Cuvântul, iunie 1925 (Anul 2, nr. 169-192)

1925-06-03 / nr. 169

2 INFORMATIUNI Principesa moştenitoare Elena a părăsit aseară ţara, plecând în străinătate. Trenul Simplon Orient Expres a circulat, din această cauză, ca tren regal între Bucureşti şi Jim­bolia. Politice Banchetul di lui M. Ferichide, preşedintele Senatului, a fost de­finitiv hotărât pentru Joi 4 Iunie. S au trimes telegrame mai mul­tor prefecţi invitându-i să asiste la această solemnitate. Militare in cercurile militare se afirmă că se va renunţa la noul proect de lege al recrutărei. Foarte multi ofiţeri superiori cred că re­ducerea stagiului militar ar a­­duce prejudicii bunei instruiri a travei şi opinează ca să se men­ţină stagiul actual. Şcolare Examenele de fine de an la şcoalele secundare din întreaga ţară se vor ţine după cum ur­mează : 5—20 Iunie pentru cl. V­III-a ; între 10—24 Iunie pen­tru clasele a V-a, a V-a şi a Vil-a. Examenul de bacalaureat va începe la 25 iunie. Agricole Avănduse în vedere suprafe­ţele însămânţate din anul acesta, se speră ca producţia cantitativă de grâne să fie cel mult supe­rioară celei din anul trecut. Diverse Federaţia asociaţiilor de sala­riaţi şi pensionari publici va ţine o mare întrunire publica Dumi­nică 7 Iunie, ora 9 dimineaţa, în Palatul Societăţii funcţionarilor din Piaţa Victoriei. Intre altele, se vor discuta: 1. insuficienta salariilor şi pensiilor faţă cu scumpetea vieţii şi 2. ne­cesitatea urgentă a construirii de locuinţe pentru funcţionari. Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şe­dinţă publică Miercuri 3 Iunie curent, la ora 3 d. a. pentru re­­cepţiunea preotului N. M. Po­­pescu. Preotul N. M. Popescu îşi va ceti discursul de recepţiune des­pre Dimitrie Onciul iar d. N. Iorga va da răspunsul. Teatrul Tănase (fost Cărăbuş) astă seară marele succes O dată şi să mor, Revistă de A. de Herz şi Durstoy. Montare extraordina­ră. Mare balet. 80 persoane-Biletele la Casa Teatrului, telef. 31/31 şi la magazinul Feder. Duminică 31 Maiu a. c., a avut loc adunarea generală a Societăţii Generale a Funcţionarilor Publi­ci în localul ei propriu din Piaţa Victoriei. După îndeplinirea formalităţilor obişnuite, adunarea generală ra­tifică înscrierea Societăţii Gene­rale a Funcţionarilor Publici in Federaţia asociaţiilor funcţionari­lor şi pensionarilor publici. Se aleg ca cenzori activi pentru anul 1925 d-nii G. Filipescu şi G. Bubulac, iar ca cenzori su­pleanţi d-ni I. E. Lăzărescu, sub­locotenentul D. Ilinca şi Leonida V. Nicolau. La 16 August a. c., urmând urmând a avea loc tragerea Lo­teriei Sindicatului Presei Româ­ne din Ardeal şi Banat, se aduce pe această cale la cunoştinţa ce­lor interesaţi să depună socoteli­le până la 1 August 1925. Bile­tele cari nu vor fi achitate până la această dată se vor anula şi nu vor figura în lotul tragerei. De asemenea se aduce la cu­noştinţa publicului că numai pâ­nă la 1 August a. C. se mai pot face comenzi de cel puţin 10 bi­lete direct la Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat, Cluj, Piaţa Unirii 29, trimiţând costul prin mandat poştal. Cos­tul unui bilet este 2 lei. Ungaria In fata Ligii Naţiunilor CHESTIUNEA UNUI ÎMPRUMUT DE 30 MI­LI­OA­­NE COROANE AUR, A BUGETULUI ÎNARMĂRI­LOR ŞI A ACUZAŢIILOR ADUSE DE CONFERIN­ŢA DE LA BUCUREŞTI A MICII ÎNŢELEGERI. Budapesta. 