Cuvântul Nou, ianuarie 2004 (Anul 15, nr. 3874-3897)

2004-01-05 / nr. 3874

Anul XV Numărul 3874 4 pagini Cotidian social-politic al județului Covasna -p£ß 3 m - 33 42_ 5 ianuarie 2004 2500 lei Bun venit 2004! Gabriel FLORESCU în istoria noastră postdecembristă, anul în care de-abia am păşit se anunţă a fi cel mai important din multe puncte de vedere, momentele majore succedându-se în ritm alert. Suntem pe punctul de a încheia un capitol decisiv pentru admiterea în rândul statelor Uniunii Europene, se va produce şi aderarea cu drepturi depline în NATO, vom avea parte în această calitate de un alt tratament din partea statelor lumii, ne aflăm într-un an electoral ce îşi va pune amprenta pe viitorul pe termen scurt şi mediu. Sunt etape în istoria unei ţări ce se desfăşoară, de regulă, pe distanţa mai multor ani, la noi, însă, s-au “îngrămădit” pe parcursul a 366 de zile. Privit din acest punct de vedere, pentru România, 2004 va însemna fără discuţie un an decisiv pentru dezvoltarea sa ulterioară. Şi asta fără să folosim un slogan de-acum intrat în uz, ci pentru că este o realitate. Avem nevoie să parcurgem aceşti paşi în linişte şi unitate, fără convulsii interne şi fără dispute ce nu-şi au rostul. Dacă am ajuns unde suntem, meritul nu aparţine cuiva anume, ci ţării în întregul ei; nu este victoria exclusiv a unui partid, ci a tuturor forţelor politice care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică la atingerea acestui stadiu. Ar fi de dorit ca acest spirit să domine acest an, să devină clar pentru toate forţele că doar unitatea ne poate facilita drumul spre ţelul final. Iar acest spirit de toleranţă şi înţelegere se cuvine să se manifeste îndeosebi cu prilejul campaniei electorale. Deocamdată, semnalele nu converg spre o astfel de atitudine paşnică. Ne dorim cu toţii ca în acest an, să mai răsuflăm puţin după o perioadă caracterizată prin sacrificii şi privaţiuni. Să-i fie dat lui 2004 să declanşeze o perioadă de prosperitate atât de dorită de toţi românii de la 22 decembrie 1989 încoace, dar până acum rămasă doar în stadiul de năzuinţă. Sigur, premisele primelor zile nu sunt cele mai favorabile, scumpirile s-au declanşat de parcă aşteptau doar trecera pragului noului an pentru a-şi face de cap, poate că ele vor fi compensate de alte măsuri menite să ne apropie de liman. Gândurile se îndreaptă, bineînţeles, spre realizarea unei păci sociale reale în cadrul căreia să nu mai existe dispute interetnice, să primeze întotdeauna valoarea şi profesionalismul, să avem în vedere deplina înţelegere a idealurilor unuia şi altuia. Iar o asemenea năzuinţă este indisolubil legată de existenţa unei păci durabile pe planeta noastră, de o stare antirăzboinică în toate zonele unde actualmente mai există conflicte. Să avem, deci, speranța că cel puțin o parte din aceste deziderate se vor împlini spre binele tuturor. REVELION IN BISERICĂ Din îndemnul PS. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, în mai multe biserici ortodoxe din judeţul Covasna, la cumpăna dintre ani, la ora 24 din noaptea Anului Nou au fost săvârşite Te Deum-uri, cu ocazia cărora s-au adresat rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul 2003 şi pentru a cere sănătate şi spor în toate în anul 2004, în Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. Te Deum-ul a fost săvârşit de preotul Ioan Cucu, iar Sfânta Liturghie închinată Sfântului Vasile cel Mare a fost oficiată la biserica din deal, din acelaşi oraş, de părintele Ioan Oliviu Hagiu, prin grija căruia credincioşii au asistat şi la un inedit foc de artificii care a avut loc în parcul din faţa bisericii. RELUAREA UNEI VECHI TRADIŢII Reluând tradiţia sărbătoririi Bobotezei pe malul apelor, marţi, 6 ianuarie 2004, de praznicul Botezului Domnului, după săvârşirea Sfintei liturghii la Catedrala ortodoxă şi la Biserica din deal din Sfântu Gheorghe, la ora 11:30, credincioşii vor pleca din faţa Magazinului Şugaş spre locul special amenajat pe malul Oltului, pentru a participa la slujba de sfinţire a Aghiazmei Mari. H­­Igi “în curând vom avea