Cuvântul Poporului, 1928 (Anul 10, nr. 1-52)

1928-01-01 / nr. 1

Nr. 1 talentul sau nu — ţine discur­suri, face propagandă şi crede că aceasta e cea mai bună şi ief­tină şcoală a vieţii. Câţi nu sunt aceia cari îşi atribue caracter de bărbat de stat şi se cred în stare a prelua oricând cârma destinu­lui ţării, — cum spunea contele Cavour la frageda etate de 18 ani! Văzut prin prisma acestor eroi, uneori martiri voluntari, idealul domnului Cuza e singura salvare a naţiunei, iar toţi aceia cari îşi perm­it luxul de-a avea alte con­vingeri sunt vânduţi sau... incon­ştienţi. Dar cum li­ se permite a­­cestor tineri să uzurpeze numele studenţimii, când marea majori­tate a studenţilor e pasivă faţă de acţiunea lor? Chiar pasivita­tea celorlalţi le îngădue să se a­­firme în numele tuturora şi ast­fel se explică faptul că „condu­cătorii“ „fruntaşii“ nu redau o imagine fidelă a nivelului moral şi cultural al studenţimii. Nu sunt cei mai buni, cari se organizează aleg preşedinţi şi discută cu mi­niştri, cari conduc mişcarea şi îşi fac intrarea triumfală în viaţa publică, dacă nu chiar de pu­blicist. Chiar dacă sunt elemente bune cari înţeleg nevoile studen­ţimii, sunt incapabili de-a ţinea în frâu massa amorfă. Deageaba căutăm a face o comparaţie a mişcării cuziste cu mişcări simi­lare din străinătate sau chiar cu fascismul italian. Acolo e o idee şi o disciplină, la noi aces­tea există numai la suprafaţă, dar în fond e debandadă. Chiar propaganda lor ultranaţionalistă conduce la rezultate contrare, căci dacă vorbeşti de totală ex­propriere a unei categorii de ce­tăţeni, fie aceştia Jidani sau Mo­­hamedani sau Chinezi sau even­tual Români necinstiţi după con­cepţia dlor studenţi la etatea de 18—20 ani nu-ţi dai seama că în fond faci propagandă comu­nistă, că eşti chiar însuţi comu­nist, deşi aceasta o dovedeşte şi faptul cum îţi realizezi progra­mul „politic“. Mişcările revolu­ţionare încep a se exterioriza prin violenţe şi tulburări de stradă, şi foarte adeseori se îndreaptă mai întâiu împotriva duşmanului „din afară“ dar dacă s’a delăn­­ţuit odată furia, atunci n’o mai poate stăpâni nimeni şi evolu­ează şi idea... Cum se explică faptul că ple­bea mahalalelor a făcut cauză comună cu studenţii, la Oradea şi Cluj? E instinctul care-i a­­trage, e presimţul anarhiei care pentru astfel de elemente cari n’au ce risca e întotdeauna pro­fitabilă.. Suntem un popor tânăr, dar mai tânără ca orice e clasa noastră de intelectuali. Vor mai trece de­cenii până când vom avea o so­cietate bine organizată, în care să ocupe fiecare locul ce-i com­pete, iar până atunci arena pu­blică le rămâne deschisă aventu­rierilor pentru a face experienţe pe contul naţiunii. Greşala Guvernului e că a to­lerat până acum aceste experienţe şi că a considerat ca „studen­­ţime“ cele câteva sute­­de tineri înflăcăraţi, cari sub masca de student îşi deslănţuesc pasiunile şi instinctele necivilizate. E timpul să intervină cu ener­gie. Sau studenţimea rămâne stu­­denţime, sau plebea va trebui tratată ca atare. Tsi. &­ Immromână , îm­ormântare­­ la. La fondul pentru Căminul pen­tru bătrânii săraci al societăţii s’au mai făcut următoarele dă­ruiri ca legate: 1. Legatul Preotul loan Pe­rian întemeiat cu suma de Lei 1000*— de dl Romul Perian şe­ful oficiului contabilităţii archi­­diecezei în memoria iubitului său tată loan Perian fost preot ort. rom. în comuna Cristian şi fost membru al soc. rom. de înmor­mântare din Sibiu decedat în 1. August. 