Cuvântul Nou, iulie 2004 (Anul 15, nr. 4024-4050)

2004-07-22 / nr. 4042

Anul XV Numărul 4042 4 pagini Cotidian social-politic al județului Covasna şi în comuna Vâlcele Joi 22 iulie 2004 2500 lei Însemnate suprafeţe de teren arabil rămân an de an ,necultivate de proprietari, îndeosebi de “străinaşi” Deşi în judeţul Covasna, în medie, pe un proprietar de teren agricol nu revin decât în jur de 2 hectare de arabil, şi la noi suprafeţele care an de an rămân necultivate sunt mari, de ordinul miilor de hectare. Nu atât ca urmare a faptului că numeroşii producători­­agricoli nu deţin suficiente resurse financiare­­ nu puţini se mai descurcă încă cu plugul tras de cai şi cu sapa, uneori se înhamă chiar, aşa cum am putut vedea, la grapă sau tăvălug, ci ca urmare a unei situaţii generate de lacunele de care mai suferă încă legislaţia noastră în materie de fond funciar sau de neaplicarea ei întocmai, cu consecvenţă, de către factorii abilitaţi. Nu demult, aflându-mă în comuna Vâlcele şi parcurgând cu piciorul drumul dintre satul aparţinător Ariuşd şi Araci, localitatea de reşedinţă a acestei comune, am văzut câteva parcele pe care nu creşteau decât buruieni, flori de câmp şi cel mult ceva ierburi bune de făcut oarece fân. Şi aceasta deşi se aflau în zona luncii Oltului, o zonă cu pământuri mănoase, cu un potenţial de producţie ridicat. Discutând mai apoi cu domnul ing. agronom Dullo Petru, arăpean, angajat al Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, am aflat că la nivelul comunei Vâlcele, mai cu seamă în hotarele satelor Araci şi Ariuşd sunt cam 300 de hectare de arabil nelucrate, majoritatea lăsate de pârloagă de către cei care le deţin. Mulţi dintre aceştia sunt însă străinaşi, adică foşti proprietari sau urmaşi ai acestora, care nu mai locuiesc în comună, mulţi nici măcar în judeţ, ci pe la Bucureşti, Braşov sau prin zone din ţară aflate la sute de kilometri depărtare. Majoritatea lor deşi au făcut cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţelor revendicate, nici măcar nu au catadicsit să vină pentru a fi puşi la faţa locului în posesie cu suprafeţele validate, pentru a semna fişele individuale de punere în posesie, fapt pentru care până acum nu li s-au putut emite­­titlurile de proprietate. Urma ca membrii comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar să facă în lipsa lor punerea oficială în posesie şi marcarea suprafeţelor, pentru ca aceste titluri să poată fi completate şi emise de OJCGC Covasna şi Prefectura judeţului. Aceasta însă nu va soluţiona chestiunea de fond, cea a terenurilor rămase necultivate, care şi în anii viitori vor rămâne în cea mai mare parte a lor tot astfel, dacă nu se vor aplica prevederile legale în vigoare. Din câte ştim noi acestea stipulează că în cazul în care unele suprafeţe de arabil rămân necultivate mai mult de doi ani, ele trec în proprietatea sau, mă rog, administrarea statului, a primăriilor deci, şi pot fi date cel puţin în folosinţa persoanelor şi familiilor fără pământ sau cu pământ puţin, care dispun de condiţiile necesare pentru a le cultiva, în comuna Vâlcele sunt desigur, ca peste tot, asemenea familii, care s­­ar bucura să aibă un hectar-două de arabil pe care să-şi producă cel puţin o parte din cele necesare traiului de fiecare zi. Cum la nivel de judeţ, aşa cum menţionam, mari suprafeţe de teren arabil rămân an de an necultivate, considerăm că Prefectura, Comisa judeţeană pentru aplicarea legilor fondului funciar, Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, precum şi conducerea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ar trebui să facă o radiografie exactă a acestei stări de lucruri şi să stabilească ce trebuie întreprins concret pentru înlăturarea ei. Pământul este o avuţie însemnată, la urma urmei naţională, care nu poate fi lăsată la bunul plac al unor proprietari pe care nu-i interesează soarta ei, modul cum e folosită sau, pur şi simplu, nu mai sunt în stare să o gospodărească. Există la urma urmei şi o altă posibilitate în asemenea situaţii, cea a vânzării