nunta de aur şi vrem să facem o masă festivă...” Spune domnul Lepacsek Tiberiu, din Păpăuţi, comuna Zagon A mai trecut un Crăciun prin casa soţilor Lepacsek Tiberiu şi Matilda, prilej care să le aducă acea linişte sufletească pentru a-şi aminti de anii mulţi, cu bucuriile sau greutăţile lor, petrecuţi împreună. Acum, adică în momentul documentării noastre, doamna Matilda pregătea ceva preparate culinare specifice revelionului, chiar dacă urma să-l sărbătorească acasă, doar împreună cu soţul dumeneal. Iute în mişcări, îndemânatică la prepararea mâncărurilor, doamna Matilda nu-şi trădează vârsta înaintată, poate şi datorită faptului că este obişnuită cu treburile casei, pentru că ani de zile domnul Lepacsek Tiberiu a fost ocupat cu problemele comunităţii, iar treburile, gospodăreşti au fost lăsate mai mult în grija ei. Pe de altă parte, domnul Lepacsek Tiberiu şi-a păstrat acea prestanţă de om de vază al satului, amabil, cu vorba domoale şi calculată, prezentabil la făptură şi ţinută, dispus să poarte orice discuţie, în cele ce urmează redăm, aşadar, frânturi din convorbirea avută cu domnul Lepacsek Tiberiu... - V-aţi născut în Păpăuţi ? - Eu sunt născut în Comandău şi am crescut acolo până am început şcoala, când am venit cu părinţii în Păpăuţi pentru că erau de-aici. Tot cam aşa stau lucrurile şi cu soţia mea, că înainte mulţi pâpăuţeni lucrau la Comandău, în pădure sau la fabrica de cherestea. Atunci era viaţă în zona asta, în Păpăuţi şi­­n Comandău, pentru că oamenii aveau unde lucra. Eu, când eram tânăr, deci până să plec în armată, aveam cai şi lucram la pădure. - Credeţi că armata are influenţă asupra formării personalităţii unui tânăr ?­­ Pe mine m-a încorporat în anul 1950 la Bucureşti. Trei ani am făcut armată şi făceam de gardă 24 de ore continuu, cu toate astea nu pot să spun că a fost grea armata, doar că a fost cam lungă. Oricum, eu sunt convins că armata-i formează pe tineri că dacă nici armata nu-i învaţă pe unii ce-i disciplina, respectul­ şi răspunderea, acelora nu le va fi uşor în viaţă.­­ Am aflat că aţi fost mulţi ani în slujba comunităţii acestui sat...­­ Din 1960 şi până în 1968 am fost primar la Păpăuţi, când Păpăuţi era comună, după aceea am trecut la Primăria Zagon. A fost o vreme când de primăria din Păpăuţi a aparţinut şi satul Chiuruş, iar mult mai înainte a aparţinut şi Comandău, atunci funcţiona trenul până­­n Păpăuţi. Cum vă spuneam, înainte era viaţă pe-aici pe la noi. Pe urmă, am fost primar la Zagon, iar până acum doi ani am activat la consiliul local.­­ Cum era această localitate când era comună ?­­ Atunci Păpăuţi era o comună exemplară: străzile erau întreţinute, era viaţă culturală şi viaţa economică era alta. Păpăuţiul avea gospodărie comunală, avea un grup de păşune de 299,9 ha şi altul de 700 ha. Când eram eu primar, în sat erau 360 de atelaje, cu zece perechi de boi şi restul cai. Şanţurile erau curăţate şi întreţinute, iar gardurile erau reparate şi vopsite sau Vasilica CIOBANU (Continuare în pagina a 3-a) „Programul SAPARD este practic inaccesibil pentru majoritatea producătorilor agricoli români” De un şir de ani încoace nu mai este un secret faptul că pentru ca agricultura românească să devină competitivă, pentru a rezista măcar parţial, concurenţei tot mai acerbe de pe piaţa mondială de produse agricole, trebuie să trecem rapid de la producţia agricolă realizată preponderent în ferme mici, la cea în ferme mijlocii şi mari. Trebuie, cum spunea doamna dr. ing. Mike Luiza, directoarea Staţiunii de Cercetare- Dezvoltare a Cartofului din municipiul Târgu Secuiesc, la o recentă dezbatere pe problemele producerii cartofilor de sămânţă, să ne organizăm în exploataţii agricole viabile, performante. „Uniunea Europeană ne obligă la aceasta, dacă dorim să facem parte din ea, iar Legea exploataţiilor agricole ne ajută în acest sens.” Necazul este că, după cum au relevat cu acest prilej o serie de producători agricoli importanţi din judeţ, membri ai Asociaţiei Producătorilor de Cartofi, statul nu sprijină încă suficient pe producătorii agricoli