Cuvântul Nou, septembrie 2004 (Anul 15, nr. 4077-4102)

2004-09-01 / nr. 4077

kwt Anul XV Numărul 4077 4 pagini Cotidian social-politic al județului Covasna 1/ r - 1/c Miercuri 1 septembrie 2004 2500 Studiu IRSOP comandat de Delegaţia CE: Fondurile UE în România Românii sunt convinşi că fenomenul corupţiei se extinde şi asupra procesului de distribuire a fondurilor europene, această percepţie fiind generată de frecvenţa cazurilor semnalate în presă şi de contactul personal cu acest fenomen în viaţa cotidiană, se arată într-un comunicat al Delegaţiei CE. Potrivit comunicatului, Delegaţia Comisiei Europene în România a iniţiat un studiu privind percepţia publicului asupra utilizării fondurilor europene, care a fost realizat de IRSOP şi a vizat publicul larg (un eşantion reprezentativ la nivel naţional 1.028 de persoane), reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, ai ONG-urilor şi ai autorităţilor locale. Conform rezultatelor studiului IRSOP, realizat în perioada ianuarieiunie, au suspiciuni privind comiterea unor fraude în distribuirea fondurilor europene 59% dintre subiecţii intervievaţi din publicul larg, 73% din reprezentanţii IMM, 43% din reprezentanţii ONG şi 6% din cei ai autorităţilor locale. Studiul arată că, în privinţa unor scandaluri de corupţie cu fonduri UE în care au fost implicaţi cetăţeni români, publicul larg consideră în proporţie de 37% că Guvernul a încercat să muşamalizeze, în timp ce 8% opinează că Delegaţia CE a încercat să acopere scandalurile de corupţie. Reprezentanţii IMM şi ONG consideră în proporţie de peste 60% că Guvernul a încercat să acopere scandalurile de corupţie, iar la nivelul autorităţilor locale o asemenea opinie este împărtăşită de 17%. Motivele pe care se bazează suspiciunile publicului larg privind implicarea Guvernului în aranjamente necinstite sunt: corupţia din România - 53%, informaţiile din presă - 38%, lipsa unor rezultate pozitive - 3% şi lipsa de transparenţă -1%. Motivele pe care se bazează suspiciunile publicului larg privind implicarea Delegaţiei CE în aranjamente necinstite sunt: corupţia din România - 42%, informaţiile din presă - 26%, lipsa de rezultate pozitive -10% şi lipsa de transparenţă - 4%. La ambele întrebări au răspuns doar cei care cred că Guvernul/Delegaţia CE sunt implicate în aranjamente necinstite. Guvernul lucrează corect în materie de fonduri UE consideră 43% dintre intervievaţi, iar 75% creditează Delegaţia CE. Referitor la relatările din presă legate de fondurile UE, publicul larg apreciază că mass-media este: bine informată - 79%, obiectivă - 69%, neangajată politic - 49%, preocupată de adevăr - 85%. Potrivit comunicatului, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, consideră că rezultatele cercetării sunt instrumente utile pentru planificarea activităţilor de informare a publicului privind fondurile europene. De asemenea, el şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că cei intervievaţi au declarat că au încredere în felul în care Delegaţia CE îşi desfăşoară activitatea. “Am dorit să obţinem o imagine de ansamblu care să permită o analiză a nivelului existent de informare şi percepţie asupra sprijinului financiar acordat de UE pentru a ne putea stabili direcţiile de acţiune legate de informarea diferitelor categorii interesate să utilizeze aceste fonduri”, a spus Scheele. Studiul confirmă că românii sunt informaţi despre existenţa sprijinului financiar acordat prin programul Phare şi respectiv Sapard 78% dintre cei intervievaţi au auzit de existenţa programului Phare, iar 70% au declarat - sprijiniţi că au cunoştinţă despre programul Sapard. Cu toate acestea, numai o treime (32%) au menţionat că fondurile alocate în aceste programe provin de la UE. Beneficiile finanţării europene sunt bine cunoscute de românii care în proporţie de peste 85% consideră că acestea sunt destinate sprijinirii procesului de aderare a României la UE. Potrivit comunicatului, este de asemenea cunoscut faptul că aceste finanţări sunt substanţiale şi menite să rezolve probleme importante. * Studiul mai arată că publicul