Cuvântul Poporului, 1935 (Anul 17, nr. 1-35)
1934-01-07 / nr. 1-2
Nr. 1—2 Aruncându ne privirea, asupra anului de curând îngropat în negura vremii, vedem c‘a fost unul din cei mai nenorocoşi ani.. Toate speranţele ce ni le am putat început în el, s‘au spul*berat cat fulgii de păpădie. In loc să fie un an mănos schimbător al timpului prin care trecem, a persistat cu incăpăţinare în menţjinerea aceleaşi crize atât materiale cât şi morale!.. Credinţa, baia civilizaţiei omenirei, a început ca să dispară din suflete lăsând in urma ei valul răutăfii aducător de nenorociri. Creerii ne mai judecând normal, spiritele au început să se agite !... Anul 1935, îl putem numi anul frământărilor interne și externe, căci nu numai la noi s-au produs cele mai mari desordine, ci pe întreg continentul european. E anul de luptă și frământări politice... Anul în care ambele curente extremiste de stânga şi dreapta au găsit cel mai fertil teren de a-şi manifesta sentimentele, sentimente care numai în folosul ţării n‘au fost... Fiecare agitaţie, îşi are urmările sale !.. Fireşte, n‘a putut trece în linişte fără a nu avea urmări grele. Ne punem toată nădejdea în 1954, şi sperăm că cel puţin acesta va fi un an mai norocos în care toate lucrurile Ţării se vor schimba radical, şi ne va scoate din mizeria în care ne sbatem. Cu Dumnezeu înainte ! Ion Mitcea Romania viilor moarte Obraji catifelaţi şi plini de văpaie fardaţi cu praf de argint furat din ţara lui, Moş Crăciun ca o imagine stinsă Imi apăreţi [ In odaie şi-mi treziţi acelaş cântec, acelaş dor ca un trecut când seara, ne jucam pierduţi pe lună încântat de feeria naturei şi covor de mătasă, tntins-au ingerii ce au vrut să ne vadă iubindu-ne‘n taină, setoşi alergând »‘ajungem la steaua ce-apune... Necunoscutul nea atins braţele şi hipmiotici am privit să ne'ntruchipăm tntrtun singur omfiet, să-mi arunci priviri calde muiate tn iubire şi-acum e-atât de mult de-atunci că-mi pare un veac îngropat Intr'o [amintire !... Iubiri împrăştiate pe alei pe drumuri de ţară şi'n versuri, azi inima mi vă uită pe toate căci ochii Ei in vis n‘or să mi mai apară căci totul e stins: uitarea eternă ne'ngroapă !... Casă veche Rupt de oboseală, — sprijinit tn cârje mă'ntorc la tine iară — casă veche, şi-abia acum am înţeles că pentru unii viaţa e o floare la ureche..“ Iţi vid acoperişul ros de vremuri, şi grinzile încep şi ele ca să cadă... — In tine m'a învăţat poveşti bunica şi mi-a născut în suflet a dorului baladă I, Din depărtat... îmi arde sufletul ,de focul depărtării Te văd vie, prinsă tn imagini. La cartea dragostei vei adăuga noi Ipagini Sau toate le vei da uitării?.. Am rupt din aurul lunei o bucată Să-ţi fac din ea. Domniţă, o brăţară Incrustând un nume din prima seară Mi-ai rămas în suflet încadrată]... Iţi pare poate numai o poveste? Nu vezi iubirea ce adânc svâcneşte ? Şi să te văd — un dor aprins îmi creşti Şi-mi tulbură simţirea - vreau să zici: Sunt pentru mine rândurile aceste ?.. Ţi a mai rămas un strop din dragostea î ncepută ? Ţi-aduci aminte, când mă priveai tăcută ! Sau tuturor iubirilor le ai pus *stopm? Eşti primul pas al vieţii plină cu dureri. — Vreau ca să muşc din buzele tale moi Din sânii tăi tari — şi numai noi S'astrângem tot parfumul atâtor primăveri .. Cuvântul Poporului * Trec anii ca şi visele de-o clipă şi poate, te vei ruina de tot iar eu — un biet moşneag cu lacrimi•' amintirea s'o mai păstrez de pot!. Cântec de plecare Unei sdliştene Ochi plânşi în urmă n‘am să Iss căci imî sunt dragi şi-i văd mereu deşi iubirea mi e f&r’glas : ti voiu purta în sufletul mess !... Ei nu mă ştiu doar psntr'o clipă m au zărit pe întristatul bulevard; şi nici n‘aud cum in mine dorul (dpfi şi cum părerile de rău adânc mă ard ? ! M‘em înfăţit cu locurile aceste şi‘n suflet te am săpat o amintire — atunci, când totul va rămâne la poveste, voiu sângera pe-un loc de pomenire ! I. mu TA Redactor rmfpxvwibik ELife MAGEANU „Îngropaţi mă alături de mama“, a fost ultima dorinţă a unui tânăr din Hamburg cu numele Ocrlovski, care a fost condamnat la materie , pentru că şi-a omorât mama. Înainte de a ise pune ştreangul la gât, nefericitul tânăr a mai rostit ultimele cuvinte: Mamă, iertă mă! Cel mai bătrân medic din Europa a încetat din viaţă în oraşul Triest (Italia). El se numeşte Gortanii şi moare în vârstă de 107 