Cuvântul Nou, noiembrie 2006 (Anul 17, nr. 4737-4762)

2006-11-01 / nr. 4737

Anul XVII Numărul 4737 Miercuri 1 noiembrie 2006 4 pagini 30 bani Traian Băsescu l-a consultat şi pe liderul UDMR referitor la nominalizarea lui Orbán Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Marko Belát a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a fost consultat de preşedintele Traian Băsescu referitor la nominalizarea lui Leonard Orban pentru funcţia de comisar european. ’Am fost consultaţi şi noi. Domnul preşedinte m-a sunat duminică şi am fost de acord’, a relatat Marko Bela, care a explicat că acest gest a fost unul absolut firesc. Liderul Uniunii şi-a exprimat regretul pentru faptul că prima nominalizare a fost un eşec, în opinia sa, acest lucru fiind provocat şi ‘de funcţionarea defectuoasă a coaliţiei de guvernare’. Marko Bela a spus că nu ştie de ce candidatura senatorului Varujan Vosganian nu a fost agreată de oficialii europeni, fiind de părere că informaţiile publicate în presă referitoare la presupusa colaborare a acestuia cu securitatea nu intră în categoria dezvăluirilor. ‘Informaţiile publicate nu le văd ca pe nişte dezvăluiri. Am înţeles că nu există un astfel de adevăr. /.../ Trebuie să constat că suntem martorii unei dosaromanii’, a afirmat preşedintele UDMR. Referitor la domeniul pe care Leonard Orban îl va gestiona în calitatea sa de comisar european, Marko Bela a spus că acesta nu este lipsit de greutate, aşa cum a fost prezentat de unii comentatori ai vieţii politice. ’Multilingvismul va deveni o problemă din ce în ce mai importantă’, tTprecizâT'liderul TîfîlWVfi” 'ÂSfâ a explicat că într-o Europă fără graniţe va fi o misiune dificilă să poţi păstra limbile şi culturile naţiunilor şi comunităţilor etnice care o compun. Marko Bela este de părere că din această perspectivă, România, prin Leonard Orban, ar putea avea în acest domeniu o­ conribuție semnificativă. — Recuperare pe ultima sută Gabriel FLORESCU Am scris nu o dată despre marile carenţe în ce priveşte informarea cetăţenilor privind costurile aderării, mai ales pornind de la faptul că guvernanţii au încercat mereu să prezinte numai faţa frumoasă a lucrurilor: familia europeană, circulaţia fără vize, investiţii cu bani comunitari sau ai unor firme, dar s-a trecut sub tăcere ceea ce va fi resimţit de populaţie. Nici acum, în ceasul al doisprezecelea, nu se spune în întregime lucrurilor pe nume, se pune accentul doar pe aspectele convenabile. Lecturând o broşurică editată de Ministerul Integrării Europene şi intitulată “Fermier în Europa” constatăm încă o dată că se bate şaua doar pe laturile pozitive, cât de mult s-a luptat România pentru a obţine condiţii de aderare favorabile. Sigur, unele câştiguri sunt remarcabile, dar costurile la alte capitole... Fiind vorba despre fermieri, bineînţeles accentul cade pe avantajele în domeniul agricol: câţi bani vom primi, cât de mult se vor dezvolta satele patriei, cu cât va creşte nivelul de trai etc., de parcă ar fi suficient să batem din palme şi tărâmul de vis se va aşterne în faţa noastră. Ne-am aruncat privirea asupra unui capitol ce ar trebui să intereseze lumea satelor în cel mai înalt grad: modernizarea fermelor şi revigorarea sectorului agricol. Se spune în cadrul acestuia că este necesară îmbunătăţirea infrastructurii rurale — drumuri, utilităţi publice - proces ce trebuie corelat cu crearea unui mediu investiţional atractiv, modernizarea fermelor atât prin achiziţionarea unor echipamente moderne, cât şi atragerea tinerilor fermieri care să preia ferme agricole. Este foarte corect spus la modul