31. — Călătoria contelui Ştefan Bethlen, preşe­dintele de consiliu, şi a ministru­lui de finanţe Bud, la Geneva, formează principala preocupare nu numai a cercurilor economi­ce, care sunt interesate direct, fiind în joc împrumutul de 30 milioane solicitat aliaţilor, ci şi pe cele politice, căci primul mi­nistru a înţeles să facă din pele­rinajul său la Societatea Naţiu­nilor un îndoit instrument po­litic. Arătam aceasta, fragmentar, într’o telegramă de Sâmbătă, în care era vorba că d. Bethleen va remania cabinetul în cazul u­­nei neacordări a împrumutului. A pus-o aceasta în vedere ca o ultimă mângâiere pentru factorii economici privaţi, a căror indus­trie tânjeşte, dar şi pentru dife­ritele categorii sociale, care şi­­au pus speranţa­­în împrumutul solicitat. Printre aceştia, cei mai nemulţumiţi sunt funcţionarii pu­blici. Ei au predat ministrului de finanţe şi primului ministru, îna­inte de plecarea la Geneva, un memoriu, prin care cer o radi­cală îmbunătăţire a situaţiei lor precare. Deci în caz de nereuşi­tă, contele Bethlen îi va măguli pe toţi cu schimbarea miniştri­lor de la departamentele ce pri­vesc economia. PRIMUL MINISTRU MAGHIAR VA RASPUNDE LA GENEVA MICEI ANTANTE Dar­o- Bethlen a stiut sa core­leze si mizeria finanţelor ma­ghiare, cu o surpriză patriotică. A convocat astfel, înainte de ple­care­a sa la Geneva, pe membrii partidului si pe parlamentari, si le-a spus, pe lângă cuvintele de îmbărbătare si de îndemn la în­credere, si acest lucru intere­sant — mai ales pentru Româ­nia — că va aduce în discuţie,­­ la Geneva, anunţatul demers al Micii înţelegeri şi toate acuza­ţiile care le-a proferat Ungariei conferinţa recentă de la Bucu­reşti. Comisarul interaliat Smith, care încă va fi la Geneva la dis­cuţiile ce privesc Ungaria, va a­­vea să raporteze nu numai des­pre nevoile industriei maghiare, în scopurile căreia s-a cerut îm­prumutul, ci şi despre cifrele bu­getului militar. „ACUZAŢIILE MICEI ÎNŢELE­GERI AU FOST UN PRETEXT Mica înţelegere este deci din nou la ordinea zilei în cluburile şi redacţiile budapestane, împre­ună cu ideia perpetuă a modifi­cării tratatului de pace. lată bună­oară cum scrie des­pre recenta ei conferinţă depu­­­atul dr. Brehr, in ziarul „Pesti Napló" de la 28 crt. „Atacul Mi­cei înţelegeri la adresa noastră— spune acest deputat — a fost primit cu indiferenţă, deoarece toată lumea ştie­ că schimbarea tratatului de pace o voim pe ca­le paşnică şi că bugetul ne este excesiv de mic. Atacul acesta, spune mai departe, a fost un pre­text sau pentru ca să ţină laolal­tă cercurile desfăcute ale Micei înţelegeri, sau să acopere dife­renţele interne". Li*­HIPPISM Băneasa DUMINICA 31 MAI Cursele de Duminică au fost cât se poate de reuşite. Cursa clasică a zilei Marele premiu Bucureşti a fost câştigat de favoritul Lulli care a bătut mai uşor decât părea pe Brumar, bine susţinut de Go­lovkin. Premiile doi anilor au fost foarte interesante primul, fiind câştigat la luptă mare de Sfârleaza şi al doilea de Alexandru, un fru­mos produs al lui Zori de zi. Handicapul de la sfârşit a fost unul din cele mai bune de anul acesta. El a fost câştigat de Vizi­topco­­cight-ul bătând la luptă mare pe bottom-cocightul Defensor şi Co­cor. Iată rezultatul technic: PR. PLEVNA Pr. D’orange 11 (Ganthier) Cocoș (Stecher) Lanchatz (Gill­er). 2 jum. 5, 3/4, C. 20 P. 10.50,10.50. PR. DUMBRAVA ROSIE Oprea (Dragomir) Galilei (Iorga) Lud­eca Borgia (Cristea D.). 2 jum. 1, 1 jum. C. 20, P. 14.50. 56, 35. PR. ALBA IULIA Naluc (Milton) Aurora (Painter) Scarpici (Gill) 1, 2 1. C. 13.50. PR. FETELOR Sfârlează (Stecher) Sânt. Doam­na (Mac) Gouvernante (Csillag). Cap. 1/2, 2. C. 31. P. 13.50, 13.50, 11.50. MARELE PR. BUCUREŞTI Lidi­ (Csillag) Brumar (Golov­kin) Ghiţă (Mac Intyre). C. 13.50, 22, 13.50, 2, 3 1. PR. FLĂCĂILOR Alexandru (Painter) Nuntaş (Mac) Banu Mărăcine (Stecher). 