Cuvântul Poporului, 1930 (Anul 12, nr. 1-52)

1930-01-01 / nr. 1

Au. XI. Miercuri 1 laiui&ne 10.0 A « O H aM thTU», * *•« a a - ■ - - 560 Lei » o­­surtâisu — sO » * tie* inQ3 - - •••• ~ - — - 50 , * meric* pe as — ,• «JO » REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA SIBIL Str. Vinteuului 1, (Îs Lsorârla Săteanului PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3— A N UNT U H i Şl I N S E R A T I U N 1 »e prinţese la biroul administraţiei noastre Rândul "Mm Le) 25:) — în text Lei 3‘56 Isit fle­ao. Sfârşitul unui an ne îndeamnă te recapitulări, el închee o nouă pagină din viaţa noastră şi e firesc să cercetim sensul ei. (Să scurtăm trecutul, să desprindem ceea ce el a avut n sau râu şi să tragem învăţăturâ din eveni­mentele ce erau urnat.­ Anul 1920 a fost bogat în experienţe, mai ales pe tărâm politic, începein fal se­ anunţa ca inaugurare­a tremurilor noui, în care toate ndreptăţile se vor îndrepta, m­ecazive vor dispare şi va fi pentru t­i­p mare săr­bătoare, căci tote virtuţile ro­mâneşti, adormit de guvernări nepricepute, se yeredeştepta ca paserea Phoenix. //# cenuşă şi vor duce departe sva neamului nostru. Aşa se vesa la î nce­­putul acestui an. Ctitorii erau cei cari astăzi încâng cârmu­­esc; unii erau convl.j că aşa va fi, alţii nu erau d#t simpli ranglicari porniţi să Q^gească lumea. Iar poporr/, a,$i copil etern, a crezut. Dar ce străjuire de scurtă durată a fost hărzită pmeni­­lor de glorie nout' A fost deajuns Lan penruca lumea să vadă către mesdiine sunt sufletele şi e de sabă puterea noilor cav*rt\ p^. mentarismul lor, ahfat ca re­­generator al vieţii astre pu­blice, s'a viciat, din bra­z/­ de năstruşnica idee a disiilo­r în alb. Dragostea de muncitori, prin masacrul dela Lnj­rajul libertăţilor cet^ti a fost, de sigur, pe deplinalizat de organizarea cetelor cari ţin, la fiecare adun Q al poziţiei, să ciomâgeascâu sâ omoare pe cei ce creau^ decât ei. Priceperea în a­uiul finanţelor s'a arăta,in majorarea cu atâta la­sa impozitelor şi prin execu forţată a celor cari nu pot, sleind astfel de vlagă pe ducători. Au împărţit Ţara regiuni menite a reînvia veri hotare, care ne despărţeau, pensionat pe nedrept, pentru nai angaja în locurile râmase libere partizani nepricepuţi.­­ Aşa se închee anul celor mai­ triste experienţe politice româ­neşti. Sperăm însă că noul an­­ lichida definitiv această le­gendă. Poporul va rămâne cu o desiluzie, dar şi ca o folositoare înnă­ătură pentru viitor. Chemaţi în faţa lui Dumnezeu, să şi dea socoteală de păcatul făcut, primii oameni, Adam şi Eta, s‘au ruşinat foarte. N‘au a­vut însă tăria sufletească să şi recunoască păcatul îsvorât din trufie, să se căiască şi să-şî ceară iertare dela zidito­rul lor, ci a­­mândoi au căutat să arunce vina pe altul. Adam acuza pe Eva, că i a dat să mănânce din măr, Eva acuza pe şarpe, că a ispi­tit o. Şi dacă şarpele avea graiu, de bună seamă grăia şi el vr’un... ţap ispăşitor. Oamenii regimului de astăzi suferă de­ aceeaş slăbiciune, de­ acelaş păcat, al trufiei prosteşti. Oridecâteori li se arată mizerie generală în care au cufundat ţara pe care*o conduc de­ un an şi mai bine, oridecâteori li se dă pe faţă incalculabilele prostii ce le săvârşesc zilnic, cu carul, ori decâteori sunt avertizate, că duc ţara la râpă, ei răspund cu a­­celaş refren banei, care le su­dează iresponsabilitatea şi trufia simplistă . Recunoaştem că viaţa e grea şi că trebuie merg prost, dar de vină nu suntem noi, ci guvernele liberale şi averescane, dela care am moştenit toate re­lele. Ele sunt de vină că cerea­­lele s‘au ieftinit şi stamba s‘a scumpit, ele sunt de vină că mun­citorii au fost măcelăriţi la Lu­­peni; ele sunt de vină, că cetă­­­enii nu se mai pot aduna fără să fie schilodiţi de voinicii dlui, Niţescu, ele sunt de vină, că prin legea administrativă ţara a fost împărţită în paşalâcuri; ele sunt de vină, că funcţionarilor unguri cari n'au depus jurământul li se dau pensii de sute de milioane, câtă vreme văduvele şi orfanii de răsboiu sunt lăsaţi să cerşească; ele sunt de vină că elevii cad la bacalaureat, iar profesorii cu loturi de mizerie sunt siliţi sâ a­meninţe cu