teoretic, dar cunoscând toate acestea, precum şi realităţile agriculturii româneşti, este firesc să fim surprinşi că până la această oră nu s-a întreprins mai nimic. Cel puţin în judeţul Covasna. Ne trezim acum, în prag de aderare, că ar fi trebuit să facem şi să dregem, dar observăm că am stat până la acest ceas târziu cu braţele încrucişate şi n-am întreprins mai nimic. Câte ferme covăsnene au fost modernizate? Nici cel puţin una pe sat Câte asociaţii ale producătorilor au fost înfiinţate? Nu ştim de nici una care să colecteze produsele de la ţărani şi să le vândă în sistem centralizat. In câte localităţi s-a îmbunătăţit infrastructura conform recomandărilor UE? Mai bine să nu vorbim, dar ajunge să ieşim din ţară pentru a vedea discrepanţa între noi şi alte state şi în acest domeniu. Ar fi mult mai corect să ne aşezăm gospodăreşte şi să analizăm fără ură şi patimă cum stăm, unde ne aflăm în anul 2006 şi ce trebuie să facem în viitorul apropiat. Am scris şi în ziarul nostru despre programul caravanei “Fermier în Europa” ce urmează să străbată principalele localităţi covăsnene. Este un început ce ar putea fi bun dacă ţăranului i se va explica băbeşte ce şi cum trebuie să întreprindă pentru a progresa. Dar nu la modul teoretic­­general, ci pe viu, la faţa locului Din câte am observat însă, alocându­­se un timp scurt pentru fiecare întâlnire (două astfel de “şezători” pe zi), riscul este acela al fuşeririi întregii acţiuni. In loc să se iasă pe teren, în câteva gospodării şi să se explice concret ce trebuie făcut, oamenii sunt chemaţi la o şedinţă oarecare. Este bine că s-a pornit la recuperarea restanţelor pe ultima sută de metri, dar cel puţin acum se cuvine să acţionăm responsabil. "“———­ezditoxiat Cotidian social-politic al județului Covasna Scaunul de primar nu are calităţi de maseur Sintagma de „Oraşul celor o mie de izvoare de sănătate” ce a fost “lipită” staţiunii Covasna, nu-i avantajează nici pe edilii oraşului, dar nici pe cetăţeni. Ba din contră, am putea spune că îi obligă mai mult la întreţinerea curăţeniei oraşului şi a altor lucrări gospodăreşti, care nu le reuşesc întotdeauna, din lipsă de finanţare. Primarul oraşului, dl. Zsuffa Levente, subliniază: - Trebuie să ştiţi că scaunul de primar nu este unul tocmai comod. în cei şase ani de când sunt primar nu am avut rezultate spectaculoase la capitolul investiţii, pentru că lipsa de fonduri îşi pune amprenta. Oraşul Covasna nu este un caz izolat, toate localităţile din judeţ au astfel de probleme. Judeţul Covasna, din punct de vedere economic, pot spune fără să greşesc că este printre ultimele judeţe din ţară.­­ Având în vedere că sunteţi primarul unei localităţi turistice importante din judeţ, cum explicaţi lipsa de interes a investitorilor în a-şi îndrepta afacerile către zona noastră, pe de o parte, şi spre oraşul Covasna, pe de altă parte? - Dacă spunem că legislaţia îi împiedică, s-ar putea să greşim, pentru că investitorii din Harghita, Braşov sau Bacău - ca să nu mai vorbim de zonele de frontieră - s-au ghidat tot după această legislaţie. Eu cred că este o problemă managerială la nivel de judeţ şi afirm fără tăgadă că nu este suficientă preocupare în atragerea investitorilor. Situaţia în acest domeniu este jalnică şi nu reuşim PAGINA 2 Angela NEGOIŢĂ fel'SPORII Mereu în slujba cetățenilor * 51, ■ÎL h i PAGINA 3 La cartofi, preţurile de achiziţie practicate de angrosişti îi mulţumesc, cât de cât, numai pe marii producători Producţia medie de cartofi de consum obţinută anul acesta în judeţul nostru este una bunicică, situându-se potrivit spuselor