din România este puţin informat în privinţa responsabilităţilor legate de distribuirea fondurilor europene şi a monitorizării modului de utilizare a acestora, se mai arată în comunicatul Delegaţiei CE. Adrian Năstase: “Vom insista pentru scăderea preţului la pîine” Guvernul va insista ca pîinea fabricată după 1 septembrie, cu grîul recoltat în acest an, să fie comercializată la un preţ mai scăzut decît cel actual, avînd în vedere volumul ridicat al cantităţilor de grîu obţinute, a declarat, marţi, premierul Adrian Năstase. El a arătat că este normal ca preţul pâinii să scadă, în condiţiile în care şi preţul griului, care reprezintă 70% din materia primă folosită pentru produsele de panificaţie, a fost redus de la 6 - 7.000 lei/kilogram la circa 4.000 lei/kilogram. “Este nevoie să fim parteneri şi la pierdere, şi la cîştig. Este un principiu asupra căruia vom insista. Dacă anul viitor va fi unul mai prost, preţul pîinii poate să crească, dar acum mi se pare normal ca aceste costuri să scadă”, a spus Năstase. Premierul a participat la un seminar pe teme agricole, unde a prezentat o serie de programe în domeniu avute în vedere de Guvern pentru perioada următoare. Printre proiectele enunțate au fost reglementarea unui sistem clar de asigurare în sectorul agricol, construirea unor silozuri de capacitate medie care să fie puse la dispoziţia asociaţiilor de producători agricoli şi reanalizarea modului de acordare a subvenţiilor pentru achiziţionarea utilajelor agricole. Stema judeţului şi referendumul pentru autonomie propus de Consiliul Naţional Secuiesc, în atenţia prefectului Horia Grama Cele mai mediatizate evenimente cu tentă etnică, iniţiate de liderii UDMR şi CNS (Consiliului Naţional Secuiesc) sunt, cum e şi firesc, şi în atenţia prefectului judeţului Covasna, Horia Grama. Este vorba, desigur, despre referendumul privind alegerea uneia dintre cele două modele de stemă, iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean, Demeter Janos, şi despre cel privind autonomia Ţinutului Secuiesc, idee aparţinând conducerii CNS. „Acţiunea de consultare a populaţiei în legătură cum stema judeţului Covasna reprezintă un aspect care, practic, a fost pus în discuţie pe durata întregului meu mandat, deci de acum patru ani. Varianta susţinută de Consiliul Judeţean a fost respinsă de-a lungul timpului de Comisia judeţeană de heraldică, de autorităţile româneşti din administraţia locală, de partidele politice şi de societatea civilă românească. După cum ştiţi, motivul este că printre însemnele cuprinse în această stemă nu există nici un element care să ne reprezinte - a declarat, ieri, prefectul Horia Grama, în cadrul unei întâlniri cu presa. Este o acţiune exclusivistă, iar eu ţin să atrag atenţia asupra faptului că la nivel naţional se asigură drepturile minorităţilor, deci şi drepturile minorităţii româneşti din această zonă." Prefectul judeţului şi-a exprimat, totodată, încrederea că, până la urmă, liderii UDMR vor apela la înţelepciune, astfel încât să nu fie nevoie să se ajungă din nou în situaţia în care Prefectura să atace în contencios administrativ Consiliul Judeţean. Pentru că, evident, dacă va fi cazul nu va ezita să o facă. în ce priveşte organizarea unui eventual referendum pentru încercarea de a se obţine autonomia Ţinutului Secuiesc, Horia Grama a arătat că „o astfel de acţiune nu are nici un suport în legile statului român şi în Constituţie. Există legi clare care stipulează limitele revizuirii. Prin urmare, nu pot face obiectul revizuirii caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român”. Criticile lui Marton Arpad, acuzaţii nefondate Şi, pentru că tot veni vorba, absolut inevitabil, de subiecte dintr-acestea delicate, Horia Grama a ţinut să nu- i rămână dator nici deputatului UDMR Marton Arpad, care l-a criticat în ultima perioadă, având, totodată, opinii contradictorii şi cu unele noi atribuţii ale prefectului. „Domnul deputat Marton, împreună cu alţi reprezentanţi ai UDMR-ului, au adresat critici la adresa Prefecturii. în acest sens, eu am de făcut o singură precizare, şi anume că