembrie ne-a oferit posibilitatea deschiderii de noi orizonturi. Nu adversitatea ne poate conduce la împlinirea personalităţii umane, nu separaţia este reţeta bunăstării, ci înţelegerea superioară a necesităţii de unitate. Foc în pas de defilare După spectacolul susţinut la Casa de cultură de Formaţia de estradă a MAI şi Ansamblul „Ciocârlia", publicul a fost invitat la un alt spectacol de foc şi cântece ostăşeşti, de această dată în aer liber. Odată cu lăsarea serii, la un ordin ferm al comandantului, militarii Garnizoanei Sfântu Gheorghe şi-au aprins torţele şi „cu cântec înainte de marş!!!“ au defilat prin Sfântu Gheorghe, fiind însoţiţi şi aplaudaţi de locuitorii urbei. (R.C.) Arhivele Naţionale şi societatea românească 85 de ani de la făurirea unităţii naţionale depline 1918-2003 Ideea unităţii naţionale reflectată în compoziţii heraldice Ideea unităţii românilor este reliefată în diferite compoziţii care au evoluat de-a lungul anilor, de la cele mai simple reprezentări până la cele mai complexe steme care respectau cu stricteţe legile heraldice. Prima şi cea mai sugestivă imagine ce exprimă ideea refacerii Daciei este emblema sigiliilor în a căror legendă Mihai Viteazul apare cu următoarea titulatură: voievod şi domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi a toată ţara Moldovei. Pe suprafaţa acestora­­sunt reunite acvila cruciată, două personaje -sfinţii Constantin şi Elena, după unele opinii (stema secundară a Ţării Româneşti), capul de bour (stema Moldovei) şi doi lei -,,marca Dacini”(aşa cum sper pi pe .mo.npde.rp din secolul al lll-lea e.n ). Acest ultim simbol însemna că realizarea unirii din 1600 n-a fost numai rezultatul unei acţiuni militare, ci şi împlinirea voinţei poporului. Lupta românilor pentru unitate statală , cu timpul a crescut în amploare, căpătând o adevărată dimensiune europeană . Congresul de la Paris din 1856, după războiul Crimeii, a hotărât convocarea unor divanuri ad-hoc, în Moldova şi Muntenia , pentru a decide organizarea viitoare a celor 2 ţări româneşti. După multe incidente a fost ales domn pentru cele două ţări Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859). Acest eveniment a determinat elaborarea unor însemne heraldice care să reflecte formarea noului stat român modern. în timpul domniei au existat mai multe proiecte de alcătuire a unei steme, dar compoziţiile nu au fost acceptate pentru că ar fi putut provoca nemulţumiri puterilor garante, întrucât unirea, era aprobată doar pe durata vieţii lui Alexandru Ioan Cuza. Demn de menţionat este însă proiectul din anul 1863 care răspunde exigenţelor legilor heraldice. Acesta cuprindea, pe suprafaţa aceluiaş scut acvila cruciată (reprezentând Ţara Românească, exprimând aspiraţia românilor spre unitate şi independenţă) şi capul de bour cu stea între coarne (care transpune în li­mbaj plastic legenda „descălecatului”, evocând ritualuri de vânătoare de veche tradiţie; acest simbol îşi are izvorul într-o epocă anterioară constituirii statului feudal independent Moldova); alături de aceste însemne se remarcă stema familiei Cuza-scut tripartit în brâuri roşu, galben şi albastru. Deviza acestei steme este TOŢI ÎN UNU ( deviza revoluţionarilor de la 1848); în 1866 Cuza a abdicat, iar locul său pe tronul României a fost ocupat de principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen care făcea parte din familia domnitoare a Prusiei. Acest act marca voinţa oamenilor politici români de consolidare a Unirii şi de obţinere a independenţei