Cuvântul Poporului, 1926 (Anul 8, nr. 3-71)
1926-07-22 / nr. 41
Pag. 2 fără obligaţii şi aşa şi instituţiile asigurărilor sociale, pentru a putea da membrilor toate drepturile, câştigate prin asigurarea lor, îi obligă la asigurare de boală (ca să contribue) cu o cotizaţie proporţională cu salariile ce le primesc angajaţii, suportată pe jumătate de muncitori și pe jumătate de patroni, iar la asigurare, de accidente în total de patroni. Aceasta atât în vederea drepturilor de asigurare, cari se stabilesc în legătură cu câștigul asiguratului, dar mai ales pentru ca cei cu salar mai mare se contribue cu mai mult la acoperirea cheltuelilor de asigurare, realizând astfel o atât de necesară solidaritate sociala. Domnule Ministru, am expus cele de mai sus în interesul de a clarifica pe acele persoane cari compun onorata asistență și cari probabil nu au putut fi până în prezent pe deplin edificați asupra scopului şi modului de funcţionare a Institutului asigurărilor Sociale. Această expunere am făcut-o cu atât mai vârtos pentru a demonstra că este o greşală a se crede că cotizaţiile obligatorii reprezintă o contribuţie mai mult cu caracter de fiscalitate şi că mărirea lor ar fi stabilită de organele administrative în mod arbitrar. Caracterul de fiscalitate dispare prin acea că toţi asiguraţii contribue în primul rând la asigurarea persoanei lor proprii şi conform principiului mutualităţii la ajutorarea tovarăşilor lor, iar patronii cu scopul de a putea reface şi reda muncii pe toţi angajaţiii necesari exercitării profesuinei lor. In raport cu necesitatea de „a se mări în mod accidental veniturile instituţiunei noastre mărirea cotizaţiilor nu poate fi considerată niciodată ca ceva impus de organele administrative în mod arbitrar, întrucât evoluţia şi desvoltarea pretenţiunilor o cere aceasta din timp în timp în mod absolut natural. Cât de bine au înţeles-o aceasta patronii şi muncitorii în trecut se vede şi din aceea, că înainte de a se fixa printr’o lege obligativitatea la asigurare, întreprinderile mai mai mari şi-au organizat case de ajutorare, la cari contribuiau şi unii şi alţii, chiar mai mult decât era impus prin lege. In istoria Casei de ajutorare din Sibiu, vedem un frumos act de jertfi şi conştenciozitate, din partea fostului vice-preşedinte al Casei Carolicken, care în anul 1891 pentru a putea lua fiinţă Casa Cercuală, organizată conform legei din anul 1891, a donat 500 fiorini şi pornind de la acest prim fond a luat fiinţă în anul 1893, în Strada Faurului 15 prima Casă Cercuală de ajutorare în caz de boala în Sibiu având un număr de 9 asiguraţi. Inţelegându-se însemnătatea acestei instituţii, chiar în acelaşi an s-a majorat numărul asiguraţilor la 3521. Până la promulgarea legei din 1907, contribuţia în vederea realizării fondului de asigurare, a oscilat în decursul timpului, înregistrând un maximum de contribuţii până la 300 din salalariul realizat efectiv de fiecare asigurat. Din aceste cotizaţii sau acoperit cheltuelile de asigurare, şi s'a acordat asistenţă medicală fie la ambulatoriu Casei, fie la domiciliul medicilor, minimumă de 220 la început, iar în anul 1900 până 2300 asiguraţi. Din fondurile realizate prin sporirea numărului asiguraţilor şi prin economiile făcute, în anul 1901, la propunerea Consiliului de Conducere s-a cumpărat cu suma de Kr. 20.000, o casă în Strada Faurului făcându-se ulterior şi unele menajeri medicale pentru a se putea da o mai bună îngrijire asiguraţilor. Roadele acestor amenajări au şi început să se vadă imediat, mărindu-se simţitor numărul asiguraţilor şi a celor îngrijiţi, aşa că în anul 1902 Casa avea 4561 asiguraţi şi a tratat 5941 bolnavi iar în anul 1905 numărul asiguraţilor trataţi a ajuns cifra de 8000. In anul 1905 