am fost criticat la modul general, dânsul nespunând nimic concret, legat de nişte eventuale abuzuri ale mele ori de anumite hotărâri pe care eu leaş fi atacat fără motiv. în cei patru ani, nu a existat nici o hotărâre atacată de mine în cazul căreia Prefectura să fi pierdut procesul în justiţie. Eu nu am făcut decât să îmi exercit atribuţiile de prefect. Legea mă obligă să supun justiţiei toate acele hotărâri care consider că încalcă legea”, a spus prefectul de Covasna, care apoi s-a întrebatretoric: „Cum poate să spună domnul Marton că am obstrucţionat activitatea administraţiei publice locale, când toate argumentele sunt de partea mea?!” Dom Decebal FELDIOREAN Primăriile covăsnene nu pot finaliza infrastructura noilor săli de sport Primăriile din Covasna nu pot finaliza infrastructura sălilor de sport nou-construite în judeţ, din lipsă de fonduri, a declarat, marţi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vajda Lajos, citat de corespondentul MEDIAFAX. Reprezentanţii Companiei Naţionale de Investiţii şi ai Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) au predat, marţi dimineaţă, Primăriei Tîrgu Secuiesc sala de sport construită, pe baza programului guvernamental, în curtea Şcolii Generale “Turoczi Mózes”, investiţia ridicîndu-se la aproximativ 14 miliarde de lei. Lucrările de construcţie privind dezvoltarea infrastructurii, dată în folosinţă institutuţiei de instalaţiile de apă, gaz, canalizare, învăţămînt. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Vajda Lajos, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că primăriile covăsnene se confruntă cu probleme şi în cazul celorlalte săli de sport recent construite. Potrivit lui Vajda, există deficienţe care ţin în primul rînd de calitatea construcţiilor: apa curge prin tavan, iar la o ploaie mai abundentă interiorul sălilor este inundat. în al doilea rând, susţine vicepreşedintele CJ Covasna, primăriile nu dispun de fonduri suficiente pentru a acoperi costurile privind dezvoltarea infrastructurii, lucrări care intră în sarcina lor. „Costul acestor lucrări de construcţii se ridică la circa un miliard de lei, iar din bugetul local nu se poate asigura această sumă. în prezent, sunt finalizate patru săli de sport în judeţul Covasna, în oraşul Baraolt şi Covasna, respectiv in comunele Breţcu şi Ozun”, a spus Vajda Lajos. Potrivit aceleiaşi surse, în urma solicitării Consiliului Judeţean (Continuare în pagina a 3-a) vor trebui finalizate de Primărie, abia după aceea sala de sport putînd fi Ministerul Educaţiei a modificat structura anului şcolar Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a decis modificarea structurii anului şcolar 2004-2005, după ce premierul Adrian Năstase i-a solicitat ministrului Alexandru Athanasiu să pregătească, pentru şedinţa de Guvern, o informare în acest sens. Astfel, cursurile semestrului I al anului şcolar 2004-2005 vor începe în data de 15 septembrie 2004 şi se vor încheia pe 21 decembrie 2004, iar semestrul al doilea va începe în data de 10 ianuarie 2005, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei. Motivele invocate de minister pentru luarea acestei măsuri sînt “ preocuparea Guvernului de a asigura condiţii optime pentru începutul anului, situaţia specială creată în unele judeţe din cauza inundaţiilor şi solicitarea unor federaţii sindicale din învăţământ, în acest sens”, potrivit sursei citate. Premierul Adrian Năstase i-a solicitat ministrului Educaţiei şi Cercetării, Alexandru Athanasiu, să pregătească pentru şedinţa d Guvern o informare privind structa anului şcolar 2004 - 2005, a anunţat purtătorul de cuvînt al Executivului, Despina Neagoe. Potrivit purtătorului de cuvînt al Guvernului, premierul consideră că structura anului şcolar trebuie să fie astfel concepută încît să ţină cont cu stricteţe de perioada sărbătorilor creştine şi să nu îi împiedice pe elevi să se bucure de vacanţe în zilele marilor sărbători religioase. Informarea solicitată de premier urmează să fie prezentată de ministrul Educaţiei în următoarea şedinţă a Guvernului. 