de stat a ţării. După instaurare s-a fixat Adina FOFIRCĂ Arhivele Naţionale Covasna (Continuare în pagina a 3-a) Mesajul prefectului Horia Grama adresat cetăţenilor­­ judeţului Covasna cu prilejul Zilei Naţionale a României . Stimaţi conjudeţeni, Celebrăm la începutul lunii decembrie împlinirea a 85 de ani de la crearea statului naţional unitar român, şi în mod firesc, întâmpinăm această sărbătoare cu gândul la înaintaşii noştri care au înfăptuit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dar şi cu gândul la viitor. Trăim într-un secol în care se vorbeşte despre globalizare, în care există aparent un conflict între vechi şi nou, dar în care simbolurile naţionale nu s-au dezvoltat. Dovadă faptul că, deşi suntem în mod necondiţionat adepţii timpurilor moderne, păstrăm în sufletele noastre exemplele de dăruire ale străbunilor noştri, care ne-au lăsat drept sfântă moştenire limba, istoria şi identitatea naţională. Avem datoria de a le păstra şi transmite mai departe celor ce ne vor urma, iar această muncă este cu atât mai preţioasă aici, în acest colţ de pământ românesc în care trăiesc şi alte etnii preocupate, în mod firesc, de a-şi păstra propria identitate. Adresez tuturor cetăţenilor acestui judeţ chemarea la înţelegere şi respectarea momentelor semnificative ale istoriei noastre comune. Toţi cei care ne-am născut şi locuim pe aceste meleaguri avem o patrie comună, în care suntem cu toţii egali şi fiind sortiţi să trăim împreună, trebuie să ne proiectăm un viitor comun. Vom reuşi să facem acest lucru dacă vom urma crezul strămoşilor noştri în unitatea acestui popor, dacă vom pune stavilă dezbinării şi conflictelor inutile. Dincolo de apartanenţa politică la un partid sau altul, indiferent de etnie şi de religie, dincolo de alte lucruri care ne despart în viaţa de zi cu zi, să ne bucurăm împreună şi să sărbătorim aşa cum se cuvine Ziua Naţională a ţării noastre, mândri că suntem cetăţenii României! Prefect Horia Grama .yi'.-yzytafHS' • ,.C :­t19 '1»i nuivjs .^i-ionc vrju ornate Noi urmări ale tragicului accident petrecut acum două săptămâni pe Drumul Naţional 11 la Lemnia Final intuit, dar amânat...­ ­ Nu numai şoferul vinovat şi-a pierdut viaţa, ci şi pasagerul care a intrat în comă şi a fost ţinut până acum în viaţă graţie aparatelor la Spitalul din Braşov­ Deşi se părea că până la urmă consecinţele accidentului de circulaţie foarte grav care a avut loc în data de 13 noiembrie a.c. pe raza localităţi Lemnia - despre care am relatat a doua zi după comiterea sa - se vor rezuma numai la dispariţia tragică a conducătorului auto, iată că soarta a fost potrivnică şi pasagerului aflat în vehicul, care a decedat recent după ce a stat în comă două săptămâni, din judeţul Iaşi, care a fost diagnosticat cu multiple fracturi şi comă profundă. El a fost transportat de urgenţă la Spitalul judeţean Braşov, la secţia neurochirurgie şi apoi la terapie intensivă, sperându-se că va putea supravieţui. Cu fiecare zi care trece însă speranţele familiei erau tot mai mici, iar cu puţin înainte de 1 Decembrie a încetat din viaţă, spre disperarea celor dragi, care au tot sperat într­­o minune. Numai că ea nu s-a produs... Ziua cu ghinion Aşadar, pe 13 noiembrie 2003, deci zi cu ghinion cum se spune, în localitatea Lemnia a avut loc un accident sever de circulaţie. Şoferul T. Constantin de 64 de ani, din Tecuci se deplasa cu un autoturism Fiat din direcţia Breţcu spre Târgu Secuiesc şi fiindcă nu a adaptat viteza într-o curbă, a derapat şi a