Cuvântul Nou, mai 2010 (Anul 2, nr. 25-28)

2010-05-04 / nr. 25

Actualitate Locuinţele ANL vor putea fi cumpărate după un an de la închiriere, a decis plenul Senatului Senatorii au aprobat, în acest sens, OUG 14/2010 care modifică Legea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) în sensul reducerii la un an a perioadei obligatorii în care un tânăr trebuie să stea cu chirie într-o locuinţă ANL până la cumpărarea acesteia. Actul normativ a trecut cu 66 de voturi „pentru“, un singur vot fiind împotrivă. In timpul dezbaterilor din plenul Senatului, liderul grupului parlamentar al UDMR, András Fekete, a susţinut că senatorii UDMR vor vota în favoarea modificării, deşi senatorul Tiberiu Gunthner (UDMR) a anunţat că va respinge Ordonanţa, pe motiv că Executivul a emis deja­ o alta care modifică acelaşi articol din legea ANL ca şi OUG 14/2010. La rândul său, secretarul de stat Barna Tanczos consideră că „nu dăunează sănătăţii ca într-un bloc ANL să trăiască şi chiriaşi şi proprietari“. De asemenea, secretarul Comisiei pentru administraţie din Senat, Trifon Belacurencu (PSD+PC), a subliniat că OUG 14/2010 ar trebui aprobată, pentru că cealaltă Ordonanţă modifică doar aspectul modului de calcul al valorii de vânzare a locuinţelor pentru tineri, nefacând referire la diminuarea timpul obligatoriu de închiriere până la data cumpărării locuinţei şi nici la faptul că vânzarea locuinţei nu va mai fi condiţionată de vârsta solicitantului. Şi senatorul PDL Radu F. Alexandru a susţinut adoptarea Ordonanţei, afirmând că programul ANL este unul extrem de important, iar vânzarea locuinţelor este "aşteptată cu interes" de familiile tinere. Senatorii din Comisia pentru administraţie au dat pe 21 aprilie, în unanimitate, un raport favorabil aprobării OUG 14/2010 prin care locuinţele pentru tineri, destinate închirierii, pot fi vândute după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă către acelaşi titular şi nu după perioada de minimum trei ani, aşa cum prevedea iniţial legea. De asemenea, prin OUG 14/2010 vânzarea locuinţei ANL nu va mai fi condiţionată de vârsta chiriaşului. în expunerea de motive a OUG nr. 14/2010 este precizat faptul că sumele rezultate din vânzarea locuinţelor suplimentează bugetul aferent Programului de construcţie de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, în vederea continuării construcţiei acestora, "realizându­­se un număr cel puţin egal de unităţi locative comparativ cu anii anteriori". (Agerpres) ■MMKW r Cuvântul nou Pagina 3 435 de spitale vor intra în evaluarea Ministerului Sănătăţii „435 de spitale intră în evaluarea Ministerului Sănătăţii. Vreau să spun că şi aici (în domeniul sănătăţii - n.r.), dacă nu punem ordine în sistem, oricâţi bani ar băga în Sănătate, nu-şi vor arăta eficienţa. Nu s-a dorit în aceşti 20 de ani să se facă ordine în sistemul de sănătate“, a afirmat premierul Emil Boc. El a precizat că nu s-a dorit informatizarea sistemului de sănătate, pentru a se putea „scurge“ mai uşor banii publici, adăugând că deşi s-au băgat, în ultimii zece ani, miliarde de euro pentru sănătate, acest lucru nu se reflectă în calitatea serviciilor. Premierul a spus că a dat, în mod imperativ, ordin cu privire la informatizarea sistemului sanitar, în sensul în care ar trebuie să se ştie pentru fiecare reţetă farmaceutică de unde poate fi luată, la ce preţ sau cine o plăteşte. „Nu s-au dorit licitaţii naţionale pe programe şi tot felul de licitaţii mărunte, unde, din nou, se duc banii publici. Le-am impus acest lucru, din nou o să fie supărări în