Cuvântul Nou, iunie 2009 (Anul 20, nr. 5415-5434)

2009-06-10 / nr. 5420

miercuri, 10 iunie2009 - AmitXXNr. 5420 8 pagini - 40 6 ani BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „BOD PÉTER’ SFÂNTU G GHEORGHE SEPSISZENTGYÖRGY . BOD PÉTER MEGYEI KÖNYVTÁR Editorial Gabriel FLORESCU Repetit 1| De fiecare dată când au loc alegeri în România laitmotivul post-scrutin este același: au avut loc fraude uriaşe. Tot ca de obicei, cel ce este cel mai revoltat e acelaşi Corneliu Vadim Tudor. întotdeauna, PRM este cel mai năpăstuit, cel mai furat partid, dar niciodată nu s-a putut dovedi concret că s-a petrecut ceva în neregulă, aşa că se rămâne doar la stadiul de acuză. Idem şi la fel s-a întâmplat la alegerile generale din 2004, când cel ce a strigat ca din gură de şarpe a fost Traian Băsescu. Bineînţeles, nici atunci nu s-a dovedit nimic şi hoţul a rămas politician „cinstit”. Chiar şi acum, cu prilejul alegerilor pentru Parlamentul European, când miza n-a fost atât de mare, strigătele de „fraudă” s-au auzit din mai toate părţile. Cel mai des a fost invocat faptul că „alegătorii” au fost plimbaţi cu autocarul prin diferite zone, astfel încât ministrul de Interne a fost nevoit să promită cercetări la sânge pentru descoperirea celor care au fost necinstiţi. Cercetări din care va rezulta, eventual, m acar Păun şi cu asta spiritele se vor calma. Se spune că hoţului îi este frică de hoţi, fapt demonstrat într-un fel de politicienii români, obişnuiţi cu fel de fel de tertipuri încă din Parlament. Fenomenul demonstrează faptul că în vârful ierarhiei politice se află oameni dispuşi să trişeze, dar să şi facă scandal că au fost furaţi. Ce şi cât s-a putut fura la ultimele alegeri? Bineînţeles, nu putem fi de acord cu nici un vot fals, dar de dragul argumentaţiei să presupunem că s-a întâmplat ceva necurat. Ei bine, câte autobuze au fost trimise pe „teren”? O sută? Două sute? O mie? înmulţiţi cu 40-50 şi ce rezultat iese ? Câteva mii de voturi care ar fi fost măsluite. Ce înseamnă acest lucru la nivel de ţară? Mai nimic. Sigur, unii ar sări în sus că şi asta a contat. Da, de pildă domnişoara EBA ar fi obţinut mandatul printr-o astfel de fraudă... în realitate este vorba de cantităţi neglijabile numeric, dar importante în ce priveşte corectitudinea votului. Fără discuţie, în sistemul electoral din România s-a ajuns la o perfecţiune în ce priveşte fraudările, se utilizează orice metodă ce serveşte scopului final. Ce ar fi zis un protestatar dacă ar fi aflat că într-un sat covăsnean, Valea Seacă (nume predestinat), au votat chiar peste 100% din alegători? Cum au fost convinşi toţi cei 225 de alegători înscrişi pe listă să se prezinte la secţia de votare? Ceea ce este de reţinut în acest perpetuu repetit al acuzaţiilor de fraudă la fiecare scrutin este lipsa de încredere în semenii noştri. Suntem chiar aşa de hoţi încât nu mai putem organiza nişte alegeri într-un cadru decent şi cinstit? La noi se întâmplă bătăi în faţa secţiilor de votare, la noi este nevoie de zeci de observatori în sala unde se află urnele, la noi s-a format acel SRL de transport a „turiştilor” în centrele de votare. De ce nu se aud astfel de încălcări ale legii în celelalte ţări membre ale UE? Ne facem singuri de râs şi atunci când la BBC apare o ţigancă drept „reprezentantă” a României ne simţim lezaţi. Haideţi să vedem şi pădurea, nu numai copacul. Să locuieşti în mediu rural, poate fi o binecuvântare, mai ales într-o perioadă în care criza economică