Cuvântul, februarie 1925 (Anul 2, nr. 70-71)
1925-02-01 / nr. 70
. Mare roman de moravuri politice de ION FILIMON No. 65 CAP. XVII Fierbe cazanul dracilor In cameră domni tăcere. Afară, jos se auzi duruind șiragul trăsurilor, trompele automobilelor, un oltean strigând : «Struguri ! Tămâioasa-aa!...» — Nick ! se îndreptă Agata spre Filipeanu, cuprinzându-i gâtul... Ce faci acum ? Nicu Filipeanu o privi cu ironie. Simțea că e palid și nu-și erta această slăbiciune. — Nick !... repetă femeia. Nicu Filipeanu îi desprinse brațul, mototoli hârtia și o aruncă jos. — Prostii, prostii... își spuse ca să se convingă singur. încearcă să mă intimideze... — De ce te chiamă ? — Ştiu eu ? Idioţii. Desigur vor fi reclamat imbecilii ăia. Dar am să-i fac să-şi retragă... Să se târâie în genunchi şi să-şi retragă plângerea... Nicu Filipeanu se plimba prin cameră şi muşca din capătul ţigării care se stinsese. — Şi tu ce-ai să faci ? Întrebă Agata. Nicu Filipeanu privi cu ironie : — îmi iei interogator. — De ce vorbești așa Nick ! Tu știi... Spune-mi ce pot face pentru tine. Pot să mă duc la generalul Weit, la Farsanoviei. Fac ce-mi spui tu... Nicu Filipeanu nu răspunse și privi pe fereastă, afară, în capul trecătorilor. Gânduri amestecate i se îmbulzeau în minte. Intr’adevăr, acum Agata-i putea fi de folos. Erau doi care-i dădeau târcoale şi de care avea nevoie să-i ştie purtaţi după voia lui, făcând declarațiile pe care le voia el. Se întoarse brusc și o privi în ochi: — Ascultă, Agato.. Peste zece minute va fi admeit... E speriat şi plângăreţ. Poate face o prostie care să ne încurce lucrurile, deşi, îţi repet Agato, totul e limpede şi nu mă ameninţă nimic. E numai o complicaţie ca în oice afacere bună pe care o invidiază toţi. Eu lipsesc o jumătate de oră. Exact cât îmi trebuie să fac mişcare şi să mă întorc calm. Am nevoie de toată luciditatea. Vorbeşte-i tu până ce mă întorc... Lasă să spere... Ne-am înţeles! — Nick, pentru tine... — Nu e pentru mine. E pentru tine şi copii. Eu sunt destul de tare, ca să nu am nevoie de nimeni înţelegi, de nimerit! Nicu Filipeanu îşi luă pălăria, sărută pe Agata pe frunte. Când eşea pe culoa, se auziră paşii lui Weit şi Filipeanu se trase în umbra unei uşi să-l lase să treacă fără să fie văzut. Generalul Weit mergea repede, cu umerii încovoiaţi, palid. Când îl văzu că bate în uşă şi că Agata îi deschidă Nicu Filipeanu surâse răutăcios, aprinse o ţigară și coborî liniştit scările. Intrând, generalul Weit, ceremonios și curtenitor de obiceiu, uită să sărute mâna Agatei. — D. Filipeanu nu e aci! întrebă uitându-se împrejur. — Bonjur, domnule general.. Nu e... Vă roagă să-l scuzaţi zece minute, un sfert de oră cel mult. A fost chemat de urgenţă, de cineva care pleacă imediat la Sinaia. Se întoarce imediat... De ce nu luaţi loc ? îl îmbie oferindu-i un scaun. Generalul Weit se aşeză dar se ridică imediat, neputându-şi stăpâni nervozitatea. Văzu ziarul aruncat și ridică ochii spre Agata. — Ați citit ?... E oribil.. — Da, domnule general... Am citit și m’am amuzat cu Nick... Sânt prostii. Intrigă. Lumea e plină de oameni invidioși ! — Dar nu e vorba de aceasta. Sânt acuzații precise... — Cine nu a fost măcar odată acuzat în țara românească !... — Văd că vi se pareun lucru ușor, Doamnă !... —Doamnă!.. repetă Agata Filipeanu rotunzind gura și luând un aer înhufnat... Cum îmi spui «Doamnă!» parcă acum ne-am fi cunoscut întâia oară... — Nu e vorba de asta... încă odată o spum!... Inchipuiți-vă că acum nu e momentul să... — A ! nu e momentul “,„ spuse Agata apăsând pe cuvinte şi ridicând ochii în plafon, cu o înfăţişare de durere stăpânită. Desigur, e destul să apere cea mai mică îngrijorare, o