atât numărul mare al asiguraţilor cât şi nevoia noilor amenajări au impus Consiliului Casei să vândă Casa din din Str. Faurului care era prea mică şi să cumpere în Str. Rosmarin o casă mai mare, şi cu un teren in piaţa Armelor, potrivit pentru o nouă desvoltare a asgurărilor şi care era de prevăzut. In anul 1906, s’a complectat clădirea cumpărată cu noi construcţii pentru a putea veni în ajutorul asiguraţilor ajunşi acum la numărul de 0500. In anul 1907, prin legea XIX, extinzându-se asigurările în caz de boală, şi asupra altui ram de fiscuri, asupra asigurărilor de accidente. Casa veche de ajutorare se transformă într’o Casă Cercuală pentru Asigurări Sociale, mărindu-şi numărul asiguraţilor considerabil, în aşa fel că în anul 1914, cifra asiguraţilor întrece suma de 13.800-Dela războiţi şi până în Sefiil 1919, numărul asiguraţilor a variat în minus faţă de cifrele arătate mai sus, indicând abia în parte, necesitatea acestei instituţii, până la preluarea ei de la regimul maghiar. Dela această dată începe epoca controlului statului care există încă din anul 1912, în vechiul regat, dovedindu-ne că acest sistem este cel mai bun, prin faptul că în întreg Ardealul a adus ca rezistat mărirea considerabilă a asiguraţilor, care numai în Sibiu s’a urcat azi dela 9.000 la 26.000. Pentru un număr aşa de mare de asiguraţi este evident că întreaga organizare anterioară a a Casei era necorespunzătoare, dovedinduni-se şi impunândunile de a se desvolta construcţia moştenită în raport cu cerinţele atât ale administraţiei cât şi sie nevoilor medicale actuale. Dl director general al Casei Centrale la propunerea organelor în drept şi pe baza convingerilor sale personale şi a fondurilor realizate, a binevoit să aprobe toate transformările necesare. In acest mod dintr’o veche parajină cu temelii de nisip, cari constituia imobilul Casei Cercuale din Sibiu, s’a putut realiza astăzi localul ce priviţi în faţă, prin consolidarea şi prin mărirea vechei clădiri, realizându-se astfel cu o sumă de două milioane un surplus de 16 încăperi, precum şi posibilitatea ca în afară de amenajarea încăperilor în raport cu nevoile serviciilor administrative şi medicale, să putem realiza o prea frumoasă instalaţie de tratament ambulatorie,cronmicllogic şi un laborator de bacteriologie, care realizează cele mai moderne cerinţe. Domnule Ministru, Pătrunşi fiind de necesitatea şi importanţa desvoltărilor realizate, preiau cu toată încrederea pentru viitor acest aşezământ de nlilitate publică şi mai ales muncitorească, complect renovat, şi desvoltat, a signâ n d it-vă că nu voiţi cruţa nimic pentru al desvolta în raport cu timpul pentru a corespunde nevoilor chemării sale şi ca ce! mai indicat a aprecia importanţa festivităţii de a întruni astăzi laolaltă pe toţi acei, — capital şi muncă— cari constituiesc astăzi baza progresului economic a scumpei mele patrii. In numele tuturor acelora, cari apreciază la fel cu mine scopul solemnităţii de azi, vă mulţămesc Domnule Ministru, şi distinşilor oaspeţi, cari prin prezenţa Domniilor Voastre a-Ţi cimentat convingerile mele arătate mai sus şi Vă urez din inimă „Bine a Ţi venit“. «CUVÂNTUL POPORULUI» Sfinţirea Casei Cercuale in Ss£ din Duminecă cu trenul de ÎOA a sosit dl Ministru al Muncii Trancu-Iaşi pentru a participa la sfinţirea localului Casei Cercuale din Sibiu. Domnia sa a fost însoţit de dl Ertescu directorul general al Asigurărilor Sociale. Pe peronul gării au ieşit întru întimpinarea dlui Ministru al Muncii toate autorităţile civile şi militare în frunte cu dl prefect Dr. N. Comşa, dl senator "N. Ben, primarul oraşului Goritz, Ştefănescu, prefectul poliţiei, Gherghel şeful Siguranţei, N. Ghimbaşanu, insp. General al Asigurărilor, Matei Voileanu, inspectorul