acestor proprietăţi funciare celor care doresc să cumpere terenuri agricole şi care au mijloacele necesare pentru a le face să producă. Cei care nu înţeleg să recurgă la această soluţie n-au decât, dacă nu găsesc arendaşi, să lase primăriile să de­a în folosinţă terenurile pe care le deţin, celor care pot şi se obligă să le cultive. Aurel GOLCIU Subiecte uitate Gabriel FLORESCU Una din marile probleme ce trebuie să frământe nu doar judeţul nostru, ci încă destule zone o reprezintă, chiar dacă factorii de răspundere nu vor să recunoască, ecologia. Iniţial au apărut şi la noi aşa-zişii verzi, au constituit inclusiv partide cu tentă zisă ecologistă, dar aşa repede cum au apărut aceste MER şi PER-uri, tot aşa au şi dispărut fără a lăsa în urmă cine ştie ce realizări în ceea ce trebuia să fie principala lor preocupare, respectiv protejarea naturii şi mediului. S-au repezit asupra luptei politice şi cu ea au rămas. Nu putem contesta nici faptul că au fost înfiinţate instituţii de specialitate, agenţii pentru protecţia mediului, însă acestea au mai degrabă rol constatativ, nicidecum de a remedia multe din posibilele nereguli în absenţa fondurilor necesare. Cine ar trebui, în mod practic, să devină principalul factor de influenţare a protecţiei mediului şi de adoptare a unor măsuri concrete? Bineînţeles, autorităţile locale în persoana primăriilor. Cine altcineva decât consiliile locale şi primarii sunt obligaţi să urmărească orice încălcare a regulilor de comportament în domeniul ecologic? Te uiţi uneori în albia Debrenului din Sfântu Gheorghe inundată de bălării şi gunoaie, necurăţată de mai multe decenii şi te întrebi oare nu a devenit pârâul un focar de infecţie ce ar fi necesar să cunoască o “oxigenare”? Sau malul Oltului, o zonă în care primul Albert Almos intenţiona (sau era numai propagandă electorală?) în urmă cu mai bine de un deceniu să amenajeze un parc de distracţii, dar a rămas doar un loc al nimănui unde ies la iarbă verde cei mai sărmani, oameni care nu-şi pot permite să ajungă la Beşeneu sau Reci. Ce să mai vorbim despre acest lac de la Reci şi împrejurimile sale distruse de mulţimea de căsuţe? Astfel de mizerii - căci nu le putem numi altfel - se găsesc pretutindeni, credem că nu există curs de apă care să nu “beneficieze” de un tratament­­ la doctorul Ciomu, dar nimeni nu se interesează de înlăturarea focarelor de infecţie. Dezinteresul manifestat pentru chestiunile ecologice este, însă, cu bătaie lungă. Ceea ce stricăm azi, nu se poate repara mâine, repercusiunile vor veni abia poimâine. S-ar putea ca unii să ne reproşeze că abordăm chestiuni teoretice, însă nu este aşa. Atât exemplele de mai sus, cât şi altele pe care oricine le poate sesiza demonstrează că situaţia este mai actuală decât s-ar crede. Prin alte părţi astfel de încălcări ale legislaţiei sunt aspru pedepsite, sunt aproape de neconceput, curăţenia mediului este un lucru sfânt fiind “moştenită” din tată-n fiu. Ne mândrim cu faptul că două şcoli din judeţ, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe şi Grupul Şcolar “Nicolae Bălcescu” din întorsura Buzăului, au preocupări meritorii în domeniul ecologic, strădaniile lor fiind recunoscute pe plan naţional. E bine că tânăra generaţie este educată într-urr asemenea spirit, în acelaşi timp însă ar fi necesar ca adulţii să participe la rândul lor la protecţia mediului. Acest lucru nu înseamnă doar obţinerea unor autorizaţii de mediu, obligatorii pentru demararea oricărei construcţii sau afaceri, ci implicarea directă în activităţile ecologiste. Iar în acest sens, pe lângă “integrarea europeană” autorităţile locale sunt obligate să vadă şi gunoiul din preajma casei. Potcovarul de ouă a ajuns consilier loan Drusan din comuna covăsneană Hăghig, cunoscut mai ales datorită unei pasiuni mai ciudate, aceea de a potcovi ouăle­ a ajuns în urmă cu câteva zile consilier local. Fiind al doilea om al Partidului Democrat din comună, loan Drusan a ocupat scaunul de consilier local după ce dl. Virgil Aitean a demisionat, întrucât calitatea de ales local era incompatibilă cu cea de angajat al Primăriei Hăghig.