preocupare mai gravă, chiar pentru fleacurile unei secături de gazetar care se râsbuna poate fiindcă n’a putut obţine vreun paşaport, şi atunci tot ce părea ieri foarte serios e numai un capriciu, o trecere de timp... Ce fragile sânt sentimentele noastre, domnule general! (Va urma) 2 Cronica Ardealului - Deis corespondenţii noştri — Cine va fi noul episcop al Aradului O DECLARAŢIE A P. S. SALE ROMAN CIOROGARU Oradea-Mare, 30. — îndată după moartea episcopului I. L Papp alAradului, întâmplată acum o săptămână, ziarele s’au grăbit să anunţe că in scaunul vacant al acestei episcopii va fi numit P. S. Sa episcopul de Oradea-Mare, Roman Ciorogaru, "ca Unul care a stat o viaţă întreagă până la numirea sa ca episcop în Oradea-Mare, în fruntea mişcării kulturale româneşti din Arad. Ştirea a fost prematură. P. S. Sa episcopul Roman a declarat cate(fO, fie. Că nU va primi scaunul de epis- cop al Aradului, întrucât ţine să moară in scaunul de la Oradea. Mare, unde este întâiul episcop ortodox-Agitafia sectelor arestări de milenişti in JUDEŢUL HUNEDOARA Deva, 30. — Ziarul «Cuvântul» a fost întâiul şi cel mai stăruitor, care a dat alarma în privinţa agitaţiei ce o fac printre săteni sectele, după recenta reformă a calendarului. Agitaţia sectanţilor s'a înteţit nespus în urma acestui însemnat eveniment bisericesc din România şi a fost pornită în credinţa, că este cea mai bună ocazie de pescuire în apă turbure. S’a scris în acest ziar, acum câteva săptămâni, că autorităţile militare au confiscat calendarele româneşti şi ungureşti ale periculoasei secte de la Cluj a mileniştilor şi că au suspendat revista acestora intitulată «Epoca de aur». Dar se vede, că sectanţii aceştia, care propovăduesc un cataclism al pământului şi întoarcerea domniei universale a evreilor, lucru care s’ar întâmpla în anul de faţă — pot să continue agitaţia pe altă cale. S’a întâmplat astfel, că în săptămâna aceasta avea să aibă loc la Lupeni ceremonialul convertirii mai multor creştini din Lupeni. Autorităţile au intervenit însă, arestând pe toţi viitorii sectanţi. Ei au fost puşi nu peste mult timp în libertate, afară de propagandistul milenist Petru Nemeş, care a fost trimis la Bucureşti sub escortă. O nouă împărţire a judeţelor din Ardeal Satu Mare. 30. — Reforma administrativă protejată de guvernul liferal, preocupă intens cereurile româneşti din Ardeal şi cu osebire din părţile zise ungriene, deoarece este vorba printre altele de o nouă împărţire a judeţelor de aci, ceea ce înseamnă că populaţia română poate să câştige mult sau să piardă considerabil, dacă regruparea se va face aşa cum o cer interesele gravitaţiei populaţiei româneşti sau dacă aceste interese nu vor fi ţinute în seamă. In ce priveşte judeţul nostru, este vorba de împărţirea lui în două, rămânând partea răsăriteană grupată în jurul Băii-Mari, care este vorba să se facă reşedinţa iar partea apuseană, căreia i se va ataşa nordul Bihorului, rămânând cu reşedinţa la Carăii-Mari. Prin această împărţire oraşul Satu-Mare va rămâne izolat şi prin urmare sortit să-şi menţină caracterul străin de până acum. Tot atunci ataşarea pârţii nordice a Bihorului, care este destul de heterogenă, înseamnă că noul judeţ Satu-Mare va fi şi mai pronunţat străin, ceea ce constitue o primejdie suficientă, tocmai la frontieră. Chestiunea regrupării administrative ce se discută acum, este dealtfel importantă în privinţa tuturor judeţelor din Ardeal şi o revenire asupra ei se impune. Şedinţa Senatului Universităţii din Bucureşti Aseară s’a întrunit Senatul Universităţii din Bucureşti, luându-se în discuţie următoarele chestiuni: 1) Recunoaşterea mai multor cercuri studenţeşti judeţene, Braşov, Făgăraş, şi cercul studenţesc prahovean, căruia i s’a dat asentimentul Universităţii pentru cererea de ajutor făcută către Ministerul de instrucţie. 