Muncii, primprocuror Perjescu, administrator financiar Fiorescu, generalii Macarovici, Daschievici, Tomescu, toate societăţile de meseriaşi şi comercianţi în frunte cu drapelele precum şi o mulţime de popor. A făcut impresie frumoasă Reuniunea meseriaşilor şi comercianţilor din Salişte care de asemenea a venit cu drapelul la această inaugurare. Dl Ministru al Muncii Gr. Trancu-Iaşi a fost bineventat de dl Dr. Nicolae Comşa, prefectul judeţului. De la gară au pornit în convoi cu toţii străbătând stradele Gării, Regina Maria, Tribunei, până în piaţa Armelor la localul Casei Cercuale, unde a avut loc sfinţirea, oficiată de dnii parohi Scorobeţ, Dr. Gâlea, şi Dinu în prezenţa I. P. S. Sale a Mitropolitului Nicolae. Răspunsurile le-a dat corul Reuniunii meseriaşilor. După sfinţire a vorbit părintele Scorobeţ, dl dir. gen. Enescu, dir. Nedoviceanu, dl dir. Tudea, ing. Roşea iar la urmă a ţinut o magistrală cuvântare dl ministru Trancu-Iaşi făcând extraordinare incursii în vastele domenii ale bogatei dsale fantezii. La ceasurile d. a. a avut loc recepţia din sala prefecturei după care a urmat un banchet de 150 tacâmuri în sala restaurantului Boulevard. Autoastat dnul ministru Tranculaşi pentru Rege şi familia re Utal Máííé serbarea mim dela if. Iii. Iii. So. I In ziua de 29 Iunie, (Sf. Petru şi Pavel), s’a sărbătorit la Şcoala Militară de inf. No. 2, din localitate, trecerea elevilor din anul I în anul al Il-Iea şi predarea tradiţiei şcoalei — a avut loc un serviciu divin, după care elevul şef de promoţie a ţinut o scurtă cuvântare, predând drapelul şefului promoţiei anului I. Acesta, a răspuns fostului şef încredinţându-l că va urmă întocmai sfaturile primite. Arabi şefi au mulţumit ofiţerilorşcolii pentru munca şi stăruinţa depusă pentru a-i educă, conduce şi instrui. A urmat apoi o serbare sportivă foarte reuşită, sub conducerea dlui Locot. Al. Bunteanu, al cărui rezultat technic, este următorul : La cursa de fond 4000 m., au alergat 6 concurenţi, cari, au fost clasaţi astfel: 1) Sublocotenent Theodorescu Const. 15’-27” și a primit ca premiu un ceas „Omega“ și brevet 2) Sublocot. Mataş Const. 15’- 30”, primind brevet. 3) Sublocot. Pandici Const. 16’, primind brevet. La cursa de viteză 100 m: 1) Sublocot. Marinescu Nicolae în 12”7h”, o servietă și brevet. 2) Elev sergent Avram Zenovie în 13”, primind brevet 3) Sublocot. Caluda Victor în 13”Vie, primind brevet. La cursa mintală 3000 m. în ţinuta de campanie: 1) Pietonul dlui Locot. Ionescu Ctin., a primit pentru prima dată cupa dată de ataşatul militar Englez, Col. Buttler. Primii trei câştigători din acest ploton au fost: a) Elevul caporal Zelea Co-*dreanu, o statuetă şi brevet. b) Elevul caporal Voinea Z. Un costum scrimă şi brevet. c) Elevul caporal Fiorescu N. Un costum sport şi brevet. 2) Protonul Locot. Cojiţă Alex. 3) Plutonul Locot. Meleca Şt. La aruncarea suliţei: 1) Sublocot. Hanaiiu 36,35 m., a primit o statuetă şi brevet. 2) Sublocot, Ionescu Emil, a primit brevet — 32,18 m. Nr. 41 gală, dl prefect Dr. Comşa pentru dl ministru Trancu-Iaşi, dl prim-procuror Petjescu în numele magistratura, dl Dr. H. P. Petrescu în numele Asociaţiei, dl Brandsch în numele poporului săsesc, dl Buricescu în numele patronilor, dl St. Duca în numele Reuniunii meseriaşilor, dna Bârseanu în numele femeilor ortodoxe, dl gen. Tomescu în numele armatei, dl Odor în numele Reuniunii de muzică, Dr. Cornea în numele corpului medical ş. a. După amiazi a avut loc o frumoasă excursie la Valea lui Ivan, la întreprinderile forestiere ale firmei Feltrinelli unde S’a servit şi o gustare oaspeţilor vizitatori. In numărul de faţă publicăm interesanta vorbire a dlui director Todea. Din ea se desprinde întreg istoricul Casei Cercuale. Coresp.