Cuvântul Poporului, 1932 (Anul 14, nr. 1-52)
1932-01-09 / nr. 2
________________________----------------& & a* AM i w ? (H ftsss« - - - — ■- - •- 160 Li i ft s o — - — - 80 f» t?©l las*! — — - — ~ 41 Partea Bârci şi instituţii de stat — lo (O Sambftte)9 Ianuarie 1952. REDACŢIA ^MIHISTRAIlA SIBIl) Str. Fitoteaa!tti S. U* Librăria Săteanului) PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3 — Nr. 2 ANUNŢURI Şl INSERAŢIUNI te primesc la biroul administraţiei noastre Rândul m'm Lei 2.50 — în text Lei 3'50 Situaţia politică Retragerea guvernului Iorga — Argetoianu. Cine va forma noul guvern? Svonuri despre un guvern GOGA. Anul 1932 nici nu s'a născut bine şi a şi început să arunce surprizele printre cetăţenii români. Prima supriză — poate cea mai dorită de toţi,— este cu încetarea provizoratului actualului guvern. Guvernul Iorga —Argetoianu este pe ducă. Plecarea plină de nădejdi a dlui Argetoianu în străinătate şi insuccesul care l-a avut până acuma prin toate locurile pe unde a umblat, a pus pe gânduri şi pe dl Iorga, care Îşi pusese toată nidejdea în această călătorie a dlui Argetoianu. Articolele pe cari le consacră marile cotidiene franceze călătoriei dlui Argetoianu la Paris şi atmosfera ce i-o pregătesc în capitala Franței sunt o dovadă că lumea politică şi financiară de acolo nu e dispusă să primească cu simpatie şi cu bunăvoinţă cererile de credit din partea dlui Argetoianu sub orice formă ar fi ele făcute. De aceia lumea politică înţelege că întoarcerea dlui Argetoianu va fi urmată de o imediată criză politică şi de o schimbare de regim. Se svoneşte despre un guvern compus din dnii O. Goga, Dl. Lupu, Gheorghe Brătianu şi Argetoianu. Insă nici pe acest svon nu se poate pune mult temeiu. Dl Argetoianu este merele meşter al jucăriilor stricate, pe cere în joc să le repare, mai rău le strică. Ori drui Goga, Lupu şi Gheorghe Brătianu, sunt bărbaţii de viitor ai ţării româneşti sunt nădejdea de mâine a ţării şi astfel nu işi pot încredinţa soarta în mâinile meşterului-strică de la finanţe. Cea mai nouă versiune care circulă cu multă insistenţă prin toate cercurile politice ale Bucureştiului este formarea unui guvern Goga. Ziarele cu hiat notă de această eventualitate, care e privită cu multă încredere în toate părţile. In guvernul Goga vor lua parte în primul rând partizanii partidului poporului, apoi partizanii dlor Gh. Brătianu şi Dr. Lupu — şi natural, — noul guvern va purcede imediat la dizolvarea actualului parlament. Dl Octavian Goga, fost ministru. Situaţia politică tulbure destul, astfel începe să se limpezească. Semnificaţia sărbătoririi dlui Goga, precum şi înalta distincţie cu care a fost împărtăşit de M. Sa Regele începe astfel să fie mai bine înţeleasă. Prin guvernul Goga se pune capăt unui provizorat destul de dezastruos, care de câţiva ani a apăsat greu asupra ţării. Aşteptăm plini de încredere viitorul apropriat care ne va aduce vestea îmbucurătoare. EL. M. mulţi, fără teamă de pedeapsă. Nu este om care să nu poată arăta cu degetul trei-patru cari au lucrat Împotriva legii, fie mari fie mici, şi cu toate acestea nu l-au văzut pedepsiţi. înainte de războiu, cine putea cruţa ceva din căştigul lui şi punea la o bancă, era sigur că averea lui nu numai e păstrată, ci şi sporită cu dobânda. Ştia că a adunat bani albi pentru zile negre. Erau rari băncile cari se prăbuşiau. Azi şi bănci cu conducere cinstită ajung să nu mai poată plăti, şi îşi închid porţile. Averi adunate cu trudă, sunt pierdute peste noapte, înainte de războiu, datornicul ştia că trebue să-şi replătească banul luat împrumut, cu dobândă, şi numai cei slabi şi şarlatani nu voiau să plătească. Azi mulţi datornici, cari ar vrea să-şi plătească datoriile nu pot, nu