2 jum. 2, gât. C. 34, 15, 18. PR. 10 MAI Vizi (Csillag) Lefeuşor (O-trescu) Cocov (GUI). gât. cap 1 jum. C. 68, 24, 31, 55. HUNG Un mare scandal în lumea artelor Biblioteca şi întreg inventarul Filarmonicei ,,GEORGE ENESCU“ din Iaşi, în valoare de peste un milion jumătate lei achiziţionat pe ascuns pe suma de... 90.000 (nouăzeci mii) lei, înstrăinarea unei do­naţiuni făcute de guvernul francez cu scopuri bine definite. O nouă afacere Zadri ? Cercurile intelectuale din Iași au fost surprinse de îndrăzneala cu care s’a dosit admirabila bi­bliotecă muzicală a fostei Filar­monice ,,George Enescu“ din lo­calitate şi care era — pe drept — socotită o podoabă culturală. Această bibliotecă a fost înfiripa­tă de membrii vechei societăţi mu­zicale. Biblioteca cuprindea mai toată literatura simfonică germa­nă şi prea puţin din literatura muzicală rusă. Acum trei ani, această bibliotecă s’a îmbogăţit printr’o danie făcută de serviciul de propagandă franceză din Pa­ris — graţie intervenţiei Cercului „Lutetia" din Iaşi — un material complect de orchestră simfonică ilustrând toată muzica franceză de la Berlioz până la ultimele lucră­ri ale lui Ravel şi Florent Schmitt.­­Pe lângă această avere fosta Fi­larmonică mai era înzestrată cu 43 pupitre metalice şi diferite in­strumente. Total în valoare de peste un milion lei­. UN CREDITOR PRECAUT Graţie scandalurilor de tristă memorie de acum două ani, acea­stă instituţie culturală şi-a înche­iat activitatea printr’un deficit de câteva sute de mii de lei. Unul din creditori, d-na Mârzescu — care erea în acelaş timp şi prezidenta Filarmonicei — a gajat toată ave­rea societăţei la o bancă din Iaşi. Or, în Iaşi, ivindu-se o nouă încer­care muzicală, preşedinta societă­ţei pentru a zădărnici întrebuin­ţarea acestei averi particulare, a transportat-o la Bârlad, depozitân­d-o la o bancă de acolo care avea şi ea o creanţă. In acest timp izbucneşte prea cunoscutul scandal Zadri. Preşe­dinte societăţei, ca o răzbunare, ce­re lichidarea, dar in aşa fel în­cât nimeni nu a ştiut de aceasta. O AVERE ACHIZIŢIONATĂ PE PREŢ DE NIMIC In adevăr preşedinta Filarmoni­cei, anunta Filarmonica — adică pe d-sa — că averea ei va fi scoa­să la licitaţie. Despre aceasta nici un organ administrativ al zisei so­­cietăţi nu a avut ştiinţă. Licitaţia se ţine clar pe ascuns şi toată are­ Scrisori din laşi­ rea societăţei e achiziţionată de o... doamnă din elita bârlădeană, PE SUMA RIDICOLA DE 90.000 (NOUĂZECI MII) LEI. Or acea­stă d-nă — care se găsea a fi o prea bună cunoscută a preşedin­tei Filarmonicei — nu juca de­cât rolul de interpusă şi astfel toată această bogăţie revine pe nimic d-nei Zoe Mârzescu. Din această avere, achiziţionată a început să desfacă ceia ce se pu­tea repede desface. Astfel d-sa ofertează „timpanii“ Rgt. 10 jan­darmi din Cernăuţi pe suma de lei 25.000, ofertă acceptată de altmin­teri. ZADRI REDIVIVUS Cercurile blue iniţiate punând in legătură sosirea in ţară a vestitului Zadri — aşteptat la începutul lui iunie — cu această afacere ne asi­gură că toată această avere va fi donată acestui muzicant, care nu va întârzia să plece ca ea la Pa­tras unde cântă intr'o orchestră. Cu alte cuvinte averea strânsă din sudoarea idealiştilor ieşeni şi biblioteca donată de Statul francez, cu condiţia expresă ca ea să fie în­trebuinţată de orice altă societate in caz de lichidare, va lua drumul streinătăţei. Licitaţia făcută e contrară arti­colelor statutului Filarmonicei şi printre obiectele vândute la întu­neric, se găsesc