Cuvântul Poporului, 1932 (Anul 14, nr. 1-52)

1932-01-09 / nr. 2

________________________----------------­& & a* AM i w ? (H ftsss« - - - — ■- - •- 160 Li i ft s o — - — - 80 f» t?©l las*! — — - — ~ 41 Partea Bârci şi instituţii de stat — lo (O Sambftte)9 Ianuarie 1952. REDACŢIA ^MIHISTRAIlA SIBIl) Str. Fitoteaa!tti S. U* Librăria Săteanului) PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3 — Nr. 2 ANUNŢURI Şl INSERAŢI­UNI te primesc la biroul administraţiei noastre Rândul m'm Lei 2.50 — în text Lei 3'50 Situaţia politică Retragerea guvernului Iorga — Argetoianu. Cine va forma noul guvern? Svonuri despre un guvern GOGA. Anul 1932 nici nu s'a născut bine şi a şi început să arunce surprizele printre cetăţenii români. Prima supriză — poate cea mai dorită de toţi,— este cu încetarea provizoratului actualului guvern. Guvernul Iorga —Argetoianu este pe ducă. Plecarea plină de nădejdi a dlui Argetoianu în stră­­inătate şi insuccesul care l-a avut până acuma prin toate lo­curile pe unde a umblat, a pus pe gânduri şi pe dl Iorga, care Îşi pusese toată ni­dejdea în această călătorie a dlui Argetoianu. Articolele pe cari le consacră marile cotidiene franceze călătoriei dlui Argetoianu la Paris şi atmos­fera ce i-o pregătesc în capitala Franței sunt o dovadă că lumea politică şi financiară de acolo nu e dispusă să primească cu simpatie şi cu bunăvoinţă cere­rile de credit din partea dlui Argetoianu sub orice formă ar fi ele făcute. De aceia lumea politică în­ţelege că întoarcerea dlui Arge­toianu va fi urmată de o imediată criză politică şi de o schimbare de regim. Se svoneşte despre un guvern compus din dnii O. Goga, Dl. Lupu, Gheorghe Brătianu şi Ar­getoianu. Insă nici pe acest svon nu se poate pune mult temeiu. Dl Argetoianu este merele meşter al jucăriilor stricate, pe cere în joc să le repare, mai rău le strică. Ori drui Goga, Lupu şi Gheorghe Brătianu, sunt bărbaţii de viitor ai ţării româneşti sunt nădejdea de mâine a ţării şi astfel nu işi pot încredinţa soarta în mâinile meşterului-strică de l­a finanţe. Cea mai nouă versiune care circulă cu multă insistenţă prin toate cercurile politice ale Bucu­­reştiului este formarea unui gu­vern Goga. Ziarele cu hiat notă de această eventualitate, care e privită cu multă încredere în toate părţile. In guvernul Goga vor lua parte în primul rând partizanii partidului poporului, apoi partizanii dlor Gh. Brătianu şi Dr. Lupu — şi natural, — noul guvern va purcede imediat la dizolvarea actualului parlament. Dl Octavian Goga, fost ministru. Situaţia politică tulbure des­tul, astfel începe să se limpezească. Semnificaţia sărbătoririi dlui Goga, precum şi înalta distincţie cu care a fost împărtăşit de M. Sa Regele începe astfel să fie mai bine înţeleasă. Prin guvernul Goga se pune capăt unui provizorat destul de dezastruos, care de câţiva ani a apăsat greu asupra ţării. Aşteptăm plini de încredere viitorul apropriat care ne va aduce vestea îmbucurătoare. EL. M. mulţi, fără teamă de pedeapsă. Nu este om care să nu poată arăta cu degetul trei-patru cari au lucrat Împotriva legii, fie mari fie mici, şi cu toate acestea nu l-au văzut pedepsiţi. înainte de războiu, cine pu­tea cruţa ceva din căştigul lui şi punea la o bancă, era sigur că averea lui nu numai e păstrată, ci şi sporită cu dobânda. Ştia că a adunat bani albi pentru zile negre. Erau rari băncile cari se prăbuşiau. Azi şi bănci cu conducere cinstită ajung să nu mai poată plăti, şi îşi închid por­ţile. Averi adunate cu trudă, sunt pierdute peste noapte, înainte de războiu, datornicul ştia că trebue să-şi replătească banul luat împrumut, cu dobândă, şi numai cei slabi şi şarlatani nu voiau să plătească. Azi mulţi datornici, cari ar vrea să-şi plă­tească datoriile nu pot, nu au cu ce. înainte