2) S’a mai discutat şi incidentul dintre studenţii anului al II-lea de la facultatea de medicină şi d. prof. Rainer, care a impus examenul de osteologie, desfiinţat prin regulamentul în vigoare. Senatul a hotărât a face o anchetă, chemând şi pe studenţii reclamanţi şi pe d. prof. Rainer. 3) S-a hotărât ca armata să fie menţinută încă în Universitate până la liniştirea totală a spiritelor, şi pentru a preveni orice incident. „Afaceriia“ de la primăria Chişinău Intre afacerile de la primăria Chişinău, deferiteparchetului este şi aceia a motorinei pentru primăria oraşului, în care sunt implicaţi şi câţiva consilieri comunali. D-nii consilieri Agapie şi Grobdrug a cumpărat pentru uzina primăriei motorină plătită de 160 lei mai mult decât ofereau alţii. Mai sunt încă şi alte afaceri în curs de desvelire la primăria oraşului Chişinău. înlesnirile pentru trecerea frontierei românomaghiare După cum s’a mai anunţat în coloanele ziarului nostru, «Monitorul Oficial» a publicat acum doua săptămâni o seamă de înlesniri ce s’au adus în privinţa trecerii frontierei româno-maghiare, pentru locuitorii din ţinuturile româneşti şi ungureşti dela graniţă, care au posesiuni rămase în ţinuturile mărginaşe din România şi Ungaria. In legătură cu ştirea aceasta ni se comunică de către un cititor din partea locului, că autorităţile administrative n’au adus nici până acum această hotărâre la cunoştinţa locuitorilor. Este vorba despre cetăţenii ungari şi români din rungul frontierei, care având posesiuni peste graniţă la doi-trei kilometri, trebuiau până acum să ceară paşaport, ca să-şi poată lucra aceste moşii. Hotărârea ce s-a adus este deci de o importanţă vitală pentru ei, fapt pentru care atât Ungaria cât și România au căzut de acord din primul moment. Conferinţa dela Viena a statelor succesorale CE S’A DISCUTAT ŞI CE S’A STABILIT Delegaţia română formată din d-nii Eftimie Antonescu, consilier la Casaţie şi C. Teianu, directorul datoriei publice din ministerul de finanţe, s’a înapoiat ori dimineaţă de la conferinţa ce s’a ţinut la Viena pentru repartizarea datoriei publice a fostei monarhii austro-ungare. Conferinţa s’a ţinut dela 23 la 28 Ianuarie inclusiv ei a fost prezidată de d. Bonnici, delegatul comisiei reparaţiunilor din Paris. Au mai participat delegaţiile tuturor statelor succesorale. S’a cercetat situaţia rezultată din ştampilările făcute în fiecare ţară, pentru stabilirea blocului naţional al fiecăreia.S’a stabilit că statele ale căror operaţiuni de verificare, sau care depind "de convenţii încheiate ulterior, să termine aceste operaţiuni cel mai târziu în trei luni de zile. S’a cercetat situaţia şi împrejurările în care s’ar putea lichida ţările cari au avut după urma ştampilărei un rezultat pasiv. Lucrările au decurs în cel mai desăvârşit acord şi cu o deosebită atenţie pentru cererile formulate de delegaţia română. Partidul parlamentar german în România înfierează pe şvabii intraţi în partidul liberal Primim următorul comunicat : După cum relatează ziarul «Viitorul» deputatul dr. Michael Rausch cu o mână de tovarăşi neînsemnaţi a intrat în partidul liberal. Prin aceasta se împlineşte destinul politic al unui om, care la 4 Aprilie 1924 cu unanimitate a fost exclus din Partidul Parlamentar German, singurul reprezentant unitar şi legitim al Germanilor din România. Alegătorii lui imediat după excludere l-au invitat prin demonstraţiuni în mase să-şi depună mandatul. Deputatul Kansch a refuzat de a se conforma voinţei alegătorilor săi, preferând, să continue a-şi deţine mandatul în