intrat pe contrasens, tamponându-se lateral cu o autoutilitară Mercedes care se deplasa regulamentar din sens opus. în urma impactului a rezultat decesul primului şofer, precum şi rănirea gravă a pasagerului din autoturism. R. Marcel, de 42 de ani dintr-o comună Fiind vorba de un un nou deces, după cum ne-a relatat subcomisarul Marian Ioniţă sunt necesare alte interpretări ale evenimentului deosebit de grav ce avut loc pe 13 noimebrie, dosarul fiind în lucru. Dar dincolo de concluziile de specialitate se cere reţinut faptul că o dramă dublă s-a produs pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum. Şi încă nu a venit iarna cu adevărat! O dramă dublă Manifestări de Ziua Naţională a României » la Breţca . Săptămâna 1-7 decembrie 2003 pentru breţcani va fi o adevărată sărbătoare, când evident că nu vor lipsi manifestările cultural artistice, surprizele. Aşadar astăzi, de Ziua Naţională a României la ora 10 va avea loc o paradă militară. Urmată de depuneri de coroane, ora 11 - program festiv al Şcolii Generale "Comanius” din Breţcu, iar după-masă activităţi distractive special pentru elevi. Marţi, 2 decembrie, ora 13 - concurs da, cultură generală la Centrul Cultural cu participarea elevilor din Breţcu, Mărtănuş şi Oituz; miercuri, 3 decembrie 2003 - ora 12: matineu: teatru de păpuşi; ora 17-inaugurarea sălii de înîtufă la bibilioteca comunală. Joi, 4 decembrie, colinde şi dansuri populare interpretate de corul "Fiii Cătălinei” din Buhalniţa, judeţul Iaşi, condus de părintele Victor Pîslariu (program susţinut la Oituz ora 13 şi la Mărtănuş ora 18). Vineri 5 decembrie: Moş Nicolae în vizită la grădiniţe, în organizarea Asociaţiei Femeilor (ora 11); colinde şi dansuri populare interpretate de corul "Fiii Cătălinei"­ în Sala mare a Centrului Cultural (ora 16). Sâmbătă, 6 decembrie: slujbe religioase de hramul Sfântu Nicolae în biserica ortodoxă şi romano-catolică (ora 11); “Istorie în imagini” - fotografii de arhivă despre localitate de odinioară, prezentarea noii cărţi poştale (ora 12); spectacol de divertisment suţinut de artiştii Botka László, laszlo Karoly, Veress László (ora 18), urmat de BAL la ora 20. , Duminică, 7 decembrie - concert de muzică uşoară susţinut de Danes Annamari­ D ANDREI portroM — Esenţa mişcării — După consultări, Iliescu a identificat două variante pentru alegeri Preşedintele Ion Iliescu a declarat, vineri, că din discuţiile pe care le-a avut cu partidele politice au rezultat două variante ale calendarului electoral ce urmează să fie discutate în comisia parlamentară special constituită. Şeful statului a precizat că, pe de o parte, este vorba despre propunerea făcută de Mircea Ionescu-Quintus: alegeri locale în 6 iunie, primul tur al prezidenţialelor în 28 noiembrie şi alegeri parlamentare şi al doilea tur al prezidenţialelor în 12 decembrie. A doua variantă este: alegeri locale în 6 iunie, alegeri parlamentare şi primul tur al alegerilor prezidenţiale în 21 sau 28 noiembrie şi al doilea tur al prezidenţialelor în 12 decembrie. Iliescu a precizat că această variantă porneşte de la interpretarea Constituției în sensul că nu este obligatoriu ca alegerile parlamentare să aibă loc după încheierea mandatului Parlamentului, ci validarea alegerilor trebuie făcută după încheierea acestui mandat. Conform Constituției, validarea alegerilor se face în termen de 20 de zile de la momentul desfăşurării lor şi, prin urmare, dacă alegerile parlamentare au loc în 21 sau 28 noiembrie, acestea pot fi validate după 11 