­­Ioan Druşan a declarat că în următorii patru ani va milita pentru o colaborare cât mai bună între partidele româneşti, UDMR şi rromii din localitate. Domnia sa crede că înainte de toate, locuitorii unei comune trebuie să fie uniţi. Urmează apoi rezolvarea unor probleme punctuale, astfel încât comuna să devină una mai prosperă şi mai frumoasă. Fost macaragiu şi maistru electrician, pensionat din cauza unui accident, covăsneanul „potcoveşte“ ouă de aproape 20 de ani. El reuşeşte să bată în coaja subţirică a acestora sute de cuie, fără a le crăpa. Colecţia sa unică în lume cuprinde câteva zeci de ouă potcovite cu tot felul de modele, care se învârt într-o instalaţie electrică, un ou în care sunt înfipte steagurile României şi al Uniunii Europene, altul pe care a reconstituit în miniatură Coloana Infinitului a lui Brâncuşi şi un ou cu chipul fostului preşedinte al ţării, Emil Constantinescu. Cea mai recentă creaţie a lui Ioan Druşan este oul cu 1001 cuie , care a depăşit recordul absolut de până acum, de 780 de cuie, deţinut tot de el. La­­ începutul acestei luni, de Ziua Naţională a României, Ioan Cruşan a aprins becurile tricolore aflate în oul din colecţia sa ce cuprinde „bijuterii“, pe care le consideră mai valoroase decât toate bogăţiile lumii. Vara, ciudata pasiune a trecut în plan secundar, întrucât multe alte treburi sunt prioritare, însă nu va renunţa niciodată să potcovească ouă. Conducerea Prefecturii Covasna a declarat că deocamdată nu s-au mai înregistrat cazuri de incompatibilitate. Secretarii primăriilor din judeţ trebuie să depună la Prefectură câte o declaraţie în scris din care să reiasă că au verificat dacă aleşii locali intră sub incidenţa prevederilor privind incompatibilitatea. Razván CONDREA Prioritatea numărul unu - reabilitarea infrastructurii Interviu cu domnul Vasile Maxim, primarul comunei Dobârlău­ ­ Pe drumul comunal din Valea Dobârlăului este depus un strat destul de gros de balastru, încât abia se poate trece cu mașina, așadar, după cum am constatat, în prezent se lucrează la repararea acestui drum. Vă rog să ne vorbiţi despre această lucrare.­­ Mai întâi consider că trebuie să­­subliniez faptul că în luna mai, în zona noastră au avut loc ruperi de nori, deci căderi masive de apă de ploaie, și au fost afectate căile de acces din comună, mai ales pe drumul din Valea Dobârlăului. Din această cauză, printr-o hotărâre de guvern, am beneficiat de două miliarde de lei, sumă cu care am reparat cam 10 km de drum. Astfel, au fost transportate peste 1000 de bascule cu balastru pe acest drum, respectiv pe DC 15, și urmează se fie împănat cu nisip, apoi tasat cu compresorul. Aceste lucrări de reparaţii vor fi finalizate în cursul săptămânii viitoare, după care se va face şi recepţia lor. La drept vorbind, pentru ca acest drum să fie mai rezistent şi mai uşor de întreţinut ar fi bine să se aplice pe el o infuzie bituminoasă, lucrare care ar trebui realizată din fonduri proprii, îţisă nu dispunem deocamdată de surse financiare şi sperăm ca în anul viitor să putem efectua şi această lucrare. - Ce alte lucrări de reparaţii sunt în curs de desfăşurare în comună ? - Au fost demarate pregătirile pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii pe drumul care duce la Mănăstirea Mărcuş, respectiv pe DC 26, dar din sume alocate de Consiliul Judeţean Covasna. De fapt, în acest an au fost efectuate lucrări de reparaţii pe o lungime de drum de 24 km. Problema este că unele drumuri se deteriorează foarte repede din cauza transportului greu, a maşinilor care transportă material lemnos, deşi au fost puse indicatoare pentru interzicerea circulaţiei maşinilor cu capacitate de peste 18 tone pentru a proteja oarecum aceste drumuri. Trebuie cumva să oprim circulaţia maşinilor de tonaj mare, pentru că trec maşini încărcate cu material lemnos chiar şi în greutate de 40 de tone şi este şi normal să se deterioreze drumul. De fapt, consiliul local a emis o hotărâre prin care, dacă cei care transportă