3 BIBLIOTEGA JUDEŢEANĂ COVASNA SFÂNTU GHEORGHE Tel. 351 609; 315 577 SEPSISZENTGYÖRGY KOVASZNA MEGYEI KÖNYVTÁR 1 “Am mulţumirea şi împlinirea sufletească... Spune tânărul Dumitru Trofin, cântăreţ bisericesc la Biserica Ortodoxă din comuna Arcuş La slujbele religioase oficiate în Biserica Ortodoxă “Sf. Nicolae” din comuna Arcuş, tânărul Dumitru Trofin este nelipsit, de ani buni fiind prezent aici în calitatea sa de cântăreţ bisericesc. De fapt, în “drumul” său către Arcuş, Dumitru Trofin a slujit şi la Catedrala Ortodoxă din municipiul Sfântu Gheorghe, lăcaş bisericesc în care cândva, prin anii 1980, a cântat şi fratele său, Victor Trofin. “Fratele meu, Victor, este cu 14 ani mai mare decât mine şi a cântat la mai multe biserici, între care şi la Catedrala din Sfântu Gheorghe povesteşte Dumitru Trofin. După aceea a terminat Conservatorul în Bucureşti şi i sa oferit să cânte la Vicariatul din Ungaria, unde a şi mers, şi aşa am ajuns şi eu să ocup un post acolo.” După terminarea şcolii generale, tânărul Dumitru Trofin - Jizi, îşi dorea foarte mult să urmeze liceul teologic, însă n-a avut această şansă, în schimb, a urmat şcoala de cântăreţi bisericeşti. “între anii 1990-1992 am urmat Şcoala de cântăreţi bisericeşti din cadrul Seminarului Teologic “Sfântu Gheorghe" din Roman, după care, cum vă spuneam, am lucrat în Ungaria la Vicariatul Ortodox Român din Gyula, actuala Episcopie, unde există cea mai mare comunitate românească din ţara vecină, luându-se în considerare şi localităţile din vecinătatea acestui oraş. Atunci, dat fiind faptul că nu-mi definitivasem studiile, primeam o indemnizaţie foarte mică şi am ajuns la concluzia că este mai bine să revin în ţară.” Revenind în ţară, tânărul Dumitru Trofin a reuşit să se angajeze cântăreţ bisericesc la Catedrala din municipiul Sfântu Gheorghe. După un an a fost însă încorporat şi apoi a ajuns cântăreţ bisericesc şi ajutor de capelar la Capela de la Unitatea Militară Vânători de Munte. Devenind apoi angajat al armatei, Dumitru Trofin participă la ceremonialurile religioase din cadrul armatei, alături de preotul militar. între timp, tânărul Dumitru Trofin s-a căsătorit şi locuieşte în Casa Parohială din Arcuş, împreună cu soţia sa, Luminiţa, şi fiul lor, Dorin Dumitru Trofin. Aici, interlocutorul nostru duce o viaţă liniştită şi se simte foarte bine. “în primul rând, am mulţumirea şi împlinirea sufletească şi, apoi, mă înţeleg foarte bine cu vecinii de aici, dar şi cu cei din comunitatea acestei localităţi.” în ultimii ani Dumitru Trofin a devenit omul de bază la Biserica Ortodoxă din Arcuş care de câţiva ani este într-o continuă reconstrucţie, în plus, îi sunt date multe din treburile bisericeşti, fiind, aşadar, şi cântăreţ bisericesc. Ceea ce este de apreciat este, pe de o parte, că acest tânăr are un serviciu corespunzător şi, pe de altă parte, nu este lipsit nici de liniştea duhovnicească pe care şi-a dorito dintotdeauna şi ori de câte ori este nevoie participă la slujbele bisericeşti, iar uneori chiar dacă este foarte obosit după ore întregi de lucru el este, totuşi, prezent la slujbele religioase. Pregătirea pe care a primit-o la şcoala de cântăreţi din cadrul seminarului teologic îi dă tânărului Dumitru Trofin posibilitatea de a iniţia şi forma un cor bisericesc, după cum aflăm chiar de la dânsul: "Sunt autorizat să formez cor bisericesc de până la 36 de persoane pentru că am făcut specializarea şi la secţia de dirijorat. Deci, pot conduce un cor mixt, pe patru voci, deoarece, după terminarea şcolii am dat examen şi pentru această specializare. Mă pot ocupa şi de tineri care cunosc notele muzicale, dar pentru vocea a patra, bas-bariton, este de preferat ca membrii corului să aibă vârsta măcar de 30 de ani. Pe de altă parte, elevii pleacă săşi continue studiile şi trebuie frecvent înlocuiţi, de aceea nu este uşor să formez un cor bisericesc de tineri.” Pe lângă toate aceste preocupări, tânărul Dumitru Trofin se pricepe foarte bine şi la treburile gospodăreşti, pentru că, aşa cum afirmă, ele se învaţă “din tată-n fiu", important este că îi place ceea ce face şi are satisfacţia muncii