Cuvântul Poporului, 1933 (Anul 15, nr. 1-35)
1933-07-22 / nr. 27
Sâmbăta 22 IULIE 1990. Anul XV Abonamentul : Pe un an — — — — — — Lei 160 — Pe o jumătate an — — — — « 80— Pe trei luni — — — — — . 40— Pentru Bănci şi Instituţii de stat « 500— ANUNŢURI ŞI APERAŢIUNI se primesc la biroul administraţiei noastre Rândul m/m Lei 5*50*— în text Lei 3*50’— REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU, Sf. Pintenului 1. (la Libr. Săteanului) PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3.— Gheorghe Coşbuc. Cu prilejul desvelirii monumentului din Sibiu 16/VII 1933. Luminaţii cetăţeni ai Sibiului slăvind prin rostul acestui moniment memoria glorioasă a poetuluiSlănimei române, au transformat ziua de astăzi într'o sărbătoare a pietăţii naţionale. Am însărcinarea să exprim cu acest prilej, al desvelirii monumentului G. Coşbuc, omagiile Academiei Române, care este fericită că a putut număra printre membrii ei activi pe genialul fiu al preotului din Hordou, al cărui scaun II împodobeşte în timpul de faţă alt vlăstar răsărit din familie preoţească : «feciorul lui Iosif preotul* din Răşinari. Valoarea artistică şi culturală, nu mai puţin cea morală a operii lui Gheorghe Coşbuc, care prin scrisul său limpede ca cristalul a izbutit a spori patriotismul nostru național cu atâtea frumuseți neperitoare, oferă dovezi strălucite despre energiile, cari sălăşluesc tainic în adâncimile sufletului popular, așteptând clipa potrivită spre a se putea esterioriza în minunate creațiuni poetice. Iobagii, cari la începutul secolului al XVI lea după ivirea lui Mihai Viteazul în Transilvania, erau pătrunşi de dorinţa de a scăpa de sub jugul nemeşesc al familiei Petricsevics-Horvath, refugiindu se de pe moşia acestuia Visua in Hordoul din ţinutul Bistriţei, au dat in cursul timpului o serie întreagă de juzi şi preoţi vrednici. Din sângele lor nu lipsea scânteia, care urma să aprindă mai târziu întreagă fiinţa gloriosului lor descendent de focul sfânt al dragostei de libertate şi de progres. Acest Îndemn ancestral la îndemnat pe G. Coşbuc, fostul student al Universităţii din Cluj, să vie la Sibiu unde cotidianul «Tribuna» li deschidea coloanele, în cuprinsul cărora putea arunca o zi de zi sămânţa dorului de libertate şi de progres. A trecut apoi Carpaţii, ca din capita de prof. Dr. Ioan Lupaş la României libere, de unde răsărea soarele culturii pentru toţi fiii neamului nostru, să poată contribui un şi mai mare măsură la înflorirea acestei culturi, care pregătea cu mijloace spirituale calea unităţii şi a libertăţii naţionalepolitice. In năzuinţele seculare ale poporului român spre continuă ascenziune a cugetului, din timpul Începuturilor nebuloase ale traducerilor husite şi până în zilele noastre, activitatea creatoare a lui Gheorghe Coşbuc a dat, fără îndoială, expresiunea cea mai viguroasă şi mai originară a cugetării populare româneşti. Taina succesului său ne-o descopere poetul Însuşi cu sinceritatea celui ce îşi simţea întreaga fiinţă într'o contopire intimă cu sufletul colectiv al neamului, din care s'a ridicat. Desăvârşita lui legătură cu mediul o mărturiseşte Coşbuc cu simplitate clasicăn următoarele versuri din «Povestea cântării* : Ascult cum îşi freamătă cântul Pădurea, părâul şi vântul E cerul al meu şi pământul Şi cânt ca şi ele şi eu... In adevăr, cerul şi pământul românesc, cu toate credinţele, cu toate podoabele şi comorile ascunse in adâncimile sufletului popular, au fost nu numai descoperite şi cântate de Coşbuc cu artă neîntrecută, dar au cântat ele visele şi vor continua să cânte in versurile neperitoare ale acestui coborâtor din iobagii dornici de libertate al lui Horváth Petricsevics de la începutul secolului al XVlea. Poezia lui Gheorghe Coşbuc n‘a fost insă numai floare, cu Dumnezeiască mireasmă, odrăslită din puterea roditoare a sufletului românesc şi crescută sub raza dătătoare de viaţă a cerului care ocroteşte pământul nostru strămoşesc. Ea a fost adeseori, în zile de aşteptare grea şi chinuitoare sau in vreme de sfâşieri şibuduraturi surde, ca un tuble de chemare la luptă pentru realizarea acelui maximum de rezultate posibile ale