Cuvântul Poporului, 1933 (Anul 15, nr. 1-35)

1933-07-22 / nr. 27

Sâmbăta 22 IULIE 1990. Anul XV Abonamentul : Pe un an — — — — — — Lei 160 — Pe o jumătate an — — — — « 80— Pe trei luni — — — — — . 40— Pentru Bănci şi Instituţii de stat « 500— ANUNŢURI ŞI APERAŢIUNI se primesc la biroul administraţiei noastre Rândul m/m Lei 5*50*— în text Lei 3*50’— REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA SIBIU, Sf. Pintenului 1. (la Libr. Săteanului) PREŢUL UNUI EXEMPLAR LEI 3.— Gheorghe Coşbuc. Cu prilejul desvelirii monumentului din Sibiu 16/VII 1933. Luminaţii cetăţeni ai Sibiului slăvind prin rostul acestui moni­­ment memoria glorioasă a poe­tului­­Slănimei române, au trans­format ziua de astăzi într'o săr­bătoare a pietăţii naţionale. Am însărcinarea să exprim cu acest prilej, al desvelirii mo­numentului G. Coşbuc, omagiile Academiei Române, care este fericită că a putut număra prin­tre membrii ei activi pe genialul fiu al preotului din Hordou, al cărui scaun II împodobeşte în timpul de faţă alt vlăstar răsărit din familie preoţească : «feciorul lui Iosif preotul* din Răşinari. Valoarea artistică şi cultura­lă, nu mai puţin cea morală a operii lui Gheorghe Coşbuc, care prin scrisul său limpede ca cris­­talul a izbutit a spori patriotismul nostru național cu atâtea frumu­seți neperitoare, oferă dovezi strălucite despre energiile, cari sălăşluesc tainic în adâncimile sufletului popular, așteptând clipa potrivită spre a se putea esteri­­oriza în minunate creațiuni poe­tice. Iobagii, cari la începutul se­colului al XVI lea după ivirea lui Mihai Viteazul în Transilvania, erau pătrunşi de dorinţa de a scăpa de sub jugul nemeşesc al familiei Petricsevics-Horvath, re­­fugiindu se de pe moşia acestuia Visua in Hordoul din ţinutul Bis­triţei, au dat in cursul timpului o serie întreagă de juzi şi preoţi vrednici. Din sângele lor nu lip­sea scânteia, care urma să a­­prindă mai târziu întreagă fiinţa gloriosului lor descendent de fo­cul sfânt al dragostei de liberta­te şi de progres. Acest Îndemn ancestral l­a îndemnat pe G. Coşbuc, fostul student al Universităţii din Cluj, să vie la Sibiu unde cotidianul «Tribuna» li deschidea coloane­le, în cuprinsul cărora putea a­­runca o zi de zi sămânţa dorului de libertate şi de progres. A tre­cut apoi Carpaţii, ca din capita­ de prof. Dr. Ioan Lupaş la României libere, de unde ră­sărea soarele culturii pentru toţi fiii neamului nostru, să poată con­tribui un şi mai mare măsură la înflorirea acestei culturi, care pre­gătea cu mijloace spirituale calea unităţii şi a libertăţii naţionale­­politice. In năzuinţele seculare ale po­porului român spre continuă as­­cenziune a cugetului, din timpul Începuturilor nebuloase ale tra­ducerilor husite şi până în zilele noastre, activitatea creatoare a lui Gheorghe Coşbuc a dat, fără în­doială, expresiunea cea mai vi­guroasă şi mai originară a cu­getării populare româneşti. Taina succesului său ne-o descopere poetul Însuşi cu since­ritatea celui ce îşi simţea întrea­ga fiinţă într'o contopire intimă cu sufletul colectiv al neamului, din care s'a ridicat. Desăvârşita lui legătură cu mediul o mărtu­riseşte Coşbuc cu simplitate cla­­sicăn următoarele versuri din «Po­vestea cântării* : Ascult cum îşi freamătă cântul Pădurea, părâul şi vântul E cerul al meu şi pământul Şi cânt ca şi ele şi eu... In adevăr, cerul şi pământul românesc, cu toate credinţele, cu toate podoabele şi comorile as­cunse in adâncimile sufletului po­pular, au fost nu numai descope­rite şi cântate de Coşbuc cu artă neîntrecută, dar au cântat ele vi­sele şi vor continua să cânte in versurile neperitoare ale acestui coborâtor din iobagii dornici de libertate al lui Horváth Petricsevics de la începutul secolului al XVl­ea. Poezia lui Gheorghe Coşbuc n‘a fost insă numai floare, cu Dumne­zeiască mireasmă, odrăslită din puterea roditoare a sufletului ro­mânesc şi crescută sub raza dătă­toare de viaţă a cerului care o­cro­­teşte pământul nostru strămoşesc. Ea a fost adeseori, în zile de aşteptare grea şi chinuitoare sau in vreme de sfâşieri şi­­bud­uraturi surde, ca un tub­le de chemare la luptă pentru realizarea acelui maximum de rezultate posibile ale energiei