ani, după ce a muncit în meseria sa nu mai puţin de 77 ani. Răscoală într-o închisoare. Un grup de 26 deţinuţi dintr-o închisoare din Oraşul Montgomery din Statele Unite au reuşit să dezarmeze pe paznicii închisorii şi acişi să fugă din arest. Unul din paznici a fost ucis iar alţii răniţi. Un uriaş înşelător. Cel mai gros om din Franţa, cu numele Lacouqs, a fost deţinut în zilele trecute, pentru înşelătorie. Cum el cântăreşte peste 221 kilograme, a treuit să se caute un autobus mare, ca să poată fi transportat la temniţă, neîncăpând în duba deţinuţilor. Iar în temniţă, a trebuit să se facă din trei celule, una, altcum nutmau unde închide. Pane săracilor. Ministerul agriculturii (alugăriei) şi al Armatei au hotărât ca în toată săptămâna să împartă săracilor din diferite părţi ale ţării câte 500 până la 600 de mii depânî cu preţul de 4 (patru) Lei kilogramul. E bine că se gfindesc şi lă săraci. Episcop omorât în decursul slujbei. Din New-York se comunică prin radio că şeful bisericii armene din America, Arhiepiscopul Leon Tourain, a fost omorât cu o lovitură de pumnal în decursul slujbei ce-o oficia în ajunul Crăciunului. Oraşul gemenilor. Oraşul Prags, capitala Cehoslovaciei, a cărei populaţie sporeşte în fiecare E an în mijlociu cern cu zece mii de nou născuţi — poate fi solentit cu drept cuvânt „oraşul gemenilor“. In anul trecut au fost în Prags 1400 de gemeni din cari 60 la sută au fost de parte bărbătească. A murit stând la masă. In comuna Coasta, Cluj, a încetat din viaţă, în dimineaţa de Crăciun pe neaşteptate, Ion Morăcăzan,in vârstă de 49 de ani,în timp ce se găsea la masă cu ceialalţi membri ai familiei. S-a constatat câ a încetat din viaţă din auza unei boli de intură. ŞTIRI Cenzurat: Pref. Jud. Sibiu. Pag. 4 Tribunalul Sibiu, Secție I-a Dos. P. I. 1033/932. EXTRAS din registru pentru asociațiunile recunoscute persoane juridice. 1. Nr. de ordine : 2/933. 2.Titlul sau denumirea persoanei juridice: Societatea „Godărlana“ pentru asigurarea reciprocă a 'viţelor din Ludoş 1). Obiectul şi scopul: De a veni în ajutor proprietarilor de vite cernute şi a se ajuta reciproc unul pe altul un caz de nenorocire şi moarte la vite. 4). Sediul: Comuna Ludoş. 5). Data constituirii: II Februarie 1932. 6). Actul pe temeiul căruia s'a obţinut personalitatea juridică. Statutele aprobate de Ministerul de Domenii cu Nr. 224958 din 28 Octomvrie 1932 şi hotărârea Tribunalului Nr. 1. 1033/932 din 22 Decemvrie 1932 7). Numele şi domiciliul persoanelor ce compun organele de direcţiune fa daministraţie : Preşedinte: Ioan Nan, Vice-preşedinte : loan Suciu ; Secretar : Popp Moisoi; Casier: Muntean Bucur; Membri: Nicolaie Lupu, Ilie Domnariu, Iiie Panţa, Gheorge Luca, loan Berghezan, loan Popa, Ion Pisică; Cenzori Moise Muţiu şi Ioan Muflu cu toţii cetăţeni români domiciliaţi în comun Ludoş. Sibiu la 18 Decemvrie 1933 Grefier as.. Tănăsescu. Citiţi si rispânditi Cuvântul Poporului Tot felul de STHM PILE din Cauciuc, montate pe minere de lemn, în doza sau CUlomnbce portative, frumos nichelate, sigile din metal pentru ceară, tăbliţe emailate, tăbliţe din alamă cu inscripţii gravate, in orice dimensiuni, precum şi tot felul de imprimate furnizează pe lângă preţuri modeste Tipografia şi prima fabrici rsmtal da stampila OCT. L. VESTEMEAN Sibiu, Str. Tribunei 14-Telefon 11. Baia Poporală Ordin«« d» real«: Baie in hala de înot. Pentru bărbaţi şi femei: Marţi, Miercuri, Jo!, Vineri dela 8—12 şll^-i/iâ Dumineca dela 7—12 a. m. Baie de familie Marţi—Sâmbăta 11* —7*1’; Vinerea şi Sâmbăta 10 —72 a. m., Dumineca 10—12 a. m Cu cabină 26 — fără cabină 15 Lei Baia de aburi şi aier cald. Pentru bărbaţi Marţi şi Miercuri ;i^2 - ‘*8 Sâmbătă dela 8—12, l/,2—5, dela 5— 7»8 preţui reduse. Baie de aburi pentru femei: Joi dela V|2 —0,8, Vineri *jjj2--5 dela 5 — a|—8 seara. Preţuri reduse. Băi de cură. Pentru bărbaţi Marţi, joi, Sâmbătă 8—10 a. m. şi l1“'—4 p. m. Miercuri, Vineri 8— 10 a. m. şi 4—71/, seara. Dumineca 7—10 p. m. Pentru femei Marţi, Joi, Sâmbătă 10—12 a. m. şi lif. —71 seara. Miercuri, Vineri, 10—la a. m. şi 1—4 p. m. , Durai neca 10—12 a. m. Cf. 1. 5o, cl. II, Lei. Baie de cadă Marţi, Miercuri oi, Visen, Sâmbătidela 8—12 a. m. %*- ?8 seara. Duminecă 7—42 a. m. II zilei« d* sărbătoare valoarea şi ordinea di Duminecă. Frizerie In baie #f ip. îsâteanulm“ Sibiu,