mijlocii şi mari. Preşedintele Fed­eraţiei Cultivatorilor de Cartofi din România, domnul Ioan Benea a cerut guvernului să renunţe la taxele şi accizele percepute pe motorina utilizată în agricultură deoarce, vorba dânsului, arăturile, nu se fac pe şosele, în asfalt. Totodată, îN­ domnia sa releva necesitatea susţinerii de la bugetul statului a acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor specifici culturilor agricole, în cazul tuturor categoriilor de producători agricoli. Exemplificând cu faptul că la cultura cartofului degeaba marii cultivatori fac tratamentele necesare în acest scop, dacă producătorii agricoli mici, vecini cu ei, nu le efectuează din cauza lipsei de bani. Aşa încât atacurile de boli şi dăunători se extind de pe parcelele lor de câţiva zeci de ani, pe cele de zeci sau chiar sute de hectare ale societăţilor comerciale cu profil agricol şi asociaţiilor agricole. Cât priveşte derularea subvenţiilor acordate de stat pentru sectorul vegetal al agriculturii, doamna ing. Maria Roman, reprezentanta Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Judeţului Covasna, a menţionat o realitate care-i nemulţumeşte pe producătorii agricoli, nu de azi, de ieri, şi anume virarea cu mare întârziere a fondurilor pentru plata subvenţiilor. Mai concret, în acest an, până la începutul lui decembrie 2003, în judeţul nostru, pentru sectorul vegetal nu fusese încă plătită nici o subvenţie din cele prevăzute de actele normative în vigoare, pentru persoanele fizice şi juridice îndreptăţite. Pe de altă parte dl. Ioan Benea atrăgea atenţia asupra unui aspect care scoate în evidenţă faptul că guvernul nu aplică încă o politică coerentă în ce priveşte sprijinirea de către stat a exploataţiilor agricole mijlocii şi mari, care reprezintă viitorul agriculturii româneşti. „Asociaţiile agricole nu beneficiază de milionul la hectarul de arabil cultivat, până la limita de 5 hectare, fapt ce i-ar determina pe unii membri ai acestor asociaţii să solicite ieşirea din ele cu terenurile pe care le deţin în proprietate." Tot la subvenţii s-a referit în intervenţia sa şi dl. György Miklós, patronul SC AgroGym SRL Cernat, care observa că mulţimea de documente ce trebuie întocmite şi, în general, birocraţia de care se izbesc producătorii agricoli în demersurile făcute pentru obţinerea lor, îi fac pe mulţi, inclusiv pe el, să se gândească să renunţe la aceste subvenţii. Dânsul a exemplificat cu situaţia în cazul solicitării alocaţiei din preţul de cost al unui tractor nou, de producţie românească, acordată de la bugetul de stat, pentru care trebuie umblat pe la o serie de factori implicaţi, săptămâni întregi. Patronul SC ROMION SRL Zăbala, unul din marii cutivatori de cartofi pentru sămânţă din judeţ, a insistat asupra faptului că toate subvenţiile trebuie să ajungă nemijlocit la producătorii agricoli. Tot domnia sa releva necesitatea urgentă a obţinerii de către aceştia de credite pe termen lung. „Când o să primim asemenea credite? Când noi, cei care încă mai putem şi mai dorim să muncim în agricultură, vom ajunge de 80 de ani?” Lipsa resu­rselor financiare îi afectează şi pe producătorii agricoli care doresc să realizeze proiecte de modernizare şi dezvoltare în cadrul Programului SAPARD, la măsurile pentru agricultură, deoarece foarte puţini dispun de fonduri pentru acoperirea contribuţiei proprii pe care trebuie s-o aibă la materializarea unor astfel de proiecte. Reprezentanta Ministerului Agriculturii, doamna Paula Craioveanu, a recunoscut că din această cauză, Programul SAPARD al UE este practic inaccesibil pentru marea majoritate a producătorilor agricoli români. De aici și numărul foarte mic de proiecte prezentate. Aurel GOLCIU Semne bune anul­are şi pentru românii din Valea bălanului Pentru mica comunitate ortodoxă din satul Valea Zălanului, comuna Malnaş, ziua de 1 ianuarie 2004 a fost o zi cu o încărcătură emoţională deosebită. După zeci de ani ,în care uşa modestei lor biserici a rămas închisă, în prezenţa unor reprezentanţi ai societăţii civile din Sfântu Gheorghe, preot Grigore