şi instrumente aparţinând Conservatorului ieşean. DATORIA D-LUI LAPEDATU Ministerul Artelor nu crede că o anchetă severă se impune pen­tru a se vedea în ce condiţiuni s’a ţinut licitaţia şi cum se face că această avere nu a putut fi achi­ziţionată de vre­un Conservator din ţară, ştiut fiind sărăcia biblio­­tecelor lor şi preţul derizoriu cu care s’ar fi putut cumpăra aceia a Filarmonicei ? Aceasta se cere cu atât mai im­perios cu cât Filarmonica erea subvenţionată de Stat şi apoi, e natural ca materialul simfonic francez trimis pentru propaganda muzică frann­eze la noi să reintre în posesia­­tercului ,,Luteţia“ de­cât să treacă graniţa în bagajele cine ştie cărui violonist străin. Opinia publică ieşeană aşteaptă măsurile 4lui ÎMnedatu Cor. Curierul Judiciar CAZUL CONDRUS—MANOLES­­CU-STRUNGA.­­ TRIBUNA­LUL A RESPINS OPOZIŢIA PARCHETULUI Se ştie că d. M. Condrus a fost trimis in cercetarea d­lui jude instructor Stoenescu pentru agre­siunea comisă asupra d-lui Mano­­lescu-Strunga. Aci, i s’a luat inte­rogatorul și a fost pus în libertate deşi procurorul ceruse arestarea inculpatului. împotriva ordonanţei de zi a magistratului instructor parchetul a făcut opoziţie direct la tribunal (şi anume direct la s. III) pe te­meiul art. 93 din procedura penală. Şi a cerut arestarea agresorului. Au pledat împotriva actului considerat nelegal, nenatural şi ne­uzitat — al primului procuror avocaţi I. Gr. Perietzeanu, Ema­­noel Antonescu profesor universi­tar şi deputat, Nic. Rădulescu fost magistrat, Eduard Mirto deputat şi Pompiliu Ioaniţescu — cari au ridicat excepţia de inadmisibilita­­tea opoziţiei, în drept, şi au cerut opoziţie­i î­n drept,­­ au cerut re­- respingerea ei ca nefondată. După scurtă deliberare tribuna­lul a respins opoziţia parchetului ca nefondată, ori recursul făcut de notarul An­gliei Georgescu din corn. Fundul Părului (Vlaşca) contra deciziei ar­bitrare a prefecturii judeţului, prin care a fost pus în disponibilitate, fără drept, în mijlocul iernei după nouă ani de serviciu, lăsându-l pe drumuri pe el şi pe soţia lui cu cinci copii, înalta Curte, după scurtă delibe­rare a admis recursul a declarat ilegală hotărârea atacată şi a dis­pus reintegrarea recurentului. Recursul e interesant şi prin a­­ceea că evocând împrejurările dra­matice ale răscoalei din 1907 le gă­seşte pricina şi în condiţiunile in­suficiente de pregătire ale unor a­­genţi administrativi (notarii). Do­sar 933 din 1923. II Tot eri s’a judecat recursul fra­ţilor Demajo, din Bucureşti contra refuzului Primăriei Capitalei de a le da autorizaţia pentru construc­ţie nouă şi reparaţii radicale pe un imobil din strada Spaniolă. Recurenţii au considerat refuz faptul că Primăria nu le-a rezolvat cererea făcută în acest sens încă de la 25 Februarie. înalta Curte a admis recursul şi a invitat Primăria să satisfacă ce­rerea recurenţilor. Prorad­ dipi L Urata FRAUDELE DELA TEATRUL NATIONAL Trib. Ilfov s. II în completul d-lor judecători Georgian şi Zam­­firescu a urmat ori judecarea pro­cesului fraudelor dela Teatrul Na­ţional din Bucureşti în care sunt implicaţi d. I. Livescu, I. Pădure şi N. Pisculescu. D. avocat I. Dumitrescu, ca par­te civilă (Ministerul Artelor) ple­dând cu osebire asupra pagubelor pricinuite instituţiei a redus pre­tenţiile băneşti la 460 mii lei. După care, d-l procuror Mincu­­lescu a făcut rechizitorul, arătând partea de vină a fiecărui inculpat şi argumentele de apărare în care sau încadrat. D-sa cere tribuna­lului o sentinţă conformă cu dis­poziţiile severe ale legii şi cu cul­pabilitatea