1927. La acest legat a mai dăruit prof. T. Popovici în memoria tatălui prietenului său 100 Lei. Starea legatului 1100 Lei. 2. Legatul învăţătorul loan Olariu întemeiat cu suma de Lei 1000*—­ de dl Vaier Olariu pro­fesor la şcoala normală Andrem Şaguna din Sibiu în memoria ta­tălui său loan Olariu fost învă­ţător în pensiune în comuna Nu­cet, fost membru al soc. rom. de înmormântare din Sibiu decedat în 1. Sept. 1927. La acest legat a mai dăruit în memoria tatălui colegului lor Dr. V. Stan, A. Popovici şi V. Costin câte 50 Lei Eug. Todoran şi T. Popovici câte 100 Lei. Starea legatului este de 1350 Lei. 3. Legatul învăţătoarea Mă­­rioara Todoran întemeiat cu suma de Lei 10o0*— de dl Eugen To­doran directorul şcoalei normale Andreiu Şaguna din Sibiu în me­moria iubitei sale surori Mări­­oara Todoran fostă învăţătoare în comuna de naştere Cetatea de baltă, decedată la 13 Nov. 1927 în etate de 32 de ani. La acest legat au mai dăruit: dl Io­nel Todoran şef contabil la Banca de scont sucursala Sibiu, fratele decedatei şi Sabin Cioran şef contabil la Banca naţională su­cursala Cluj, vărul decedatei, câte 250 Lei prof. T. Popoviciu şi soţia Victoria 200 Lei, Lia Po­povici profesoară la liceul de fete din Târgu-Mureş în memo­ria prietenei şi colegei sale din şcoala normală Andreiu Şaguna 100 Lei, Miorica Popovici stu­dentă la facultatea de ştiinţe din Cluj la memoria prietenei sale 100 Lei, Dr. V. Stan, A. Popo­vici şi V. Costin în memoria su­rorii colegului lor câte 50 Lei. Starea legatului 2050 Lei. La Legatul Protopopul Nicolae Todoran au mai dăruit: Ionel Todoran fiul decedatului şi Sa­bin Cioran nepotul decedatului câte 250 Lei. Pentru toate aceste creştineşti dăruiri mulţumeşte cu toată re­cunoştinţa u nei se închee atât de rar, încât în această zi funcţionarii primă­riilor au concediu. * In cinci ani automobilele în A­­merica au omorât 100 mii per­soane dintre care peste 30 mii au fost copii. * Pe coasta africană a fost prins un peşte necunoscut până acum. Are 3 metri lungime şi cântărește 400 kgr. * Automobilul archiducelui Fer­dinand omorât în Serajevo în 1914 a fost vândut de 13 ori și a provocat 15 accidente dintre care 13 fatale. Ultimul mort de pe urma acestui automobil a fost un negustor din Seghedin. * Poliţiştii din Berlin au sub veston o haină din aluminium și carton, care nu permit trecerea unui pumnal spre corp. * In 30 Octomvrie s-a aprins cu mare solemnitate de către gene­ralul Prezan cu vârful săbiei candela, care va arde veșnic la mormântul soldatului necunoscut în București. * In 8 Sept. 1356 a fost cel mai mare banchet din lume dat de Împăratul Rusiei cu ocazia nunţii sale. Pe 13 k­m. lungime s’au a­­şezat mese pentru 200 mii de persoane. S’au consumat în acea zi 145 mii pâini, 12,980 pui, 57 mii kg. şuncă, 20 mii litrii vin şi 50 mii litrii bere. In învălmă­şeală însă au fost strivite şi o­­morâte la vre-o 3000 persoane. * Se zice că primii cercei i-a pur­tat frumoasa servitoare Hagar a lui Abraham din biblie. Acestei servitoare soţia lui Abraham, Sara, din gelo­zie i-a găurit u­­rechile în semn de batjocură, cea ce făcu pe stăpân să-i treacă inele de aur prin urechi. *­ ­CUVANTUL POPORULUI * Timotei Popovici preşed. societăţii Mazilik­­i Ion luigi. Englejii cred foarte mult, că cifra 13 este aducătoare de ne­noroc. Astfel la calea ferată pa­turile sunt numerotate dela 1—12, în numeroase hoteluri la numă­rul oamenilor după 12—14, iar căsătoriile în ziua de 13 ale lu­In anul 1926 turcul Agha a a­­juns recordul vieţii trăite împli­nind 163 ani. * Bradul poate trăi între 700 — 1200 ani, stejarul între 400—600 ani, salcâmul nu trece de 400 ani, iedera