Pop din Micfalău şi Gheorge Macarie din Băţanii Mari au săvârşit Sfânta Liturghie dedicată Sf. Vasile cel Mare. Un fapt care vorbeşte elocvent despre spiritul de bună înţelegere şi de convieţuire în pace a tuturor locuitorilor satului l-a constituit participarea mai multor credincioşi romano-catolici la Liturghie, la miniconcertul de colinde şi modesta agapă ce a urmat în încheierea slujbei.Aceştia au adresat cuvinte de mulţumire celor care le-au oferit posibilitatea trăirii unor clipe de ecumenism autentic. Din partea P.S.Ioan Selejan şi a părintelui protopop Florin Tohăneanu au fost transmise mesaje de binecuvântare însoţite de promisiunea unui sprijin concret în soluţionarea problemelor legate de repararea bisericii şi recuperarea terenurilor ce au aparţinut parohiei ortodoxe din localitate. Se poate spune că şi pentru românii din Valea Zălanului semne bune anul 2004 are! Ioan LĂCĂTUŞU M­M O deviză generoasă transpusă în practică de jandarmii covăsneni. Mereu în sprijinul cetăţenilor, împreună cu ei După cum am mai reiterat în ziarul nostru în mai multe, rânduri şi anul trecut, conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor a lansat în 2003 un set de programe prioritare menite să contribuie la creşterea liniştii şi siguranţei cetăţenilor, care s-au implementat treptat la nivelul întregii ţării, în fiecare judeţ - deci şi în Covasna - programe ce mai întâi au fost studiate de către cadrele militare, iar mai apoi s-a trecut la aplicarea lor în practică. Şi rezultatele nu au încetat să apară, climatul general de siguranţă îmbunătăţindu-se pe zi ce trece, de la o lună la alta. După cum putem constata lesne fiecare dintre noi. Programe prioritare Şi în judeţul Covasna, ca şi în celelalte judeţe ale ţării, transpunerea programelor este în plină desfăşurare, intervenind mereu elemente noi, soluţionate de la caz la caz. Atât Inspectoratul de Poliţie, sub conducerea chestorului Constantin Scurtu, cât şi Comandamentul de Jandarmi, condus de colonelul Aurel Şerb, au trecut la materializarea directivelor cuprinse în respectivele programe, câteva fiind comune, precum "Străzi liniştite - oraş sigur”, “Pentru comunitate, împreună cu oamenii”, “Pentru liniştea comunităţilor rurale, implementarea lor făcându-se gradual, cu specificităţi în funcţie de structura fiecărei unităţi, în total din setul de şase programe, cel care a avut cel mai mare succes este “Pentru comunitate, împreună cu oamenii”, în cadrul căruia atât poliţiştii de proximitate, cât şi jandarmii au realizat o legătură mai eficientă cu concetăţenii, au depăşit anumite granițe artificiale. Horia C. DELIU (Continuare în pagina a 3-a) emitat EGA JUDfcTEAWA covasn. sfântu gheorghe. Tel.. .351 609; 31b 577 S E ° S! $ ZFUnGYOHG Y Incendiu la Dobolii de Jos lată că începutul noului an a adus şi prima intervenţie pentru pompierii militari covăsneni. Aceştia au intervenit ieri, 4 ianuarie, în jurul orei 6:30 la un incendiu izbucnit în localitatea Dobojii de Jos, la locuinţa lui Szakács Zsolt. Un echipaj al Detaşamentului de pompieri Sfântu Gheorghe a intervenit pentru stăvilirea flăcărilor ce au cuprins planşeul şi acoperişul casei pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi şi care ameninţau garajul vecinilor. Au căzut pradă flăcărilor aparate electrocasnice, un calculator, un televizor şi mobilier. După cum ne­­a informat domnul colonel Ilarion Cocerhan, comandantul Grupului de pompieri „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna, cauza probabilă a incendiului o reprezintă un scurtcircuit la un calorifer electric lăsat sub tensiune. Poate că pagubele ar fi fost mult mai mici dacă prima intervenţie ar fi fost asigurată de pompierii civili ai localităţii. Dar, din păcate, administraţia locală din Ilieni este singura din judeţ care nu a reorganizat Serviciul public de pompieri civili conform noilor criterii minime de performanţă apărute la începutul anului trecut. Poate că în 2004 se va înţelege şi la nivelul comunei Ilieni faptul că organizarea unui asemenea serviciu şi sprijinirea activităţii acestuia