sistem, pentru aceia care au fost obişnuiţi să sugă din banii publici tot felul de resurse“, a punctat Boc. Şeful Executivului a declarat că se va continua analiza spitalelor, după care se va avea în vedere descentralizarea. „Acolo unde spitalele nu vor mai putea funcţiona se vor transforma în cămine de bătrâni funcţionale. Altele, unde se justifică, vor rămâne spitale şi chiar vor fi îmbunătăţite în funcţie de infrastructură“, a conchis Emil Boc. . (Agerpres) 39. Lumea Im­­IDmmm Interviu Să spunem că există ţipă atrăgătoare. Să spunem că natura a dotat-o şi cu un pic de creier. Să spunem că a muncit ca să ajungă sus. A citit, a învăţat şi a fost conştiincioasă crezând într-un final fericit. Dornică de angajare şi hotărâtă să ia viaţa-n piept a început să îşi caute de muncă... Să spunem că există un domn angajator. Să spunem că ăsta nu prea a citit mare lucru la viaţa lui. Să spunem că din sărac a ajuns foarte repede bogat. Din nimeni s-a transformat într-un nimeni bogat. Odată cu banii ăia, bunul simţ începe să scadă lăsând loc de aroganţă. Are impresia că brusc situaţia financiară l-a transformat într-un Casanova. Se vede frumos... restul îl văd mare, urât, gras şi enervant de nesimţit. Se vede în stare să aibă orice femeie... începe să se se gândească că parca ar angaja încă o „femeie“ în firmă la el. Tânăra noastră află că acest... că vroiam să îi spun domn dar m-am răzgândit, acest exemplar al rasei umane vrea să angajeze încă o persoană. Sună şi îşi stabileşte interviul apoi conştiincioasă începe să se pregătească, îşi aranjează diplomele, discursul, şi adoptă o imagine serioasă... are emoţii, între timp burtosul nostru se pregăteşte la rândul lui, scuipă pe pantofi şi le dă un lustru, pune „sidiul“ cu manelele lui romantice în limuzina sa, îşi ia pe el tricoul cu Versace scris mare, se uită în oglindă şi se minte că este frumos făcând abstracţie de imaginea odioasă reflectată, îşi pune lanţul ăla mare de aur la gâtul lui gros şi ghiulul pe deget, îşi face păru (cât mai are) cu gel, îşi dă cu jumătate de deodorant pe el şi purcede la locul de întâlnire­, Odată ajunşi, la un restaurant evident, ea începe să îi prezinte talentele. Pentru dumneavoastră extragem un fragment din gândurile lui: „da... diplomă... ce bună eşti... studii... mamă ce sâni are... da, da master în străinătate foarte sexy... buzele alea... şi ce picioare... o angajez... clar“. O picătură de salivă i se scurge la colţul gurii... cămaşa i-a transpirat. O vrea, în mintea lui redusă de puterea banului o vede capabilă de postul oferit de el. Ea scârbită îşi dă seama că nu a înţeles nimic, îşi dă seama că hainele abia rezistă asaltate de privirile lui perverse, îi vine să plângă. Pentru asta a învăţat ea atâţia ani? Interviul a luat sfârşit... el se oferă să o ducă acasă, în maşină rag cei mai romantici mane­­tari. La momentul despărţirii socotind că imaginea lui a dat-o gata o întreabă dacă o poate săruta că nu mai poate... Ea îi răspunde sec NU! şi iese din maşină rapid. E şocat... el cu lanţ de magazine, de haine, alimentări ... el a fost refuzat... cum? când atâtea nu vorbesc în faţa lui de frică să nu fie date afară. E uimit, însă nu realizează şi nu îi pasă că a pierdut una din cele mai capabile persoane pe care le-a întâlnit. Trist este că mulţi angajatori fac aşa. Insă ei nu se gândesc atât de departe. Trist este că pe ele nu le apără nimeni şi de ruşine nu spun nimic. Le e greu şi le e frică pentru că îşi pot pierd un loc de muncă ce le aduce pâinea pe masă în fiecare zi. Ei ştiu asta şi speculează. Dani

Next