inculpaţilor. S-a dat apoi cuvântul apărărei vorbind cel dintâi d. avocat Gr. Conduratu pentru d. I. Livescu. Procesul a rămas în continuare pe Miercuri. CENZURA ACTELOR ABUSIVE DE AUTORITATE I. Curtea de Casație s. III a judecat „C­U­V­A­N­T­U­L" Plecarea d-lui Calf­off Duminică dimineaţa la orele 9, a plecat cu un automotor din Gara Filaret, d. Calfoff, minis­trul de externe al Bulgariei,­­ mergând la Giurgiu, de unde cu vaporul va trece la Rusciuk. Pe peronul gărei se aflau dinii : I. G. Duca, ministru de externe, Pomenov, ministru ple­nipotenţiar al Bulgariei, Chio­­sov, însărcinatul de afaceri al Bulgariei în România, Alex. Dui­­liu Zamfirescu, ataşat de legaţie, Filodor, secretarul general al mi­nisterului de externe, Romulus Voinescu, directorul general al Siguranţei Statului, etc. La Giurgiu La Giurgiu, d-sa a fost primit de toate autorităţile române, iar la Rus­­ciuc de autorităţile bulgare. Ministrul de externe bulgar a de­clarat presei la Rusciuk, că este foar­te satisfăcut de rezultatele călătoriei ce i-a făcut-o regele Ferdinand. D. Calfoff a mai declarat, că va face la Sofia un expozeu al rezulta­telor obținute de d-sa în statele prin care a umblat. Congresul general al advocaţilor din România D. preşedinte al Uniunii avoca­ţilor din România aduce la cunoş­tinţa tuturor avocaţilor, că Con­gresul general se va ţine anul acesta la Cernăuţi în zilele de 5— 9 Septembrie 1925 cu următorul program: SAMBATA 5 SEPTEMBRIE 1925 Orele 10 a. m. şi 4 p. m. Şedinţele Consiliului general In sala de şedinţe a Curţii de apel­­ Cernăuţi. DUMINICA 6 SEPTEMBRIE Ora 10 a. m. Şedinţa de deschi­dere a Congresului în sala Sino­dală a Mitropoliei Cernăuţi. Ora 4 p. m. Şedinţa Congresu­lui în sala Teatrului Naţional. La ordinea zilei: Raportul asupra activităţii ,,U­­niunii“ de d. V. Toncescu. Casa de credit şi ajutor, asigu­rarea contra invalidităţii mem­brilor corpului. Raportor d. dr. Aurel Lazăr. LUNI 7 SEPTEMBRIE Şedinţele Congresului. La ordi­nea zilei: Ora 10 a. m­. „Legea pentru în­lesnirea şi accelerarea judecăţi­lor“. Raportor d. Const. L. Nau­­mescu. Ora 4 p. m­. Execuţiunea contra statului, judeţelor şi comunelor. Raportori d-nii: Dr. Basil Dutezak şi Dr. Erich Lupul. Situaţiunea justiţiei şi legea de organizare judecătorească. Ra­portor d. Dr. Vaier Moldovan. Ora 8.30 seara. Banchet în sala Casei Germane. MARŢI 8 SEPTEMBRIE Excur­siune cu tren special la Mănăstirea Putna. Se va oficia un serviciu religios la mormântul lui Ştefan cel Mare. Continuarea excursiunii la Va­tra Dornei. MERCURI 9 SEPTEMBRIE Ora 7 dini. Excursiune cu linia electifică la Dornișoara—Borgo­ pi­und și apoi în Bistrița. Ora 12.30. Masă comună în gră­dina publică din Bistrița. ........................................ Bulet Meteorologic In cursul ultimelor 20 ore, timpul s’a menţinut excesiv de călduros, cu vânt uşor din direcţiuni diferite şi cu cerul mai mult senin. Prin estul şi sudul Basarabiei eri s’a semnalat pu­ţină ploaie, deasemeni şi la Cernăuţi. Presiunea în creştere uşoară e cu­prinsă între 769 mm. la Roman şi 764 mm. pe litoralul mărei, iar tem­peratura între 16 gr. la Sibiu şi 25 gr. la Sărata (sudul Basarabiei). Eri cele maxime au variat între 30—36 gr. în regiunea de câmpie, şi noap­tea cele minime intr­e 15—22 gr. in­­toată­­ țara, exceptând regiunea mun­toasă. Capitala NENOROCIREA DIN STRADA SCHITU MAGUUREANU Din noapte, pe când paznicul Constantin Tamas, în etate de 50 ani, de fel din com. Mlaştina (fiul­ Mehedinţi), făcea paza la con­strucţia soc. Tinerimea Română, din str. Schitu Măgureanu 