complectă izolare. La tribuna parlamentară d-l Kansch în cei trei ani, de când e deputat, nu s’a urcat, nici o altă activitae politică n’a desfăşurat, înscrierea sa în partidul liberal nu trebue apreciată decât ca o acţiune a unui disperat şi certat cu poporul lui, deci n’are nici o importanţă politică, afară doar de efectul de a întări spiritul de solidaritate şi voinţa fermă de rezistenţă al poporului şvăbesc şi al tuturor Germanilor din ţară în apărarea intereselor noastre naţionale. Bucureşti, la 28 ianuarie 1925. Partidul Parlamentar din România: " Deputat dr. Hans Otto Roth, preş. Deputat dr. Franz Krauter vicepreşedinte Deputat dr. Hans Hedrich, secr. ----------------------- Plângeri, constatări, lămuriri în sprijinul funcţionăriei Un grup de funcţionari miei adresează funcţionarilor superiori din Bucureşti următorul apel: Duminică dimineaţa, în casa noastră din Piaţa Victoriei, este congresul funcţionarilor publici din ţară. Până acum, lupta pentru îmbunătăţirea stuaţiei noastre morale şi materiale a fost dusă mai mult de noi, funcţionarii mici. Foloasele au fost însă mai mari pentru funcţionarii superiori. Salariile noastre, cu toate sporurile ce s-au dat, inclusiv cele 2 miliarde lei hârtie, nu asigură nici existenţa de azi pe mâine. Nu avem cu ce face educaţie copiilor noştri, iar boalele nemiloase ne seceră familie. Suntem în cumplită desnădejde. Singurul mijloc de a eşi din această situaţie nenorocită, este să ni se dea minimum de existenţă, care să fie calculat matematic este de o comisie compusă din reprezentanţi ai Federaţiei noastre, din reprezentanţi ai Guvernului şi din oameni de ştiinţă. Altfel funcţionarii se prăbuşesc trupeşte şi sufleteşte, în dauna tuturor cetăţenilor şi a statului. Rugăm stăruitor pe toţi funcţionarii superiori, să vină alături de noi la congres, ca să vadă guvernul şi toată lumea, că funcţionarii de toate profesurile şi de toate gradele sunt solidari, când cer desfiinţarea poseurilor inutile, eliminarea incorecţilor, precum şi o viaţă omenească pentru pensonari şi funcţionarii necesari şi cinstiţi. Cine stă deoparte, e criminal faţă de colegi şi faţă de stat. Un grup de funcţionari mei ------c=.-s:p«›=3---- Nu există? fraude la „Cassa Şcoalelor“ COMUNICATUL MINISTERULUI INSTRUCŢIEI Faţă de unele acuzaţiuni aduse la adresa «Cassei Şcoalelor — de către unele ziare — prin care se arată că la această instituţiune s’au săvârşit unele fraude, ministerul instrucţiunei face cunoscut că lucrurile stau cu totul altfel şi nu poate fi vorba de vre-o tradă sau neregulă. încă de pe când regretatul Mihail Popescu, era administrator al Cassei Şcoalelor s’a cerut verificarea gestiune! depozitului de cărţi de pe lângă această instituţiune. D-nii controlori Bălănescu şi Vlădescu, delegaţi cu această verificare au constatat că nu rezultă nici un fel de fraudă sau nereguli. JAVAM ra. Un monument lui Eminescu IN BUCUREŞT, ■-------------0X3--------------------APEL Să glorificăm pe Mihail Eminescu printr’un monument ! Să împodobim Capitala ţării cu luminosul lui chip de Titan al graiului românesc, iată ţinta acestor liste de subscripţie. Oricine şi-a simţit inima legănată în cadenţa poeziei lui eterne, ca ritmul etern al mării, oricine se simte revoltat ori ruşinat, de unanima noastră ingratitudine faţă de memoria lui, să contribue, să subscrie. Gândiţi-vă! România nu are încă un monument de artă vrednic de cel mai mare şi mai nefericit erou al simţirei şi al cugetărei româneşti. E timpul să ştergem acest ponos pe care îndestul l-am meritat. Subscrieţi ! Sumele se primesc la ziarul «Cuvântul»« Preşedintele emitetutului: general Traian Moşoiu; Vice-preşedinţi: Mihail Sadoveanu şi Titus Enacovici; Membri: Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Adrian Maniiî, Lucian Blaga, lt.