dlui. ing. Romulus Oprea, copatron al SC ROMION SRL Zăbala, preşedintele Asociaţiei producătorilor privaţi de cartofi CRTOFCOV şi vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Cartofului, în jurul a 22 tone la hectar. Pe categorii de producători însă, diferenţele înregistrate la acest indicator sunt foarte mari. Astfel, dacă marii producători de cartofi - e vorba îndeosebi de societăţi comerciale private, cu profil agricol - au obţinut producţii medii de 30-35 de tone la hectar, pe suprafeţe ce au însumat în cazul fiecăruia în parte, zeci şi chiar sute de hectare, în cazurile producătorilor mici şi medii producţia medie realizată a fost de cam 15 tone la hectar, „în aceste condiţii, la un preţ de 5000-5500 lei vechi pe kilogram, cu cât este achiziţionat în prezent cartoful de angrosişti, marii producători reuşesc să-şi acopere cheltuielile de producţie şi să obţină un profit care să le permită măcar recuperarea pierderilor pe care le-au avut anul trecut din cauza ploilor abundente. Beneficiari avem chiar şi din alte judeţe, mari cultivatoare de cartofi, cu tradiţie, cum sunt judeţele Braşov şi Suceava, în care producţiile obţinute au fost mai mici decât ale noastre.” în ceea ce-i priveşte pe producătorii covăsneni mici şi medii, interlocutorul ne-a declarat că preţul de achiziţie de 5000 de lei vechi pe kilogram nu le asigură, în majoritatea cazurilor, nici măcar acoperirea cheltuielilor de producţie, neputând fi vorba deci de profit. Asta deoarece aceşti producători continuă să obţină producţii medii mici la hectar, ca urmare a faptului că folosesc sămânţă de calitate proastă, necertificată, sau dacă utilizează sămânţă certificată, aceasta este din soiuri noi, intensive, care trebuie schimbată după cel mult 2 ani şi nu după 4-5 ani, cum se procedează de fapt. „Pe de altă parte, cei mai mulţi producători din aceste categorii nu respectă nici măcar verigile esenţiale ale tehnologiei de producţie a cartofului. Mă refer la rotaţia culturilor - deci cultivă mai mulţi ani la rând cartofi pe aceeaşi parcelă­, şi nu efectuează tratamentele necesare împotriva manei”, în opinia dlui. ing. Romulus Oprea, fost cercetător ştiinţific la Institutul pentru Cercetarea Cartofului Braşov, producătorii mici şi medii care nu dispun de resurse financiare suficiente ar trebui să utilizeze mai mult cartofi de sămânţă din soiuri clasice, cum este de pildă cea din soiul Sânte, care este mai rezistentă la degenerare, şi să reducă suprafeţele cultivate, asigurând însă pe suprafeţele mai mici destinate culturii cartofului respectarea strictă a tehnologiei de producţie. Numai în aceste condiţii vor putea obţine producţii mari la hectar, producţii rentabile. Adică, cu alte cuvinte, decât să obţină pe o suprafaţă de 5 hectare, o producţie medie de numai 15-16 tone de cartofi la hectar, mai bine pe două hectare, una de 30-35 de tone la hectar. A.GOLCIU nyarai feli*f.iX'i'V tfe-TStSatsSSARS 1 Săraci, dar cinstiţi: 7­i aşa trebuie să fie cei ce vor un radiator pe perioada rece Municipalitatea din Sfântu Gheorghe le va asigura celor care nu au nici o sursă de căldură pentru perioada rece radiatoare pe gaz metan. Din datele pe care le are la dispoziţie la această oră primarul Albert Almos, doar 20 de familii au solicitat aceste radiatoare, ce se vor împărţi în mod gratuit, dar Primăria mai poate asigura astfel de dispozitive de căldură în alte 20 de locuinţe. Radiatoarele, în valoare de 750 RON fiecare, au fost achiziţionate de către Serviciul Direcţiei de Asistenţă Socială al Primăriei Sfântu Gheorghe, care a primit în acest sens 330.000 RON. Intrarea