vreme statul, gu­vernele, nu se amestecau în treburile de bani luaţi ori da fi împrumut ci numai judecătoriile. Azi vine guvernul şi hotăreşte prin lege, cât să cadă din datorie, şi în­că­i ani să se plătească. Dacă cineva avea o plată era sigur că o capătă, la timp, că ea nu poate fi micşorată ase­menea şi acela cere avea o pensie, era sigur de dreptul lui. Azi plăţile nu se mai fac cu lunile, ori de fel, se micşorează prin legi, ca şi pensiile. Toate acestea şi alte răs­turnări cari se întâmplă de la o zi la alta, nu le doresc guvernele, nu iasă din capul lor, ci din gre­utăţile mari ale vremii. S-ar părea că averea şi sărăcia nu au nici o lege, că se nasc la întâmplare în ziua de azi. Şi cu toate aces­tea marile răsturnări din viaţa economică a ţărilor, sunt născute toate din alte răsturnări, iscate înainte în gândul, mintea şi su­fletul omului. Aşa că sufletul tre­bue întâi însănătoşat, dorinţele lui şi năzuinţele cari întrec mă­sura dreptăţii, a iubirii frăţeşti, a cinstei şi a câştigului drept. Numai aşa vom scăpa şi de ne­siguranţa în viaţa economică. Răsturnări Trăim zile de mari prefaceri, de schimbări în rânduiala lucru­rilor, cari adeseori par cu nepu­tinţă, aşa sunt de mari răsturnările cari se petrec sub ochii noştri. Lumea nu e încă aşezată după răsturnarea cea mare care a fost răsboiul. Şi după cum atunci nime nu putea şti ce va aduce ziua de mâne, tot aşa nu ştim nici azi. Dovadă nouă, că vremile sunt mai tari decât oamenii. Să arătăm câteva din aceste mari răsturnări, înainte de războiu, chiar şi în ţările cele mai democratice, erau legi şi porunci pe cari nu le puteau călca nepedepsiţi, nici cei mari, nici cei mici. Azi le călcăm de­­. Agârbiceanu E vai de plugari, plâng pe toate căile, plâng cei săraci îm­preună cu cei bogaţi. Pe toţi îi striveşte acelaş rând de năcazuri. Impozite apăsătoare, datorii în bănci şi mii de neajunsuri particu­lare. Ce-i omoară în prezent e impozitul după succesiune. Bu­nurile mobile şi imobile sunt e­­valuate în zilele de belşug, în vreme când banul circula între degetele fiecărui năcăjit. Un ju­­găr evaluat între anii 1924—28 cu 20.000 Iei, azi vândut cu preţ ridicat dacă atinge suma de 4000 lei. Am văzut procese verbale de impunere din partea Administra­ţiei­ Financiare, cari ating o su­mă atât de exagerată, de să-şi vândă bietul plugar tot bunul e­­valuat şi nu e în stare să facă faţă numai. Atunci vindea feldera de cu­curuz cu 80—400 lei, azi tremu­ră toată ziua în piaţa Sibiului până vede 20 lei pe ea. Produce pământul de cinci ori cât a pro­dus înainte, are plugarul cu de 5 ori mai puţine nevoi ca acum câţiva ani. N'are domnilor, nu mai are nici cămaşe pe el. Dacă e o drep­tate şi un Dumnezeu ar trebui să ne fie frică, ar trebui să ne zgu­duim în faţa încercărilor ce se pun pe spatele unor oameni ce nu se mai pot duce pe ei înşişi, apoi să mai ducă şi poverile al­tora. Să-i ajutăm, căci ne ajutăm pe noi înşine, să­­ ajutăm căci îi salvăm de la o moarte sigură, să-i îngrijim, căci fără puterea, munca şi suferinţa lor, nu poate să existe nici o altă pătură soci­ală suprapusă pe temelia împie­­triţilor copii ai ogoarelor. Facem acest apel către Dl Administrator Financiar, îl facem convinşi pe cruda realitate şi-l rugăm să-şi plece urechea la glasul pământului ce strigă : Nu­mi omorâţi copii pentru ţărâna mea căci pentru ei mă faceţi să plâng de milă. Până acum făceau rugăciuni să le aduc roade bogate azi mă roagă să casc gura mea rece ca să-i înghit. Fii, pământul, cu glia lor strămoşească pentru care aţi sângerat cu tofii strig: Mântuiţi­­mi copii, mântuiţi­ vă neamul, mân­­tuie viaţa. IO­AN TATU In atinţifi Dlui Administritor Financiar* li ii gri gira pipi. Thalia cu ive din 10 lan. Mi toii imă alni Manevre de toamnă

Next