2, a căzut de pe o schelă a construc­ţiei înaltă de 15 metri. Accidentul s’a petrecut din cau­ză că paznicul era într’o complec­tă stare de ebrietate. In stare muribundă, a fost tran­sportat şi internat la spitalul Col­­tea. ÎNCERCAREA DE SINUCI­DERE DIN FUND. POLONA dii seară la ora 4, d. Victor Po­pescu, domiciliat în fundătura Polonă 65, a anunţat circumscriţ­ia de poliţie, că gazda sa, d-na Ioana Gurgan, a încercat să se si­nucidă, înghiţind o cantitate de spirt denaturat. Ea a declarat că acest act de desnădejde, l-a săvârşit în urma unei certe care a avut loc cu con­cubinul ei Gheorghe Ionescu. UN FURT DE 259.­100 LEI Salahorul Ion Vasile, profitând de lipsa stăpânilor de acasă, s’a dus în strada Fântânachi, şi in­trând prin chei potrivite într’o ca­meră a forţat un dulap de unde a luat suma de 250.000 lei. Hoţul după ce a făcut cheltueli mari prin oraş, s’a dus la gară, luând un bilet de tren cu destina­ția satului său natal, din Transil­vania. In gara de Nord a fost prins, și la ancheta făcută s’a găsit asupra lui, suma de lei 135.000, restul ba­nilor îi cheltuise. The Westinghouse Brake & Saxby Signal Co. Ltd. Proprietara brevetelor de inven­ţie r. r. (f. g. 6.) No 6.920 „­Perfec-­­ţionări relative la alimentarea cu apă caldă şi rece a lavabourilor şi altor similare". No. 6.372 „Perfecţionări relative la aparate de încălzit cu aburi", doreşte a vinde aceste brevete, a 14 ceda sau a acorda licienţă şi in ge­nere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea, exploatării lor in România. Informaţi­uni la: INGINER MARCUS & BERLESCU Birou de brevete de invenţie BUCUREŞTI Strada Paris 21. UN CONSERVATOR liturgic la ora­­DEA MARE O societate de artă şi muzică a înfiinţat zilele acestea la Oradea Mare un Conservator Municipal, strângând într-un mănunchiu toa­te forţele artistice ale acestui oraş de frontieră. Cursurile i s-au des­chis de pe acum, iar oraşul a pro­mis să-l treacă în viitorul budget comunal, asigurându-i definitiv existenţa. Conservatorul are o ser­­ie muzicală şi una dramatică, pusă sub direcţia d-lui Zaharia Bârsan, directorului Teatrului Na­­ional din Cluj. Ceea ce ne face să ne ocupăm cu specială atenţie de această fra­gedă instituţie, este iniţiativa ab­solut nouă şi nu mai puţin admi­rabilă şi utilă a întemeietorilor, care vor sa deschidă în cadrele ei întâiul conservator de muzică bi­sericească orientală, cu menirea de a desgropa vechile noastre cântări bisericeşti, urmărind ajun­gerea la o unitate în muzica reli­gioasă orientală. Conservatorul orădean stă sub conducerea distinşilor compozito­ri Francisc Hubic, Givulescu şi Resch, dintre care întâiul s-a re­marcat în anii din urmă prin reu­şita iniţiativă a corului bisericesc cu orchestră, străvechi şi uitat pa­trimoniu al ritualului liturgic ro­mânesc. Noua instituţie românească de la frontieră, înfiinţată mai ales prin stăruinţele d-lui Şt. Mărcuş, inspectorul artelor din regiunea culturală de vest, răspunde unei necesităţi de mult simţite, şi pe lân­gă serviciile ce le va aduce facultă­ţii teologice — când se va înfiinţa proectata Universitate orădeană — va aduce nu mai puţin impor­tante servicii artei dramatice ro­mâneşti, după ce va fi luat fiinţă teatrul de la frontieră. Mzicalii misii ai Sog­iei Londra, 1 (Rador). — Debarcă­rile la porturile engleze sunt straş­nic supraveghiate, pentru a împie­deca pe com­uniștii străini de a merge la conferința din Glasgow. A BLOC-NOTES Pentru monumentul lui Eminescu, la Brăila Duminică, 31 Mai, a avut loc la Brăila, un festival pentru monumen­tul lui Mihail