Cuvântul Poporului, 1924 (Anul 6, nr. 2-51)

1924-01-13 / nr. 2

Nr. 2 slit, care — cu toate că i-a lipsit gravita­tea necesară — a jucat totuşi cu prestanţă rece, iar în scena finală, când îşi opreşte copii d­e a se bate, a a avut o isbucnire spon­tană şi plină de convingere. E un fapt îmbucurător la dsa şi îl felicităm din inimă. Robert al dini T. Pă­­uenscu, a avut multe scene frumoase. Ro­lul l­u­i convenea, totuşi îi apreciem sfer­­turile onorabile ce le-a făcut pentru a fi un partener demn de ceilalţi doi interpreţi. Dora Miclescu caldă şi plină de convinge­re în rolul Janei, a nuanţat drăgălaş rolul iar dna Duversy , mama, a fost plină de duioşie. Restul ansamblului — roluri mici — cât se poate de bine. Menţionam silue­ta plină de umor natural a dilor Velculescu şi Antoniu. Punerea în scenă, datorită diui Hociung, conştiencioasă. Ghib Răvaş politic Sărbătorile au adus un pic de linişte în zbuciumata noastră viaţă politică. In liniştea de la Florica premierul se gândeşte tot mai mult la retragerea sa de la ministerul internelor, punând în loc pe vecinicul guvernamental, pe basarabeanul Inculeţ, împăcând astfel şi capra şi varza. Reforma administrativă e vorba ca să fie prezentată parlamentului după sărbători, ţinând cont şi de mo­dificările propuse de specialiştii par­tidului. Partidul naţional se organizează pretutindeni în întreaga ţara, primind din toate părţile adesi­­uni şi cereri de înscriere în partid. Ştiri diferite — In ultima săptămână s’a găsit în judeţul Bihor 17 cadavre de oameni îngheţaţi. — In Huedin numeroase haite de lupi au năvălit în sat, atacând oamenii. Primejdia acestor fiare e mare. — Şeful siguranţei din Arad, H. Popescu,­ a fost din nou arestat. Cine ştie, poate scapă şi acum. — Dl Z. Filotti fostul prefect al poliţiei Sibiiu a fost mutat ca prefect de poliţie în Arad. Dl Ovidiu Crita, fostul prefect de poliţie în Arad, a fost permutat la Bucureşti. — Leul cotează 10’30. Francul francez e scăzut. „iţi dăm cu mulţumire, „Ca un semn de cinstire. Al găinelor noastre întins departament: „Caută-ţi bine treaba“. —„Pe seama mea te lasă!" Răspunde oratorul şi sârutând-ui laba. Se întoarse acasă. In ziua viitoare Vulpea ca totdeauna veni la adunare, Dar insă oblojită, pe subt barbă legată, Şi cu un lipan mare la cap înfăşurată. „Ce ai, de suferi astfel? o întreabă toate —„Uni e rău de aseară, îmi e rău cât se poate „Şi cu trebile ţării să mă lăsaţi în pace Craiul ştie ce face. „El ne‘ncetat gândeşte la al obştei folos „Adio! sânt bolnavă; m-am innecat c'un os Cunosc mulţi liberali: la vorbe el se 'ntrec Dar până in sfârşit cu oase se innec. Gr. Alexandrescu. CUVÂNTUL POPORULUI — In ţară vor­ sosi 6 milioane coroane aur, partea ce se cuvine sta­tului nostru din lichidarea băncii Aus­­tro-ungare. Statul nostru va mai primi încă 7 milioane coroane aur. — Dunărea este încărcată toată de sloi mari deghiaţâ cari primejduesc cursele vapoarelor şi împiedecă ori­ce circulaţie.­­ — Averescanii au încheiat un pact politic cu partidul maghiar. Ce să-i faci? De când dl Goga e la Ciucea iar dl Averescu în ruptură politica, multe se pot întâmpla. Ne întrebăm însă, în această alianţă contra cui vor lupta. Sigur tot contra dlui Vaida. O sfidare şi o provocare! Când studenţimea universitară, conştientă de datoriile sale, trezită la realitate de pericolul ameninţător din partea evreilor, caută să stăvi­lească urmările nefaste ale acaparărei evreeşti, când pretutindeni se dau semnale de alarmă şi se manifestează, evreii au avut curajul să ne sfideze şi să ne arunce o provocare, ţinând în ziua întâia de Crăciun, un congres al lor în sala «Buga», pentru a dis­cuta chestiuni studenţeşti şi de adu­nare de fonduri pentru sprijinirea lor, cu banii adunaţi din mult ospitaliera noastră ţară. Şi cu tot sfatul priete­nesc al autorităţilor ce-şi dădeau sea­ma de urmări, s’au încăpăţînat, cre­zând că în Sibiiu nu există conşîn­a­­ta naţională, căci acest oraş e li­nul din puţinele în care nu se mani­festase contra lor. Dar s’au înşelat sunar. O mână de intelectuali şi de stu­denţi, la care sentimentul patriotic nu e numai vorbă goală, ci o dogmă sfântă, au împiedicat acest congres, care urma să se termine printr’un banchet la care, desigur, urma să se ţină toasturi pentru patria lor — Pa­lestina — şi deci contr­a scumpei noas­tre Românii. Şi congresul a fost oprit în mod demn, şi totul s'ar fi terminat cu bine, dacă un evreu, cu obrăsnicia caracte­ristică