au cu ce. înainte vreme statul, guvernele, nu se amestecau în treburile de bani luaţi ori da fi împrumut ci numai judecătoriile. Azi vine guvernul şi hotăreşte prin lege, cât să cadă din datorie, şi încăi ani să se plătească. Dacă cineva avea o plată era sigur că o capătă, la timp, că ea nu poate fi micşorată asemenea şi acela cere avea o pensie, era sigur de dreptul lui. Azi plăţile nu se mai fac cu lunile, ori de fel, se micşorează prin legi, ca şi pensiile. Toate acestea şi alte răsturnări cari se întâmplă de la o zi la alta, nu le doresc guvernele, nu iasă din capul lor, ci din greutăţile mari ale vremii. S-ar părea că averea şi sărăcia nu au nici o lege, că se nasc la întâmplare în ziua de azi. Şi cu toate acestea marile răsturnări din viaţa economică a ţărilor, sunt născute toate din alte răsturnări, iscate înainte în gândul, mintea şi sufletul omului. Aşa că sufletul trebue întâi însănătoşat, dorinţele lui şi năzuinţele cari întrec măsura dreptăţii, a iubirii frăţeşti, a cinstei şi a câştigului drept. Numai aşa vom scăpa şi de nesiguranţa în viaţa economică. Răsturnări Trăim zile de mari prefaceri, de schimbări în rânduiala lucrurilor, cari adeseori par cu neputinţă, aşa sunt de mari răsturnările cari se petrec sub ochii noştri. Lumea nu e încă aşezată după răsturnarea cea mare care a fost răsboiul. Şi după cum atunci nime nu putea şti ce va aduce ziua de mâne, tot aşa nu ştim nici azi. Dovadă nouă, că vremile sunt mai tari decât oamenii. Să arătăm câteva din aceste mari răsturnări, înainte de războiu, chiar şi în ţările cele mai democratice, erau legi şi porunci pe cari nu le puteau călca nepedepsiţi, nici cei mari, nici cei mici. Azi le călcăm de. Agârbiceanu E vai de plugari, plâng pe toate căile, plâng cei săraci împreună cu cei bogaţi. Pe toţi îi striveşte acelaş rând de năcazuri. Impozite apăsătoare, datorii în bănci şi mii de neajunsuri particulare. Ce-i omoară în prezent e impozitul după succesiune. Bunurile mobile şi imobile sunt evaluate în zilele de belşug, în vreme când banul circula între degetele fiecărui năcăjit. Un jugăr evaluat între anii 1924—28 cu 20.000 Iei, azi vândut cu preţ ridicat dacă atinge suma de 4000 lei. Am văzut procese verbale de impunere din partea Administraţiei Financiare, cari ating o sumă atât de exagerată, de să-şi vândă bietul plugar tot bunul evaluat şi nu e în stare să facă faţă numai. Atunci vindea feldera de cucuruz cu 80—400 lei, azi tremură toată ziua în piaţa Sibiului până vede 20 lei pe ea. Produce pământul de cinci ori cât a produs înainte, are plugarul cu de 5 ori mai puţine nevoi ca acum câţiva ani. N'are domnilor, nu mai are nici cămaşe pe el. Dacă e o dreptate şi un Dumnezeu ar trebui să ne fie frică, ar trebui să ne zguduim în faţa încercărilor ce se pun pe spatele unor oameni ce nu se mai pot duce pe ei înşişi, apoi să mai ducă şi poverile altora. Să-i ajutăm, căci ne ajutăm pe noi înşine, să ajutăm căci îi salvăm de la o moarte sigură, să-i îngrijim, căci fără puterea, munca şi suferinţa lor, nu poate să existe nici o altă pătură socială suprapusă pe temelia împietriţilor copii ai ogoarelor. Facem acest apel către Dl Administrator Financiar, îl facem convinşi pe cruda realitate şi-l rugăm să-şi plece urechea la glasul pământului ce strigă : Numi omorâţi copii pentru ţărâna mea căci pentru ei mă faceţi să plâng de milă. Până acum făceau rugăciuni să le aduc roade bogate azi mă roagă să casc gura mea rece ca să-i înghit. Fii, pământul, cu glia lor strămoşească pentru care aţi sângerat cu tofii strig: Mântuiţimi copii, mântuiţi vă neamul, mântuie viaţa. IOAN TATU In atinţifi Dlui Administritor Financiar* li ii gri gira pipi. Thalia cu ive din 10 lan. Mi toii imă alni Manevre de toamnă