-col. Anton Popescu, Ionel Teodoreanu, căpitan Nicolae C. Popescu. Listă de Subscripţie pentru ridicarea Monumentului Mihail Eminescu în Bucureşti AUTORIZATA DE MINISTER CU No. 0570 DIN 17 IANUARIE 1925 Marin Uiica fost deputat 1.000 Lista precedentă Lei 55. Total lei 56.700 Ancheta noastră în lumea judiciară Alegerea de la baroul de ILFOV Concepţiile se desprind din lupta pentru decanat Viitoarea alegere de la baroul de Ilfov prezintă o semnificaţie deosebită pe care o accentuiază însăşi concepţiile oare cată a-şi face drum şi pune în tabere adverse doi din corifeii lumei noastre juridice: D. Dobrescu, preşedintele «Uniunei avocaţilor din România» şi d. Istrate Micescu, decanul baroului de Ilfov. Este o alegere de care credem că depinde viitoarea orientare a corpului avocaţilor şi e util să cunoaştem bazele principiale care justifică atitudinea celor doi fruntaşi. Am căutat în acest scop să cunoaştem punctul de vedere a d-lui Dem. Dobrescu şi apoi, credincioşi adagiului «audiatur et altera pars», vom căuta să cunoaştem şi vederile d-lui Istrate Micescu, de curând întors din străinătate. Preşedintele «Uniunei Avocaţilor» ne declară răspicat că viitoarea alegere de la baroul Ilfov se pune pe o chestie de principii. Pe steagul d-sale stă scris «solidarism moderat», formulă destul de pregnantă şi care reliefează concepţia d-sale. Se ridică cu tărie, contra celeilalte formule a «individualismului feroce», negăsindu-i nici fin sprijin in realităţile curente şi ca una ce se pune în conflict cu spiritul vreme!. Concepţia d-sale o găseşte în ritmul vremei, căci preconizează solidaritatea membrilor fiecărei profesiuni, deci şi a avocaţilor; căci «un avocat nu trebue să creadă că atunci când a mâncat el toată lumea e sătulă». Criza actuală, crede d-sa, îi justifică teoria şi ar fi un pericol pentru moralitatea baroului şi mersul justiţiei dacă nu ne-am grăbi la înfăptuirea asociaţiilor profesionale economice şi altor instituţii de ajutor reciproc, trebue să ne gândim mai ales la elementele tinere pe car© nu trebue să le punem între conştiinţă şi viaţă. Un avocat, oricât de prevăzător ar fi el şi oricât de talentat, poate să ajungă o sarcină pentru barou. Azi profesiunile prea individualiste nu se mişcă de teamă să nu se spargă. Crede că este asentimentul întregului barou, «inima» baroului, cum se exprimă d-sa, ca să dorim instituţii de prevedere profesionale atât din interes profesional cât şi din sentiment umanitar. Cum vedem e o concepţie largă, generoasă. Realizarea ei cere timp dar e un deziderat viguros formulat şi ca să-l îndeplineşti trebue să ai conducerea baroului de Ilfov şi poate chiar e nevoe a se integra decanul în Uniune sau viceversa ajungând astfel la unitate de vederi, deci la unitatea de acţiune. Or, şi d. Istrate Micescu care se bucura de multe simpatii intenţionează să se menţină la decanat. Vom vedea declaraţiile d-sale sub ce aspect se prezintă şi care dintre cei doi corifei ţine un contact mai strâns cu realităţile imediate. No ştim dacă ar putea fi compatibilă o impietare a Uniunei în atribuţiile decanatului, căci unii dintre jurişti văd chestiunea prin prisma unei tendinţe a tot dominătoare a d-lui Dem. Dobrescu şi Cred că exagerarea rolului şi atribuţiilor «Uniunei» a creiat un Conflict latent a cărui dezlegare o aşteptăm de la viitoarele alegeri. Vom înregistra şi punctul de vedere a d-lui Istrate Micescu căruia ca decan al baroului de Ilfov, în permanent contact Ctlcelelalte barouri, îi bănuim o concepţie bine închegată. In această privinţă avem indicaţii precise, căci majoritatea avocaţilor