este nu numai o prevedere legală, ci mai ales un factor de siguranţă pentru întreaga comunitate. Din nou la şcoală, după două săptămâni de vacanţă ! Şcolarii vor reveni, luni, la cursuri, după două săptămîni de vacanţă, următorul semestru fiind însă cu aproape două luni mai lung decît primul, motiv pentru care va include o vacanţă de 14 zile, în perioada Sărbătorilor de Paşti. Semestrul al doilea începe în 5 ianuarie şi se încheie vineri, 18 iunie. în acest interval, şcolarii vor avea o vacanţă de două săptămîni, care începe sîmbată, 3 aprilie şi se ■încheie duminică, 18 aprilie. După vacanţa Sărbătorilor de Paşti, cursurile vor fi reluate în 19 aprile şi vor dura pînă vineri, 18 iunie. O zi mai tîrziu va începe vacanţa de vară pentru elevii care nu au de susţinut examene de sfîrşit al ciclului de învăţămînt. Elevii claselor a Vlll-a vor încheia cursurile cu două săptămîni mai devreme, respectiv în 4 iunie, iar cei din clasele a Xll-a, cu o săptămînă mai devreme, respectiv în 11 iunie. Pentru prima dată, în acest an şcolar, examenul de capacitate va fi înlocuit cu teste naţionale, care vor fi organizate în perioada 14-17 iunie. Probele era'menului de bacalaureat vor începe in 21 iunie (cu cîteva zile mai devreme decît în anul precedent) şi se vor încheia în 2 iulie. Vacanţa de vară va dura aproape trei luni, din 19 iunie şi pînă în 12 septembrie. Anul şcolar 2003-2004 are 36 de săptămîni de şcoală, însumînd 179 de zile lucrătoare, structurate pe două semestre, cu o durată de 14 şi, respectiv, 22 de săptămîni. Pentru învăţămîntul postliceal sanitar, specializarea asistent medical generalist, durata anului şcolar este de 42 de săptămîni, în situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii (învăţămînt special, şcoli cu populaţie majoritar de altă confesiune decît cea ortodoxă etc), inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea şcolilor, modificări ale structurii stabilite a anului şcolar. Aprobarea se acordă în condiţiile asigurării obligatorii a celor 36 de săptămîni şi 179 de zile de şcoală şi trebuie să aibă în vedere faptul că toţi elevii trebuie să poată participa fără restricţii la examenele de bacalaureat şi de absolvire. Pînă în prezent, nici un inspector general şcolar nu a semnalat conducerii Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT)vreo situaţie deosebită, care să necesite prelungirea vacanţei de iarnă, a declarat agenţiei MEDIAFAX Irinel Chiran, secretarul de stat pentru învăţămîntul preuniversitar din cadrul MECT. Autorităţile egiptene şi franceze exclud ipoteza unui act terorist Prăbuşirea avionului charter egiptean, sîmbătă, în Marea Roşie, soldată cu 148 de morţi, “nu a fost determinată de un act terorist”, a declarat ministrul egiptean de externe, Ahmed Maher, citat de AFP. "Incidentul nu a fost provocat de un act terorist, ci are legătură cu pană tehnică a avionului”, a precizat Maher. Oficialul egiptean a făcut aceste declaraţii după ce ziariştii i-au cerut să comenteze “informaţii difuzate de presa străină care au evocat posibilitatea unui act de terorism". De asemenea, ministrul francez al Transporturilor, Gilles Robion, a menţionat că este privilegiată “teza unui accident şi că nu există elemente care să indice faptul că la originea prăbuşirii avionului egiptean s-ar afla o altă cauză”. El a precizat că la bordul aparatului se aflau “135 de persoane, dintre care 127 francezi,” şi că nu există supravieţuitori. La rîndul său, ministrul egiptean al Aviaţiei Civile, Ahmed Shafik, a declarat că accidentul a fost provocat de o “pană tehnică, imediat după decolarea aparatului”. “Avionul a avut o pană tehnică imediat după decolare, antrenînd o pierdere a controlului. Aparatul s-a prăbuşit în mare, la sud de aeroportul din Sharm el-Sheikh”, estul Egiptului, a adăugat Chafik care s-a deplasat în staţiunea balneară. El a precizat că avionul era apt de zbor şi că toate controalele necesare fuseseră efectuate. Pentru moment, se încearcă găsirea cutiei negre, a declarat un alt responsabil egiptean, citat de agenţia Mena. MERIDIANE .

Next