grevă; ele sunt de vină că nu s-au dat „reparaţii” la Geneva ; ele sunt de vină că se ciocnesc trenurile, că a iz­bucnit răsboiul ruso chinez, că a murit Ciemencifot, că Turcii nu poartă fes, că petele solare mai vor să dispare, că luna mei râde şi... cetăţeanul ro­şi nu mai poate plăti birurile care marele vistiernic Ma­n­ se sporeşte la fiecare zi — Pentru toate aceste rele stru cele ce mai sunt şi vor icni pe capul nostru — vi­rtual guvernele trecute, devine guvernul actuel e evoc­­are. Aşa spun ei, dar ninte nu-i mai crede. Nu­­ mai crede, pentru că lu­mea are şi niţică memorie şi face comparaţie între ce a fost şi între ce este. Şi mai ales în­tre promisiuni şi între înfăptuiri. Urt­an şi mai bine de guver­nare era de ajuns ca pe­­urma ei să se vadă măcar un modest început de înfăptuiri folositoare. In locul lui vedem însă jaful şi ruina, în care a ajuns­­era pe urma nepriceperii şi a inconşti­enţei celor de zece ani au înebu­­nit lumea cu cele mai fantastice făgăduieli. Ţara însă nu se va prăpădi. Pentr­ă ea va fi mântuită —­­şi încă foarte curând — de a­­cela care a mai mântuit-o de la marginea prăpestiei. Lumea în­ţeleaptă şi iubitoare de ţară îşi pune nădejdea In ei — cel cere va risipi ceata netrebni­cilor. ■ *■ Dinu. Pajură. Păcălii si*® si uni lin Bugetul tării pe anul 1930. Spicuiri din ziare. Bugetul pe 1930 este un bu­get ale cărui venituri au fost mult umflate, iar cheltuelile, în loc să fie reduse, au fost sporite simţitor. Dovadă: La taxele de export s’au pre­văzut, pe exerciţiul 1930 veni­turi de 1.200 milioane. In buge­tul exerciţiului în curs taxele de export erau trecute cu 850 mi­li­oane, iar în comptul celor zece luni ale exerciţiului, adică de la 1 ianuarie la 31 Octomvrie 1929 nu sau încasat de cât 543 mili­oane 591.000 lei. Totuşi, deşi pre­vederile pentru exerciţiul 1929 n’au fost şi nu vor fi acoperite, d. Madgearu a înscris pe 1930 taxele de export ca trebuind să producă 1 miliard 200 milioane. Taxele pe spectacole teatre cinematografe, ca să luăm un alt exemplu, au produs, în cur­sul primelor zece luni ale anu­lui 1929, suma de 93 milioane, deşi prevederile bugetare erau de 100 milioane. Pentru exerci­ţiul 1930 d. Madgearu a prevă­zut 150 milioane din taxele pe spectacole. Deci s’au umflat ve­niturile în mod exagerat şi fără justificare numai pentru a se putea echilibra bugetul. Iar cheltuelile s’au sporit în condiţiuni cari nu pot fi trecute cu vederea. Astfel bugetul Preşedinţiei Consiliului de miniştri, care era, pentru exerciţiul în ars, de­­ 2.791.080 iei, a fost ridicat pentru 1930, la fabuloasa sumă de 10560,8 lei. Iar ca detaliu, din acest buget, se cuvine să amintim. La cheltueiie ordinare, care se­ci­fr­ează la peste 5 milioane, se adaugă diverse alte cheltueli-­­de materiale cheltueli extraor­dinare, misiuni, diurne, serviciu de presă și de informațiuni po­litice, etc., etc. care trec de loc, — una sută, 5 milioane puse la dispoziţia preşedintelui Con­siliului de miniştri. Bugetul ministrului de externe a fost întocmit şi el pe aceeaşi bază de risipă. De unde pentru 1929, cheltuelile acestui depar­tament nu depăşeau loc milioane, 92.165.ooo lei în cifră exactă, — pe 1930 s'a prevăzut 345 mi­lioane 464.000 lei, adică cu an plus de 253 300.000 lei. Trăim în plin regim de ri­sipă. In schimb reducerile bugetare au atins o serie de funcţionari destoinici şi experimentaţi şi în­săşi organizarea jandarmeriei. Guvernul partidului naţional­­ţărănesc a redus, pe cale buge­tară, numărul jandarmilor pre­văzuţi în efectivul stabilit prin legea de organizare, şi au lăsat, astfel, ordinea în comunele ru­rale la discreţia cetelor de voi­nici. Avem un buget de ruină fi­nanciara şi desorganizare soci­alii. Are­asta este caracteristica bu­getului prezentat de guvernul prezidat de dl Iul­ia Maniu, şe­ful partidului naţional-ţărănesc. II. Ale noastre Preţuri sepcial reduse 15 în limgeisria bărbătească. Profitaţi de ocazie „ " şi vâ prevedeţi cu lingerie bărbătească. Viz­eţi noile preţuri în vitrinele­ noastre. Vizitaţi şi depozitul nostru făra a fi obligaţi de-a cumpăra. KSULNER & DEUTSCH Sibiu, Pisţa Kegel® Ferdinand Ko. 14»

Next