rasei, n’ar fi avut o atitudine provocatoare şi pentru care şi-a luat o pedeapsă mică, dar bine meritată. Acea­tă nemai auzită sfidare e ceva simptomatic şi merită a fi luată a fi luată în serios dat fiind că e prea gravă. Să luăm aminte deci şi să stă­vilim încercarea de încătuşare ce e­­vreii o vor şi care ne va duce la un dezastru la fel cu cei din Rusia bol­­şevico-evreiască. Patrioţii au cuvântul. Gr. Bran. [MMM MfÎHH „Calendarul Calicului“ pe 1924 A apărut, având un bogat mate­rial satiric şi umoristic şi o mulţime de clişeuri, pe lângă partea calenda­ristica. Târgurile sunt puse după luni şi după alfabet. Se trimete cu poşta contra unei mandat postal de 10 lei. Revânzători au rabatul cuvenit. Mort de bucurie. Un tată a 10 co­pii, (în Franţa) când a aflat că statul i-a dat un premiu de 25.000 franci francezi, a căzut jos şi a murit de bucurie. Pag. 3 Teatru şi concert. «Reuniunea me­seriaşilor români din Sibiiu» aranjază un Concert împreunat cu teatru şi joc în sala mare de la Unicum Luni, în 1/14 Ianuarie 1924 (Anul­ Nou) cu următorul program: 1. a) G. Dima «Sărmană frunză», cor mixt. b) Ivela: „Cor de sat», cor mixt. 2. A. Bena: «Serenadă, cor mixt. 3. a) N. Oan­­cea: „Foaie verde de trifoi", cor mixt cu solo de sopran, cântat de dșoara A. Ișan. b) N. Oancea: «Fire-ai maică blestemată», cor mixt. 4. a) N. Oancea: „De-ar fi lu­mea de hârtie», cor mixt. b. G- Ventura: „Hora Plevnei“, cor mixt. II. «Cuvântul dat», piesă într’un act după Pollies, locali­zată de D. Horia Petra-Petrescu. Iii. „Domm­nul Leonida faţă cu reacţiunea“, farsă în­­tr’un act de I. L. Caragiale. După pro­­ducţiune urmează joc. Barbaria unui proprietar. Un pro­prietar din Huşi voind să-l scoată pe un chiriaş din casă, în noaptea de Crăciun, i-a dărâmat un perete al locuinţei. Proprie­tarul a fost dat în judecată. Italia şi pacea. Ziarele italiene anun­ţă, că până în primăvară numărul avioane­lor flotei aeriene italiene va fi sporit de la 100 la 4500 aeroplane. Ca la noi la nimeni, «Gazeta Ma­­ramureşană» scrie că în unele localităţi în locul Duminecii se ţine zi de repaus Sâm­băta. Poşta din Borşa, Sâmbăta nu lucrea­ză, deasemenea în plasa Vişeu comunele ţin Sâmbăta, ca ziua Domnului. Cârciume­­le însă sunt toată Dumineca deschise. Atentat contra lui Kemal paşa. Se anunţă din Sinaia, ca contra preşedintelui republicei turceşti, Mustafa Kemal, s’a să­vârşit un atentat cu o bomba. Preşedintele ar fi fost grav rănit, iar soţia lui mai uşor. Atentatorul a reuşit să fugă. Incorporarea contigentului 1921 se va face precis pe ziua de 1 Februarie 924 prin îngrijirea Crcurilor de recrutare’ respective. Acei cari nu se vor prezenta, vor fi daţi nesupuşi şi vor suferi rigorile legii In institutul de orbi al statului din Sâncraia, poşta Aiud, jud. Albă de jos se primesc copii orbi de ambele sexe în etate de 8—19 ani. Informaţiuni referitoare la pri­mire dă direcţiunea institutului. Scufundarea unui vapor. Marele vapor american „Conejos“ s’a scufundat în Marea neagră împreună cu toţi oamenii aflaţi pe el. La cererile lui de ajutor date prin telegrafia fără fir n’a răspuns nimeni. Scufundarea s’a făcut foarte repede. Unul care se bate cu santinela. In Soroca un locuitor mergând beat spre casă noaptea, la pod a fost oprit de santinelă, pentru a fi recunoscut. După ce s’a opri­­ santinela s’a apropiat de ei să-l vadă la faţă, acesta însă a ridicat bâta care o avea în mână şi a lovit santinela. Santinela apărându-se a băgat baioneta în atacator, trăgând şi un glonţ asupra lui. A­­cesta în drum spre spital a murit, lăsând în urmă-i o nevastă şi 6 copii. Mort din cauza gerului. Pe strada Roden­ a fost găsit bătrânul muncitor Ioan Muntean de 55 ani din Guşteriţa, îngheţat de frig. In drum spre spital nefericitul a încetat din viaţă. Ni­ le dau înapoi. Ministerul de răz­­boiu a fost încunoştinţat de guvernul aus­triac, că s’au expediat înspre ţară înapoi 150 maşini ce au fost luate de austrieci în timpul războiului de la Arsenalul armatei din Bucureşti. Coroana Habsburgilor. Un beţiv se preumbla în zilele trecute într’un hotel din Zürich (Elveţia) cu coroana de împă­rat austriacă pe cap. De pe coroană lipseau toate pietrele preţioase. Beţivul era Baro­nul Steiner din Valm­ont. Nou tun american. Experţii armatei americane au experimentat noul tun, care se transpoartă cu calea ferată şi asvârle proectile de 750 kg. la 35 kilometri. Fân şi paruffiâ Lc în vânzare. A se adresa la Avrieş Mr 1.

Next