material lemnos în cantităţi de peste 20 m.c. pe maşină nu contribuie la repararea drumului, atunci ei sunt nevoiţi să achite contravaloarea materialului necesar efecturării acestor reparaţii. Vasilica CIOBANU (Continuare în pagina a 2-a) «CERBUL DE AUR» 2004, GATA DE START «CERBUL DE AUR» 2004, GATA DE START ■ Astăzi, 22 iulie 2004, de la ora 20,00 pe TVR 1 începe transmisia în direct a Festivalului internaţional de muzică uşoară de la Braşov întreţinută şi cultivată cu pasiune, magia acestui festival, ajuns la a XIV-a ediţie, îmbină momente deosbite : emoţiile concursului de interpretare, satisfacţia de a admira mari vedete ce evoluează pe viu. După cum se ştie, prima parte a serii este rezervată competiţiei propriu-zise, etapă in care cântăreţii aleşi pe baza unei preselecţii atente urcă pe scena din Piaţa Sfatului din Braşov pentru a se întrece, interpretând două cântece, primul din repertoriul personal al artistului, iar al doilea, o melodie românească. în a doua parte a serii, emoţiile concursului se sting, lăsând loc plăcerii de a savura recitalul unei vedete internaţionale. Anii trecuţi i­­am ascultat şi ovaţionat pe superstarurile muzicale Ray Charles, Tom Jones Kenny Rogers, Diana Ross, Kylie Minogue, James Brown, Sheryl Crow, Jerry Lee Lewis, MC Hammer, Jonny Logan, Dionne Warwick, The Temptations, Status Quo, The Commodores, Coolio, UB 40, Cyndi Lauper, The Kelly Family, Boyz II Men, T.A.t.u, Scorpions, anul acesta vor evolua Pink, Nino Di Angelo şi Ronan Keating Transmis in­direct în această seară de TVR 1 de la ora 20:00, renumitul festivalul constituie, fără doar şi poate, evenimentul muzical al verii în ţara noastră. El işi va prelungi farmecul asupra telespectatorilor din toată ţara, prinşi în vraja serilor cu muzică de calitate, dar şi a nopţilor albe care se scurg din în inima Braşovului. Dincolo de redarea a ceea ce se întâmplă pe scenă, transmisiile directe surprind momentele de noapte când, potrivit tradiţiei, concurenţii se adună în barul de noapte al hotelului ARO şi improvizează în faţa celor prezenţi, dar şi a telespectatorilor care pot urmări show-urile sub genericul «Nopţi­­albe lângă Biserica neagră ». Momentele sunt cu adevarat speciale, mai ales atunci când, asemenea anului trecut, vedete precum membrii trupei “Scorpions” se alătură petrecerii şi cântă liber în atmosfera încinsă a localului. Horia C. DELIU Moment special în deschiderea festivalului FLAVIUS & EUROSOUND SHOW BAND din Germania susţin în seara aceasta în deschiderea Festivalului « Cerbul de Aur» un recital pe scena din Piaţa Sfatului. Trupa are în componenţă muzicieni valoroşi care cântă de la rock şi pop, la latino, funk, soul şi jazz. Sub numele amintit, trupa a avut turnee în Italia, Spania, Portugalia, Anglia, Austria, Statele Unite, Australia, Argentina. Repertoriul formaţiei este compus din peste 300 de piese celebre, cover­­uri pe care le-au cântat cu vedete internaţionale precum Johny Logan, Jennifer Rush, Gloria Gaynor, Chris de Burgh, Sasha, Haddaway. Liderul trupei este saxofonistul Flavius, care a studiat muzica în România şi a înfiinţat trupa « Tânără generaţie », un nume cunoscut iubitorilor muzicii din perioada 1982-1984. începând cu anul 1981 a avut concerte în Emiratele Arabe, Kuweit, Belgia, Luxemburg, Germania, Suedia, Finlanda. Tot Flavius & Eurosound Show Band va acompania în seara de Gala, pe 24 iulie, trei vedete în micro-recitaluri. Prima dintre ele este Aura Urziceanu, marea noastră interpretă care revine acasă şi, mai ales, pe scenă, după mulţi ani de absenţă. Ceilalţi doi interpreţi care vor susţine scurte recitaluri sunt câştigătorii ediţiilor 1994 şi 1992 ale festivalului Cerbul de Aur - Worthy Davis (S.U.A), respectiv Th­e Utami (Indonezia).Aceeaşi formaţie va fi gazda invitaţilor « Nopţilor albe » de lângă Biserica Neagră, de fapt, a lungilor nopţi de muzică bună din barul ARO. Ei vor acompania artistşti ca Bodo (Proconsul), Mihai (Bere Gratis), Nicola, Monica Anghel, Andra, Ioan Gyuri Pascu, Nico, Berti Barbera şi alţii. (A.P. TAUS) B.uUUl