Eminescu, cu program închinat în întregime marelui poet. Datorită d-lor V. Goraş şi Vasile Brăncilă, cărturari de subţire intelec­tualitate şi de entuziasm, şi datorită dragostei cu care au răspuns la che­mare dascălii şi şcolile pe deoparte, publicul brăilean pe de alta ziua a­­ceasta a luat înfăţişarea unei adevă­rate sărbători sufleteşti. D. Mihail Sa­doveanu în cuvinte calde a arătat ne­voia de a preamări amintirea celui mai mare şi nefericit scriitor român, după pilda altor popoare. D-nii Nichi­for Cronic şi Cesar Petrescu au citit din poeziile şi proza lui Eminescu, d-na M. Vorvoreanu şi d-ra Ecat. Pleşu au recitat câteva poezii, după care au urmat cântări pe versuri de Eminescu, de către: Corul şcoalei se­cundare de fete condus de d-ra Fr. Rădulescu, Corul liceului N. Bălcescu condus de d. Jean Andrian, Corul şcoalei normale de fete sub conduce­rea d-rei C. Bălăceanu, Asociaţia co­rală „Armonia" sub conducerea dlui­ V. Voiculescu şi soluri de voce cu ac­om­paniament de pian, de d-ra C. Bălă­ceanu, d-nii N. Brăescu şi local V. Murgeanu. Beneficiul net al festiva­lului care se urcă la suma de aproa­pe 70.000 lei va fi vărsat fondului pentru ridicarea monumentului lui Mihail Eminescu, din iniţiativa re­vistei ,,Gândirea“ şi cu concursul zia­rului nostru. Aceasta e informaţia reportericeas­că asupra sărbătorii de la Brăila. Dar dincolo de sumara relatare a chipu­lui cum a decurs programul şi de în­­cheerea bilanţului material, rămâne dragostea caldă cu care intelectualii brăileni au ştiut să sprijine iniţiativa de preamărire a lui Eminescu. A fost atâta voie bună, dela şcolarul în hai­na modestă şi curată de uniformă, până la profesorul care a pregătit at­­mosfera sufletească, încât ne rămâne pentru toţi, această zi, o nădejde. A­­cest public e îndeobşte calomniat. I se aduce învinuirea că prea puţin se desprinde de la preocupările mediocru­lui cotidian, pentm­ a evada către fru­mos şi sufletesc. Dar iată, că acolo unde e chemat la asemenea sărbă­tori, răspunde cu toată graba şi cu toată curăţenia. Publicul brăilean reabilitează pu­blicul altor oraşe, mai puţin îndru­­mate spre ceia ce e gând şi artă. Co­mitetul pentru ridicarea monumentu­lui lui Eminescu aduce pe această cale, toate mulţumirile profesorilor şi artiştilor care au sprijinit cu ta­­lent şi însufleţire sărbătoarea şi pu­blicului care a răspuns cu atât de întreagă bunăvoie, chemării noastre. a Palatul Comunal O propunere a d-lui M. Berceanu O lungă discuţie de presă s-a făcut pe tema palatului comunal ce va îm­podobi capitala ţării. Faptul, deşi in­­com­odant pentru câţiva potentaţi cari ar fi voit ca o comandă de im­portanţa acesteia să se aranjeze in şoaptele cabinetelor secrete, e îmbu­curător fiindcă atrage atenţia publi­cului asupra unui monument public din cele mai însemnate. Discuţia a a avut rezultat concursul de proecte expuse actualmente la Ateneul Ro­mân. Sunt peste douăzeci de arhi­tecţi concurenţi şi s a remarcat că e întâia oară când în jurul unei co­menzi de palat public apare un nu­măr considerabil de proecte arhitec­turale. Se dă astfel posibilitatea cât mai largă a selecţionării proectului celui mai bun. Ceia ce trebue remarcat ca foarte îmbucurător e faptul că publicul, în mare număr, vizitează expoziţia de proecte de la Ateneu, examinează schi­ţele şi judecă, fireşte, fiecare după priceperea lui. Faptul în sine e demn să fie subliniat ca un reviri­ment al intresului public pentru lu­crul public. Tocmai pentru a facilita această educaţie cetăţenească, d. Mihail Ber­ceanu, viceprimar al