gravitează în jurul concepţiei d-sale. Nestor. Membrii partidului lui Rădici se refugiază la Budapesta Budapesta, 39. — In urma prigonirilor la cari au fost impuşi croaţii din partea guvernului Pastei, un număr de 1500 membri ai partidului Rădici au venit la Budapesta unde au scos sub titlul de «Hrvatska Pravda», un ziar pus sub conducerea fostului maior Durei. Organul croat din Budapesta îşi propune să ducă o luptă excesivă împotriva actualei guvernări din Iugoslavia. Această iniţiativă venită cu puţin după dezminţirea pactului lui Rădici cu Ungurii contribue în foarte mare măsură la confirmarea alianţei ce s’ar fi făcut între republicani, croaţi şi ebrediştii de aici. ------c=799 flaxzs----- BLOCNOTES teatru maghiar permanent la Bucureşti Reprezentaţiile date de trupa maghiară din Cluj a d-lui Ianovics pe scena Teatrului Popluar din Capitală au dat unor fruntaşi ai coloniei maghiare de aici ideia, să înfiinţeze la Bucureşti un teatru unguresc permanent. Ideia aceasta a şi fost comunicată trupei maghiare de la Cluj, iar presa maghiară îi dă o atenţie deosebită. D. Tőkés, care a adus la cunoştinţă acest profes, a declarat în numele unui grup maghiar din Bucureşti, că se planueşte un impozit cultural de 100 iei de fiecare Ungur din Bucureşti, şi cum după credinţa Ungurilor, populaţia maghiară a Capitalei este de vreo sută de mii, s’ar realiza un buget de zece milioane. Iniţiatorii contează pe reuşita înregistrată de trupa maghiară dela Cluj şi pe solicitudinea manifestată de Români faţă de reprezentaţiile dela Teatrul Popular. In legătură cu constatarea acestei solicitudini româneşti, socotim că este interesant să amintim, că întreaga presă maghiară din România are cuvintele cele mai elogioase la adresa conciliantei bucureştenilor. Ce este mai mult, unele ziare ungureşti, care s’au remarcat totdeauna printr’o atitudine antiromânească, s’au văzut nevoite să recunoască că au greşit când s’au îndoit la început de o bună primire din partea publicului românesc, la adresa unei trupe de teatru maghiare. In chestiunea reprezentaţiilor ungureşti dela Teatrul Popular, vom publica de altfel, mâine, declaraţii interesante ce au fost făcute la Cluj de către d. dr. Ianovics, unul redactor al ziarului nostru. Concerte Duminică 1 Februarie : Sala Sindicatului ziariştilor: Concertul societăţii «Muzica». Duminică 1 Februarie : Teatrul Mic : Concert Boskoff. Virtuosul coloncelist d. Papazoglu anunţă un nou concert pentru Joi 5 Februarie la orele 9 seara în sala Ateneului. In program figurează Sonata în Sol minor de Benedetto Marcello, Sonata în Si bemol major de W. A. Mozart precum şi alte bucăţi alese de Schumann, Joh. 8. Bach, C. Ph. E. Bach, Tenaglia, Korsacov, etc. La piano, d. Papazoglu va fi acompaniat de d. Miron Constantinescu. Bibliografii A apărut în editura «Casa Sepaleor» lucrarea d-lui loan Timuș, t Vrafa și obiceiurile» Japonia». Volumul tipărit foarte îngrijit, pe hârtie velină, bogat ilustrat cu 90 de desene, fotografii şi vignete, şi cu o estampă japoneză în 6 culori pe copertă, conţine un imens material informativ de stranii obiceiuri culese de autor timp de 4 ani cât a stat în ţara gheişelor, şi redate într’un stil foarte agreabil de citit. -exo Curierul spectacolelor Sâmbătă 31 Ianuarie Opera Română: Tosca. Teatrul Naţional: Matineu: Femeia îndărătnică. Seara: Thebaida. Teatrul Regina Maria: Matineu: Marşul Nupţial. Seara: A iubi . Teatrul Marioara Voiculescu: Cum iubesc eu. Teatrul Mic: Le Monsieur de 8 teures. Teatrul Carol cel Mare: .