atinge adesea 200 ani. ❖ Dacă nu s’ar tăia deloc unghia dela degetul arătăor după 60 ani această unghie ar avea peste doi metri lungime. ISirFltn­il An nou fericit! doreşte tuturor abonaţilor. REDACŢIA Ziar nou. Eminentul publicist dl P. Şeicaru, retrăgându-se de la ziarul „Cuvântul“ va scoate sub direcţia dsale z­arul „Curentul“ a cărei apariţie e hotărâtă pen­tru ziua de Marţi 10 Ianuarie 1928. Ziarul are pe cei mai buni colaboratori între cari numără pe N. Crainic, C. Petrescu, Busuio­­ceanu etc. Dorim noului confrate viaţă lungă. Un nou sistem de francare a scrisorilor. Zilele trecute a fost la Poşta Centrală un concurs unde s’au experimentat maşini de francarea scrisorilor în mod automat. Dl Marinescu, directo­rul general al poştelor, a insti­tuit acest concurs. Prin convenţia poştală internaţională s-a admis ca francarea scrisorilor să se poată face şi fără mărci, cu o maşină care să imprime valoarea şi numele ţării de origină chiar pe plic. Imprimarea trebue să fie făcută cu cerneală de culoare roşie aprinsă. Noul sistem evită şi numeroasele fraude. In urma acestui concurs, direcţia poşte­lor va stabili condiţiile în care vor funcţiona maşinile admise. Se va încredinţa fiecărei instituţii care va avea nevoe, o astfel de maşină. Plata francatului se va face, fie cu anticipaţie, fie la sfârşit de lună. Aviz. Declaraţiunile pentru ve­nituri comerciale, industriale şi globale se vor înainta în cursul lunei Ianuarie 1928. Declaraţiuni individuale formular Nr. 4, 4 bis şi 5, se pot procura contra cost dela circum­scripţiile de perce­pere respective. Declaraţiile for­mular nou Nr. 4 şi 4 bis, se vor vinde cu lei 1.50 exemplarul, iar declaraţiile formular nou Nr. 5 cu lei 2 exemplarul. Declaraţiu­­nile complectate se vor înainta circumscripţiilor de percepere respective, cari va elibera dovezi. Administrator financiar: Florescu. Aviz. In conformitate cu or­dinul Onor. Minister de Finanţe Nr. 315.043/1927, instituţiunile private, societăţile, întreprinde­rile de ori­ce fel cum şi institu­­ţiunile publice de Stat, judeţ şi comună, sunt datoare să com­­plecteze „adeverinţa form. Nr. 19“ despre toate sumele achitate în decursul anului 1927, ca: sa­lariu, îndemnizări în bani sau în natură, gratificaţii, participări o­­bligatorii la beneficiu, remize tan­tieme pensie sau orice alte in­­demnizări. Adeverinţele complec­tate cu toate datele cerute, se vor preda de către cei cari au plătit în 1927 asemenea venituri titularilor cari rămân obligaţi a le ataşa pe lângă declaraţiile pentu impozitul global formular­e ce se vor depune în cursul lunei ianuarie 1928. Formularele gratuit se vor ridica de la cir­cumscripţiile de percepere res­pective. Atragem atenţia între­prinderilor şi societăţilor că a­­deverinţele se dau pe propria lor răspundere şi că legea Contrib. directe prin art. 110 aplică sanc­ţiuni acelora cari nu procură e­­lementele exacte. Notiţă. In chestiunea extra­­gerei de gheaţă conform art. 24—26 din legea regimului ape­lor Vă atragem atenţia asupra următorului mod de procedare: 1. Locuitorii comunelor cari do­resc a extrage gh­aţa din râuri pentru nevoile lor proprii sau pentru comercializare vor înainta la Primăriile respective petiţiţii în cari vor indica cantitatea şi scopul pentru care o cer. 2. Pe baza acestor petiţii, Primăria sin­gură sau cu concursul Serviciu­lui Dvs. va fixa locul şi condi­­ţiunile în care solicitatorii vor trebui să scoată ghiaţa. 3. Taxa va fi aplicată de Primării numai petiţionarilor cari vor comercia­liza (vinde) ghiaţa şi încassarea Pag. 2

Next