Capitalei, ne-a exprimat verbal o propunere căreia îi dăm expresie aici: Publicul ce vizitează expoziţia de proecte pentru palatul comunal să-şi exprime in ziare preferinţele docu­mentate critic pentru cutare sau cu­tare dintre proecte. Fireşte, e vorba in rândul înldiu Un­icul public care e pregătit prin e­­tu­teaţie artistică sau ştiinţifică să poată judeca o schiţă arhitecturală. Sunt arhitecţii cari nu au participat la concurs, sunt inginerii şi artiştii cu înţelegere pentru arta­ monumentală. Părerile lor exprimate în ziare ar scoate poate un relief lucrările cele mai bune şi, în orice caz, ar fi expre­sii ale interesului colectiv pentru lu­crul public, ceia ce însemnează o par­ticipare a conştiinţei cetăţeneşti. N. C. Un răspuns pe o muzicală fost «* Alexan­­„Univer. Următoarea scrisoare a­dresată de către d. Alfred­orescu, Direcţiunii ziarului sul": Domnule Director, Constatând că cronicarul dev„ muzical, ce semnează Sym, depla­sează chestiunea ce s’a ivit între noi, de pe terenul muzical pe cel al injuriilor de rând şi al ame­ninţărilor (!), ţin să declar că nu.­ mai pot răspunde, de­oarece, sub­semnatul, cunoscut îndeobşte ca muzicant, socotesc nedemn de arta muzicală şi în acelaş timp şi de modesta mea reputaţie artistică, oarecum bine stabilită, atât în ţară cât şi în străinătate. Şi de a mai sta de vorbă cu n profan şi nechemat, care nu are nimic co­mun cu nobila artă a muzicii, fie el chiar ,,gloriosul“ fost­ admini­­strator al răposatei Soc, pe ac­ţiuni „Filarmonica“! Şi ca dovadă, supun, la întâmplare, aprecierii tuturor muzicanţilor, următoarele­ pasagii, din nefericire apărute în coloanele „Universului“ : ,, Invenţie melodică, alcătuită după o gamă orientală, a unui ve­chi­­ tetracord grecesc, — și care dă o frumoasă temă orientală, — cornuta prin ciurul compozitori­lor ruși care au cam acaparat a­­cest nesecat isvor de muzică — contraprin­ciată cu caldă polifo­nie". Sau : „...întinderea glasului său — mai bine de două game şi jumătate, de la şi de jos până la do natural, a­­dică tocmai 10 note“ (!) Sunt convins că Direcţiunea zia­rului „Universul“ nu se va putea solidariza cu gafele acestui croni­car improvizat, care desigur nic­miai printr’o inadvertenţă inexpli­­cabilă s’a putut strecura în redac­­ţiunea celui mai mare cotidian din ţară. Primiţi vă rog, etc. (ss) Alfred Alexamlrescu Desvelirea monumentului Ecaterina Teodoroiu Duminică a avut loc la Slatina, ii. cadrele unei solemnităţi impun ini»,a­re, desvelirea monumentului Ecateri­­nei Teodoroiu, eroina de la Jiu. So­lemnitatea a avut un caracter, sărbă­toresc prin participarea Reginei Ma­ria, venită de la Sinaia. Guvernul a fost reprezentat prin d-nii miniştrii general Mărdărescu şi Al. Consta­n­­tinescu. La orele 9 suverana a fost primită la gară de reprezentanţii guvernului, prefectul judeţului, toate autorităţile locale, civile şi militare, cler şi popor, în număr foarte mare. Cortegiul s-a îndreptat de aci spre malul Oltului, unde, după serviciul religios oficiat de arhiereul Evghenie Piteşteanu, a avut loc dezvelirea monumentului. D. general Mărdărescu, ministrul de război, a amintit cu această oca­zie faptele vitejeşti ale eroinei de la Jiu, dându-le ca exemplu de iubire d­e ţară. Au vorbit apoi: d. V. Alimăniş­­teanu, prefectul judeţului, d-na Ma­tei în numele Ligii naţionale a femei­lor române, d. G. Lungulescu din partea Uniunii Ofiţerilor de rezervă, primarul Slatinei, d. I. Tomescu, ş a. A urmat un banchet în sala pala­tului prefecturii, toastându-se pentru Suverana, pentru rege, şi oştire. Iemi

Next