Ţin’te bine. Cinema Vlaicu: Cei trei demoni ai omenire!. Cinema Boulevard-Palace: Fiica d-nei de Larvae. Cinema Pathe.Lipscani: Domniţa Robilor. Cinema Select şi Cinema ’Apollo: Dr. Jak'. Cinema Clasic: Din ordinul Marchizei de Pompadour. Cinema Frascati: Leul Mongolilor, Cinema Lux , Baronul Garoagani. CURIERUL JUDICIAR JUDECAREA UNUI MAGISTRAT Anul trecut s-a înregistrat la această rubrică anchetarea d-lui C. Simionescu, judecător de instrucţie la tribunalul din Călăraşi, învinuit de luare de mită. In urma unui denunţ al d-lui loan Dădâfilat, comerciant din localitate, d. procuror general al Curţea de Apel din Bucureşti, M. Mosgos, a făcut o anchetă în localitate, luând declaraţiile mai multor avocaţi şi împricinaţi, cari au trecut pe la cabinetul de instrucţie, consemnându-le într’un dosar. Pe baza acelor declaraţii, d. procuror general a trimis pe d. C. Simionescu în judecata Curtei de Apel din Bucureşti, conform legei de organizare judecătorească. Vina ce i se impută e luarea de mită. S. N a Curtei de Apel era compusă din d. Macri, preşedinte; Solomon şi Aurel Lerescu, consilieri-A fost interogat d. Ioan Dădârlat, ale cărui răspunsuri au dat Curţii impresiunea că el a ascultatde anume sugestii spre a descalifi-ja 10 °TM ca pe un magistrat. De asemenea, trecutul şi conduita de azi a d-lui I. Dădârlat au cântărit mult în aprecierea Curţii asupra seriozităţii mărturiei sale. D. avocat Bogdănescu, decanul baroului din Călăraşi, a arătat pe d. Simionescu ca pe un om care nu era în stafie să făptuiască cele ce i se pun în sarcină. Ştie că are vere personală, moştenită, care aîl pune la adăpost de grija zilei de mâine. O declaraţie favorabilă d-lui Simionescu a făcut şi d. avocat Văsilan. Mai sunt ascultaţi d. Ioan Antonescu şi Drăgana Antonescu, cari sunt martorii acuzărei, dar ale căror mărturii n’au cântărit mult, dat fiind faptul că aceştia doi au fost daţi în judecată cu mult înainte prin ordonanţă definitivă a d-lui Simionescu. Orele fiind înaintate, procesul a rămas în continuare. DELA CURTEA CU JURAŢI CRIMA DIN CARTIERUL GRAND In cartierul, atât de bogat în apaşi, s’a întâmplat anul trecut, prin iunie, o crimă. Andrei Şerbănescu, în urma unei certe cu un tovarăş de haimanalâc, Ioan Dumitrescu, l-a ucis cu lovituri de cuţit. In urma concluziunilor puse de d. procurori Gică Ionescu, juraţii au adus un verdict afirmativ, pe baza căruia Curtea a condamnat pe criminalul A. Şerbănescu la zece ani muncă silnică. CRIMA UNUI SURDO-MUT In comuna Piteana-Pasărea Marin Sandu Croitoru, surdo-mut, a ucis cu focuri de puşcă pe consăteanul său Gh. Coman în seara de 5 octombrie 1924. Furiosul criminal a fost cu greu prins şi înaintat parchetului, care a delegat pe d. judecător de instrucţie Papadopol, de la cab. 5. D-sa a dat ori ordonanţă definitivă prin care a trimis în judecata Curţei au juraţi pe Marin Sandu ABUZ DE ÎNCREDERE D. G. Niculeanu, proprietarul unei părţi din moşia Ştiubei-Orăşti, s-a plâns parchetului că administratorul moşiei sale, Andrei Leahotzky l-a sustras din recoltă mai multor ani, însemnate cantităţi de grâu, păgubindu-l cu o importantă sumă de bani. S’au făcut cercetări, după care necinstitul administrator a fost trimis în judecată tribunalului. S. II a trib. a condamnat pe Andrei Leahotzky la 6 luni și o zi închisoare corectională. O PRECIZARE IN CHESTIA DEVALIZATORILOR DE SCRISORI Am publicat ori că s. I a trib. Ilfov a condamnat pe doi funcţionari ai Oficiului poştal din Gara de Nord pentru delictul de violare de scrisori şi sustragere de valori. Aceşti funcţionari, Const. Iliescu şi Ovidiu Horezeanu în urma concluziunilor puse de d. procuror Al. Gorgos, au fost condamnaţi la câte trei ani închisoare corecțională. ABONAMENTE la ziarul «CUVÂNTUL» I an 500 lei 6 luni 300 3 luni 150 „ In străinătate abonamenntul se socotește dublu. --------------------——