energiei naţionale, care ne-a dat patria română de astăzi, întregită nu numai prin vitejia spadei, ci şi prin înţelepciunea Scripturii. Gheorghe Coşbuc atribuia cu drept cuvânt acestui Îndoit eroism ostăşesc şi cultural, o importantă de ordin salvator in viata poporului nostru, la toate răspântiile de grea cumpănă ale desvoltării sale istorice. A cântat cu entuziasm vitejiile luptătorilor cu arma şi a preţuit cu dreptate roadele Îndelungatelor osteneli ale luptătorilor cu condeiul. In privirile sintetice, retrospective pe cari le îndreaptă adeseori cu predilecţie asupra trecutului nostru, el găsea prilej să exclame : Ce furişai n'au mai pornit Pofta răilor şi ura Să te piarză neam iubit! Dar de toţi ne-a mântuit Spada noastră şi Scriptural Vrednici descendenţi ai Sibienilor de odinioară, a căror spadă a fulgerat adeseori victorioasă pe câmpiile de bătălie după cum a strălucit conţinu dorinţa lor de progres cu ajutorul Scripturii — păziţi cu sfinţenie monumentul acesta, care înfăţişează chipul unuia dintre cei mai geniali fii ai plaiurilor noastre ardelene, iar voi curajoşi luptători pentru izbânda „Acţiunei Româneşti* studiaţi cu osârdie opera lui artististică-literară şi perpetuaţi cu entuziasm amintirea celui ce a imortalizat, deodată cu numele său, faima geniului creator al neamului nostru! Situaţia politică Activitatea partidului naţional-agrar pe întreg cuprinsul ţării. Frământarea liberalilor dacişti. Ziarul „Ştirea“ din Arad despre schimbările din toamnă. O nouă sondă In frământare — la Bădăcini. Dl Maniu intră In activitate ? După plecarea dlui O. Goga In străinătate partizanii au Intensificat propaganda. Reorganizarea partidului In Bucureşti. Apoi marile adunări din Dorohoiu, Teleorman etc. ne arată mai mult ca oricând că stăm In faţa unei puternice organizaţii politice, încălzită la locul sfânt al dragostei de ţară şi care are un conducător călăuzit de marile interese ale neamului. Partidul naponal agrar acuma işi are antenele sale întinse pe întreg cuprinsul ţării şi e atât de bine cunoscut prutindenei încât la auzul numelui de Goga tot poporul isbucneşte In urale însufleţite la adresa partidului şi a conducătorului. Partidul naţional agrar este pregătit pentru orice eventualitate. La plecarea sa dl O. Coga a turnat destul nerv fn membri acestui partid şi nădăjduim că la inapoerei va găsi gata pentru orice luptă. Dl Duca şi-a mai cheltuit paralele prin străinătate spre a Inteti propaganda politică şi peste hotare. Oare a uitat dl Duca ce spunea in 1930? Dorul de putere atât de mult să-i fie slăbit memoria ? Deocamdată pe lângă fracţiunea principală a dlui Gh. Brâtianu şi celelalte mai mici a dlui J. Th. Florescu, Istrate Micescu etc. începe să acţioneze şi o altă mare fracţiune sub conducerea dlui Dr. Anghelescu astfel că şefiile politice, are fracţiune! Daca scad vartigiana, incât o si ajungă să nu mai coteze h harsa politică. Bietul partid liberal a ajuns un coş de fracţiuni aşa că cu toată truda n‘o să mai poată forma un ce Intreg.*E fatal să aibe soarta tuturor corpurilor intrate in descompunere. * Ziarul «Ştirea» din Arad ai cărui conducători sunt cam Incuscriţi cu liberalii vorbind despre schimbările politice cari se prevăd in toamnă intre altele, scrie şi următoarele: «Cel mai sigur pe succesiune, avănd în vedere exemplele trecutului, e Dl Goga. Domnia sa in stilul poetic drag de odinioară, dar pigmentat puţin cu poante politice, a şi luat atitudine de Pyble politică şi şi-a anunţat venirea la putere odată cu îngădjbenirea frunzelor de cucuruz. E totuşi ceva adevăr în această expresie poetică. Până la toamnă, guvernul ajutat de dihoniile interne şi de neplăcerile şi insuccesele economice externe, va fi sortit opoziţiei. Ori după toate regulile tradiţiilor în chestie de succesiune guvernamentală, niciodată după un partid puternic, nu vine alt partid puternic, ci alt partid tampon. Ori, după toate prevederile acest partid tampon, — pentru că liberalii incă nu pot veni, — va fi cel al lui Goga. Aşa arată barometrul politic și dl Goga trebue să știe ceva*. * După nenorocirea cars s’s abătut asupra noastră prin Incendierea *