în posesia unui astfel de radiator este condiţionată însă de lipsa de datorii a solicitantului la reţeaua de gaz metan, la furnizorii de energie electrică ori la Gosp­rom, iar venitul pe membru de familie să nu depăşească 280 RON. “Nu mă interesează ce se va întâmpla cu cei care au acumulat datorii la întreţinere, nu am o evidenţă a acestora, în momentul de faţă mă interesează să le asigur căldura celor care şi-au plătit datoriile dar nu au destule resurse financiare pentru a-şi asigura o sursă de căldură”, a declarat referitor la acest subiect edilul Albert Almos. Monica RIZE­A Biroul Tour Info s-ar putea prezenta pe cont propriu la Budapesta Turismul covăsnean nu pare interesat de promovare Biroul de turism al Primăriei Sfântu Gheorghe, Tour Info, va fi prezent în perioada 9- 12 noiembrie la Expoziţia Internaţională de Turism de la Budapesta, intitulată “Showul zăpezii”. Evenimentul vine în întâmpinarea necesităţilor de promovare a turismului de iarnă, iar judeţul Covasna, deşi fără o ofertă riguros pusă la punct, ar dori să participe la­ această expoziţie. Astfel, Tour Info aşteaptă ofertele celor din turismul covăsnean până pe 7 noiembrie, acestea trebuind să cuprindă pliante şi materiale promoţionale cu ofertele iernii 2006/ 2007 în judeţul Covasna. Dacă primarul Albert Almos s-a declarat optimist în legătură cu ofertele covăsnene, deşi a recunoscut că cel puţin la capitolul piste de schi stăm prost, cei de la Biorul Tour Info spun cu sinceritate că, probabil, se vor descurca singuri la târgul din Ungaria. „Ceea ce aşteptăm sunt oferte de cazare, programe de turism pentru sărbători, însă din câte ştim, cel puţin în agroturism, oferte există la noi în judeţ doar pe perioada verii... Nu a venit încă nimeni din cei ce fac turism cu vreun pliant ori vreo ofertă... Vom prezenta în mod sigur la Budapesta Catalogul turistic al județului Covasna, realizat în septembrie, acesta cuprinzând tot ce e interesant în turism- cu toate acestea, sperăm ca materialele din partea investitorilor în turism să nu ne lipsească, târgul de la Budapesta fiind unul foarte important, ce poate deschide numeroase oportunităţi”, a declarat Dani Zsuzsa, referent în cadrul Tour Info Sfântu Gheorghe. Monica RIZEA Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei: Musulmanii din Europa ar trebui să aibă un rol activ în societatea civilă Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a afirmat marţi la Amsterdam că musulmanii care trăiesc în Europa ar trebui să aibă un rol activ în societate, să respecte legislaţia locală şi să nu se teamă că-şi vor pierde identitatea religioasă, transmite agenţia Associated Press. ’Nu trebuie ca cineva să-şi sacrifice identitatea musulmană pentru a fi un bun cetăţean’, a declarat suveranul l­taMiMEM iordanian, aliat într-o vizită de­­-lai în Olanda. VatVMNMftQtfMI ‘Islamul face apel la oameni să participe activ la viaţa publică, să contribuie la bunăstarea IMMBp comunităţii, să lupte nu numai pentru binele lor, ci nOu* şi al tuturor musulmanilor şi ne-musulmanilor’, a mOiawni­t a adaugat el. AP notează că declaraţiile regelui surv­in pe fondul unei largi dezbateri în Europa pe tema integrării ^ «F ^,IL musulmanilor în societatea europeană. Migrarea a KfflP , ■ ■ v milioane de persoane din ţările islamice, dintre care % ■ ■ v, «Cm«i multe vor să-şi păstreze cultura, a dus la o reacţie y • f \ jgj negativă în ţări precum Olanda, îndeosebi ca urmare a fpi a atacurilor teroriste întreprinse în unele țări de­­­ către tineri musulmani. rimul ficat artificial din istorie * PAGINA 4 Cer mai múlt senin.

Next