decembrie, cînd se încheie mandatul Parlamentului. Şeful statului a precizat că această propunere trebuie aprofundată împreună cu juriştii. Preşedintele a fost de părere că se conturează o formulă care să întrunească acceptul tuturor partidelor parlamentare. Ion Iliescu a catalogat drept "nerealistă” atît ideea reducerii la o săptămînă a perioadei dintre tururile de scrutin, cît şi cea privind organizarea de alegeri parlamentare anticipate. El a precizat că a “plusat” propunînd ca toate alegerile (locale, parlamentare, prezidenţiale) să aibă loc în 6 iunie, pentru “a complica lucrurile”. Şeful statului a declarat că a recomandat reprezentanţilor partidelor parlamentare să aibă "o discuţie metodică” în comisia parlamentară special constituită pentru dezbaterea proiectelor legilor electorale şi să găsească soluţia cea mai bună pentru consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului. El a precizat că este vorba în primul rînd despre Parlament şi despre nevoia de a ridica prestanţa şi prestigiul acestei instituţii. "Orice campanie de discreditare a instituţiilor este o campanie de discreditare a statului şi a democraţiei”, a afirmat Iliescu. El a adăugat că este datoria tuturor, inclusiv a mass-media, să apere statul de drept şi să nu mai compromită instituţiile. Podul de la Bixad va fi reabilitat, iar datoria către Drumuri şi Poduri va fi achitată Acestea se vor cele 9 miliarde V-am relatat de curând că din cele 38 de miliarde de lei alocate, prin program, judeţului Covasna, nu au sosit până acum decât 24. Chiar dacă a rămas restantă o sumă de 14 miliarde de lei, ministrul Transporturilor, Comerţului şi Turismului, Miron Mitrea, a asigurat conducerea Consiliului judeţean că vor mai fi virate zilele acestea 9 miliarde. •Deşi nici aşa întreaga valoare pe anul 2003 nu va fi achitată în totalitate, ar fi bune şi cele 9 miliarde, cu care, potrivit directorului Direcţiei de Urbanism, Infrastructură şi Investiţii din cadrul Consiliului judeţean, Ion Ursache, s-ar mai 12Autea face câţiva paşi irnainte, ş­i chiar dacă mărunţi, în primul rând, autorităţile administraţiei covăsnene s-ar apuca de reamenajarea podului de peste râul Olt de la Bixad, rupt de inundaţii şi de un camion. Repetăm, doar în situaţia în care acest fond va sosi, podul ar putea fi refăcut chiar în această perioadă, până la Sfintele Sărbători de iarnă, acţiunea costând aproximativ 2,5 miliarde de lei. Apoi, tot din aceşti bani Consiliul judeţean şi-ar achita restanţa de 4 miliarde pe care o are la societatea de Drumuri şi Poduri Covasna SA. în fine, fiind bine intenţionat, Consiliul judeţean ar dori să repare şi podul de peste pârâul Baraolt de la Bodoş, care execuţie ar costa 2 miliarde de lei, numai că aici situaţia este puţin mai complicată. Nu de alta, dar podul nu se află în administrarea Consiliul judeţean, ci a Consiliului local Baraolt şi, legal vorbind, nu există pârghia necesară. S-ar putea găsi, totuşi, unele variante de avarie, care nu ar fi ilegale, cum ar fi cumpărarea de materiale pentru alte lucrări și, mai apoi, dacă s-ar putea economisi dintr­­acestea, ce­ ar rămâne ar fi acordat lucrării amintite, întrebarea este: de ce să se recurgă la variante de avarie, situate la limita legalității, când suma respectivă ar putea fi solicitată separat de Primăria Baraolt, care, desigur, pentru a obţine banii, ar putea beneficia de sprijinul Consiliului judeţean? Doru D. FELDIOREAN petrece numai dacă CJ Covasna va primi care ar trebui să sosească de la MTCT

Next