se simte tot mai acut, atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial. Mai o grădină de legume şi zarzavaturi, mai o găină, un purcel, că de.... nu prea îţi e dat să întâlneşti gospodari care să nu ducă mai departe îndeletnicirile învăţate de la străbuni. Ca în orice aşezare sătească, astfel de localnici am întâlnit şi în satul Păpăuţi, unde ocupaţia de bază a oamenilor constă încă în creşterea animalelor, îndeosebi bovine şi ovine. Potrivit statisticilor furnizate de dl. Kiss Augustin, referent agricol în cadrul primăriei Zagon, în registrele administraţiei locale, anul trecut figurau ca beneficiari de subvenţie pentru ovine 39 de crescători cu aproximativ 4000 de capete, iar în ceea ce priveşte bovinele erau înregistraţi aproximativ 60 de crescători. în cazul crescătorilor de bovine, condiţia de bază pentru a putea beneficia de subvenţia de 450 ron pe cap de bovină este să ai în proprietate minim trei astfel de animale de talie mare. Faţă de statisticile din anii anteriori, am constatat o uşoară creştere a efectivelor de bovine şi ovine,” preciza dl. Kiss. Şi pentru că creşterea animalelor, este o ocupaţie strâns legată de agricultură, potrivit aceleaşi surse şi aceleiaşi statistici peste 400 de persoane cu minim un hectar de teren figurează ca beneficiari de subvenţie. Concluzie poate fi doar una, chiar dacă e criză mondială, ţăranul român nu renunţă aşa uşor la ocupaţia de bază, care pentru multe dintre familii reprezintă singura sursă de hrană şi de venit.Dar pentru unii din locuitorii satului Păpăuţi, însămânţarea a zeci de hectare de teren rămâne doar o amintire, din tinereţe. La fel se întâmplă şi în cazul d-nei Aurica Mohârţă, care la cei 70 de ani ai dumneaei, consideră că nu mai merită să lucrezi pământul. „ Nici sănătatea nu ne mai permite să lucrăm zeci de hectare de teren şi nici nu prea merită. Dacă într-un an vremea e secetoasă, şi cum posibilităţi să irigăm terenul nu avem, nu te alegi cu nimic, doar cu munca. Pentru a primi subvenţie( în cazul culturilor de păioase) trebuie să te deplasezi de prea multe ori la Sfântu Gheorghe. Aşa că ceea ce obţin de pe terenurile care le lucrez este pentru uz propriu,” preciza interlocutoarea. Roxana GABOR Deşeurile menajere pe cale de rezolvare. Ce facem cu gunoiul de grajd ? După cum ştim cu toţii, România s-a obligat prin tratat în faţa Comisiei Europene, că la 16 iulie 2009 va defintiva procedura de închidere a depozitelor rurale de deşeuri menajere. Dacă tot există un proiect iniţiat de TEGA din municipiul Sfântu Gheorghe pentru realizarea unei asocieri între comunele din judeţ, prin care se încearcă să se rezolve în limita administrativ teritorială, colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere, nelămuriri mai există în legătură cu gunoiul de grajd. Aşa se întâmplă şi în comuna Vâlcele, unde în majoritatea satelor, colectarea deşeurilor se face, de regulă, mai anevoios, deoarece oamenii nu au încă deprinderea orăşenilor în privinţa selectării reziduurilor.După cum ne spunea Dumitru Marinescu, primarul comunei Vâlcele „ Serviciile salubrizării din comuna Vâlcele sunt rezolvate, întrucât primăria a fost de acord în urmă cu trei ani, să încheie contract de colaborare cu societatea de salubritate TEGA SA din municipiul Sfântu Gheorghe, pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru transportul acestuia.Problema ar fi alta, închiderea rampelor de gunoi din data de 16 iulie 2009. Daniela GĂLEANU continuare in pagina 2