naţionale, care ne-a dat patria română de astăzi, întregită nu numai prin vitejia spadei, ci şi prin înţelepciunea Scripturii. Gheorghe Coşbuc atribuia cu drept cuvânt acestui Îndoit eroism ostăşesc şi cultural, o importantă de ordin salvator in viata popo­rului nostru, la toate răspântiile de grea cumpănă ale desvoltării sale istorice. A cântat cu entuziasm vitejiile luptătorilor cu arma şi a preţuit cu dreptate roadele În­delungatelor osteneli ale luptă­torilor cu condeiul. In privirile sintetice, retros­pective pe cari le îndreaptă ade­seori cu predilecţie asupra trecu­­tu­lui nostru, el găsea prilej să ex­clame : Ce furişai n'au mai pornit Pofta răilor şi ura Să te piarză neam iubit! Dar de toţi ne-a mântuit Spada noastră şi Scriptural Vrednici descendenţi ai Si­­bienilor de odinioară, a căror spadă a fulgerat adeseori victo­rioasă pe câmpiile de bătălie după cum a strălucit conţinu dorinţa lor de progres cu ajutorul Scrip­turii — păziţi cu sfinţenie monumen­tul acesta, care înfăţişează chipul unuia dintre cei mai geniali fii ai plaiurilor noastre ardelene, iar voi curajoşi luptători pentru iz­bânda „Acţiunei Româneşti* stu­diaţi cu osârdie opera lui artistis­­tică-literară şi perpetuaţi cu en­tuziasm amintirea celui ce a imo­rtalizat, deodată cu numele său, faima geniului creator al neamu­lui nostru! Situaţia politică Activitatea partidului naţional-agrar pe întreg cu­prinsul ţării. Frământarea liberalilor dacişti. Ziarul „Ştirea“ din Arad despre schimbările din toamnă. O nouă sondă In frământare — la Bădăcini. Dl Ma­­niu intră In activitate ? După plecarea dlui O. Goga In străinătate partizanii au Intensificat pro­paganda. Reorganizarea partidului In Bucureşti. Apoi marile adunări din Dorohoiu, Teleorman etc. ne arată mai mult ca oricând că stăm In faţa unei puternice organizaţii politice, încălzită la locul sfânt al dragostei de ţară şi care are un conducător călăuzit de marile interese ale neamului. Partidul naponal agrar acuma işi are antenele sale întinse pe întreg cuprinsul ţării şi e atât de bine cunoscut pr­utindenei încât la auzul numelui de Goga tot poporul isbucneşte In urale însufleţite la adresa partidului şi a conducătoru­lui. Partidul naţional agrar este pre­gătit pentru orice eventualitate. La plecarea sa dl O. Coga a turnat des­tul nerv fn membri acestui partid şi nădăjduim că la inapoere­­i va găsi gata pentru orice luptă. Dl Duca şi-a mai cheltuit para­lele prin străinătate spre a Inteti pro­paganda politică şi peste hotare. Oare a uitat dl Duca ce spunea in 1930? Dorul de putere atât de mult să-i fie slăbit memoria ? Deocamdată pe lân­gă fracţiunea principală a dlui Gh. Brâtianu şi celelalte mai mici a dlui J. Th. Florescu, Istrate Micescu etc. începe să acţioneze şi o altă mare frac­ţiune sub conducerea dlui Dr. An­­ghelescu astfel că şefiile politice, are fracţiune! Daca scad vartigiana, incât o si ajungă să nu mai coteze h har­sa politică. Bietul partid liberal a a­­juns un coş de fracţiuni aşa că cu toată truda n‘o să mai poată forma un ce Intreg.*E fatal să aibe soarta tuturor corpurilor intrate in descom­punere. * Ziarul «Ştirea» din Arad ai că­rui conducători sunt cam Incuscriţi cu liberalii vorbind despre schimbările politice cari se prevăd in toamnă in­­tre altele, scrie şi următoarele: «Cel mai sigur pe succesiune, a­­vănd în vedere exemplele trecutului, e Dl Goga. Domnia sa in stilul poetic drag de odinioară, dar pigmentat pu­ţin cu poante politice, a şi luat atitu­dine de Pyb­le politică şi şi-a anunţat venirea la putere odată cu îngădjbenirea frunzelor de cucuruz. E totuşi ceva adevăr în această expresie poetică. Până la toamnă, guvernul ajutat de dihoniile interne şi de neplăcerile şi insuccesele economice externe, va fi sortit opoziţiei. Ori după toate regulile tradiţiilor în chestie de succe­siune guvernamentală, nici­odată după un partid puternic, nu vine alt partid puternic, ci alt partid tampon. Ori, după toate prevederile acest partid tampon, — pentru că liberalii incă nu pot veni, — va fi cel al lui Goga. Aşa arată barometrul politic și dl Goga trebue să știe ceva*. * După nenorocirea cars s’s abă­tut asupra noastră prin Incendierea *

Next