sale. Vasilica CIOBANU Deputaţii au aprobat Statutul aleşilor locali Deputaţii au introdus, marţi, în Statutul aleşilor locali, un capitol referitor la registrul de interese şi au eliminat capitolul referitor la incompatibilităţi, precum şi articolele privind abaterile primarilor şi colegiul de disciplină, instituţia care aplica sancţiunile la adresa primarilor. Deputaţii au des, la adoptarea legii, că aleşii locali au obligaţia să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe proprie răspundere, păstrată în registrul de interese, care are caracter public. Un articol special enumeră cele 11 precizări ce trebuie făcute de aleşii locali în declaraţia privind interesele personale. Consilierii judeţeni şi cei locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărîri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. Ei sînt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterii lor interesul personal existent, iar la vot urmează să se abţină, aceste demersuri fiind consemnate “obligatoriu” în procesul verbal al şedinţei. Hotărîrile adoptate cu încălcarea acestor prevederi sînt nule de drept, în termen de 15 zile de la depunerea jurămîntului, primarii trebuie să depună declaraţiile de interese personale. Consilieri judeţeni şi cei locali le vor depune în termen de 15 zile de la constituirea legală a consiliului, iar preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, ca şi viceprimarii, în 15 zile de la alegerea lor. Aleşii locali aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii vor depune declaraţiile de interese personale în termen de cel mult 120 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Nedepunerea declaraţiei privind interesele personale în termenele precizate atrage suspendarea de drept a mandatului, pînă la depunerea documentului, iar refuzul depunerii atrage încetarea de drept a mandatului. (Continuare în pagina a 2-a) Analistul american suspectat de spionaj coopera cu anchetatorii FBI Analistul de la Pentagon bănuit că a transmis informaţii secrete Israelului coopera de cîteva săptămîni cu agenţii FBI şi urma să dezvăluie numele persoanelor de contact din cadrul Guvernului israelian în momentul în care cazul a devenit public, relatează New York Times, în ediţia online de luni. Potrivit unor oficiali americani, CBS a dezvăluit vinerea trecută o operaţiune acoperire de circa un an. Sursele citate susţin că informaţiile apărute în presă despre anchetă au compromis etape importante, cum ar fi cea de identificare a persoanelor de contact din Israel. Prin urmare, unele aspecte ale cazului vor rămîne neclare. Principala incertitudine o constituie statutul legal al lui Lawrence Franklin, un analist politic de la Pentagon despre care autorităţile cred că a transmis Israelului proiectul unei ordonanţe prezidenţiale referitoare la politica faţă de Iran. Deocamdată, nu se preconizează arestări în acest caz, în primul rînd pentru că procurorii nu au stabilit dacă Franklin a încălcat legea. Surse oficiale au afirmat că există dovezi care atestă că analistul a trimis materiale secrete unor responsabili ai American Israel Public Affairs Committee (AIPAC), un grup de lobby pro-israelian, care a oferit informaţiile serviciilor israeliene. Grupul de lobby şi autorităţile israeliene au negat că au săvîrşit vreo faptă ilegală, iar Franklin şi avocatul său nu au făcut nici o declaraţie publică. Franklin începuse să coopereze cu anchetatorii chiar în luna august, în cadrul unui acord ale cărui detalii nu sînt cunoscute. El a acceptat să îi ajute pe anchetatori să supravegheze toate întîlnirile sale cu membrii grupului de lobby, dar nu este clar dacă FBI a acceptat să îi garanteze vreo formă de imunitate sau circumstanţe atenuante in cazul acuzării. Anchetatorii riscă să nu afle niciodată care era rolul a doi membri ai grupului de lobby suspectaţi că avea legături cu Franklin şi să nu poată stabili nici dacă Israelul considera această operaţiune drept una oficială de spionaj sau o formă de colaborare personală cu Franklin. desfăşurată * m. T.** sub MERIDIANE (Continuare în pagina a 2-a)