tGAJUDIcTIANĂ COVASNA SFÂNTU GI &ORGHE Tel 351 609; 315 577 SEPSISZENTGYÖRGY , Kovászna megyei könyvtár ­ Un raport CIA confirmă interesul lui Saddam Hussein pentru armele interzise Un nou raport referitor la Irak elaborat de un grup de experţi coordonaţi de CIA şi care va fi publicat în septembrie conţine “noi informaţii” care arată interesul lui Saddam Hussein pentru armele de distrugere în masă, a declarat senatorul republican John Warner, transmite AFP. “Nu vreau să spun că ar fi vorba de descoperiri spectaculoase”, a subliniat Warner, la finalul unei reuniuni cu/, uşile închise cu generalul K­e­­­t­h Dayton, care a prezentat Comisiei Forţelor Armate un raport privind activitatea Iraqi Survey Group (ISG). ISG, actualmente coordonat de Charles Duelfer, a fost anterior condus de­ David Kay, care a demisionat în ianuarie, după prezentarea primului raport de activitate care aprecia că este posibil să nu existe arme de distrugere în masă în Irak. Documentul “conţine elemente (...) care arată clar că Saddam Hussein încălca” rezoluţiile ONU, a menţionat senatorul Warner. Conform anchetatorilor, “Saddam Hussein şi guvernul său erau interesaţi (...) de posibilitatea producerii unor stocuri de diferite arme de distrugere în masă", a declarat senatorul republican, care este preşedintele Comisiei Forţelor Armate. Warner a apreciat că noile informaţii se referă la “anumite arme de­­ distrugere în­ masă care datează din timpul primului conflict din Golf şi care continuă să existe". El a menţionat că unele dintre aceste arme, mai ales cele chimice, au fost utilizate împotriva trupelor iraniene în timpul războiului Iran- Irak. Preşedintele Bush a justificat invadarea Irakului prin existenţa unui arsenal de arme de distrugere în masă în această ţară, considerat o amenințare pentru întreaga lume, dar care nu a fost descoperit pînă în prezent. MERIDIANE Gabriel Oprea: Organizaţiile PSD din teritoriu, înnoite după modelul de la centru Organizaţiile PSD din teritoriu vor fi înnoite după modelul de la centru, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Gabriel Oprea, coordonator al organizaţiilor locale în cadrul Biroului Coordonator al PSP. “Procesul de înnoire a echipei de conducere, început la centru, va continua în teritoriu. Avem în față un examen extrem de sever: întocmirea listelor electorale. Am tras toate învățămintele din alegerile locale, iar acest proces va confirma faptul că reforma din PSD nu e doar o vorbă goală”, a declarat Oprea. El apreciază drept un „avantaj incontestabil” faptul că îi cunoaşte pe mulţi dintre liderii locali, unii avînd şi funcţii în administraţie. “Asta nu înseamnă însă că cineva va putea invoca «prietenia» cu mine pentru a supravieţui politic, dacă nu face faţă criteriilor de competenţă, profesionalism şi moralitate pe care le vom impune. Organizaţiile locale vor deveni interfaţa partidului cu cetăţenii, pentru că acolo, în comunităţile locale, sînt problemele oamenilor şi tot acolo cele mai multe dintre soluţii", a spus Oprea. Gabriel Oprea a afirmat că înnoirea organizaţiilor se va face “în teren, nu citind sinteze şi rapoarte din birou”, “îmi voi face treaba în teren, pentru că vreau şi trebuie să cunosc partidul om cu om", a mai spus acesta. Membrii Biroului Coordonator au primit atribuţii în prima şedinţă a noii structuri. “Biroul a fost transformat într­­o structură funcţională, începând de a doua zi. Răspunderea pe care am primit-o este una de maximă importanţă şi dificultate, numirea mea drept coordonator al organizaţiilor locale fiind justificată de experienţa pe care am acumulat-o, ca ministru al Administraţiei, în munca cu teritoriul”, a precizat Oprea. El este de părere că PSD are resurse umane uriaşe, care vor fi valorificate. “Sîntem cu adevărat un­­partid în care oamenii contează şi pe care oamenii contează. Forţa organizaţiilor locale face ca PSD să fie un partid naţional, cu ancore pînă în ultimul cătun. îmi voi folosi fiecare zi de aici încolo pentru a demonstra acest lucru", a declarat Gabriel Oprea.

Next