Cuvântul, august 1925 (Anul 2, nr. 220-245)

1925-08-01 / nr. 220

­­IFI­­RMAŢIUNI D, Nichifor Crainic, redactorul slarului nostru a primit următoa­rea telegramă: „Preoţimea olteană adunată în congres eparhial exprimă apologe­tului ortodox gratitudinea ei pen­tru lupta ce duce”. Pr. ION D. POPESCU Preşedintele Congresului D. Eftimie Popovici, a fost nu­mit prefect al jud. Bălți, în locul B-lai Catelli. demisionat♦ Universitate In ,,Monitorul Oficial“ din 30 iulie se publică decretul regal­­prin care este aprobat noul regu­lament al Facultăţii de medicină ‘isi farmacie de la Universitatea din­­Cluj, D. profesor titular dr. N. T. De­­leanu, de la facultatea de medici­­nnă din Iaşi, a fost tranferat pe ziua de 1 Octombrie cor. cu toate drepturile câştigate în învăţă­mânt la catedra de ,,chimie anali­tică“ de la facultatea de farmacie a a Universităţii din Capitală. Diplomatica Noul ministru al Japoniei în Ro­mânia, d. Kintomo Mushakoji, va sosi în ţară în ziua de 4 August D. Emil Ginan, directorul general al despăgubirilor de război, din mi­nisterul finanţelor, a plecat In con­cediu. In timpul absenta d-sale va fi în­locuit de d. director Iliescu. Teatrul CĂRĂBUŞ Director: C. TANASE ASTA SEARA MARELE SUCCES rând isi vara dracul coada Revistă în 2 acte de C. Solo­­monescu, Mircea Hădulescu şi Alfred Moşoiu Biletele la cassa teatrului - Telef. 31/31 - Studenţeşti Un grup de studenţi francezi au sosit în Capitală, unde vor rămâ­nea 2 zile urmând ca după aceasta să meargă la Vălenii de Munte. Militare D. locat colonel Ananescu Gh. de la comandamentul diviziei a 10-a a fost înlocuit cu d. maior Constantinescu Tr. în comisiunea examinatoare pentru admiterea în şcoala militară de infanterie din Iaşi. La 26 August începe examinarea tinerilor­­ r. art. 52 şi 53 pentru admiterea în şcolile pregătitoare de ofiţeri şi Sub­ofiţeri de rezer­vă, de infanterie în următoarele localiăţi: la şcoala militară No. 1 din Bucureşti, la şcoala pregăti­toare de ofiţeri de rezervă de in­fanterie din Ploeşti,­­ la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Bacău, la şcoala sub­ofiţerilor de infan­terie din Braşov şi la şcoala sub­ofiţerilor de infanterie din Oradea Mare. Ministerul de războiu fiind se­sizat de plângerile unui mare nu­măr de funcţionari şi negustori, contra actualei administraţii a cooperativei militare a instituit o riguroasă anchetă. Funcţionarii demisionaţi vor fi rechemaţi, iar conducerea actuală a acestei instituţii va fi schim­bată Comisiunea examinatoare pen­tru absolvirea şcoalei speciale de infan­trie, se compune din d-nii: general Dragu­ş, comandantul diviziei 18-a, ca președinte; colo­­nelii Maltiade C., Vasilescu Cris­­tea, locot. colonel Popovici I., ma­ior Coman Simion, ca membrii; căpitanul Bazilescu Gh., secretar. Examenul va avea loc la Sibiu in localul școalei militare de in­fanterie No. 2, cu începere de la 1 Septembrie a c. La acest examen se vor prezen­ta toţi ofiţerii, elevi care au urmat în acest an cursurile şcoalei spe­ciale de infanterie din Bucureşti, Sibiu şi Sf. Gheorghe. Bisericeşti In cursul lunei August se va deschide la Stockolm un mare congres international bisericesc. Se vor desbate chestiuni impor­tante din punctul de vedere al sta­bilirii unor norme unitare pentru sprijinul moral religios în comba­terea numeroaselor rele sociale. * Reprezentanţii bisericii ortodo­xe române, la acel congres vor fi: d. Ispir prof. şi secretar general al ministerului cultelor, Episcopul Vartolomeu al Noului Severin, ar­himandritul Scriban (aceştia vor pleca Marţi sau Mercuri) şi apoi Mitropolitul Nektarie, Mitropoli­tul Nicolae al Ardealului, însoţit de preotul Scorobet, d. prof. I. Lu­­paş de la Cluj şi d. prof. R. Cân­­dea de la Cernăuţi. Diverse Liga chiriaşilor va ţine Dumi­nică 2 August trei întruniri: una la sediul Ligii str. Halelor No. 19, alta în grădina Turburoi din şos. Ştefan cel Mare No. 150 vis a vis de soc. tramvaielor Comunale, şi a treia în cartierul Dudeşti în gră­dina cafenelei Iegher. Atragem atenţiunea d-lui gene­ral Nicoleanu asupra atitudinei in­sultătoare ce o au subalternii d-sale fată de persoanele care sunt silite să frecventeze Prefectura Politiei. Astfel, ieri dimineaţă, un redac­tor al ziarului nostru, scandalizat de conduita unor uuieri care-l brus­­case, a venit să reclame cazul co­misarului de serviciu Borcea. Aci s’a izbit de aceeaşi atitudine revol­tătoare — cu deosebirea că uşierii urlau pe sală, iar comisarul ,la bi­­roul sâu. Redactorul nostru a fost violent apostrofat şi de comisarul Vrân­­ceanu, iar în urmă comisarul de serviciu din surplusul d-sale de in­­telectualitate, i-a dat sfaturi adău­gând că ar trebui să-l aresteze — era şi firească această atitudine de­oarece nu i­ se ripostase la insulte. Nu cerem d-lui prefect regim pri­vilegiat. Cel insultat a avut o ati­tudine cuviincioasă şi e regretabil şi ruşinos lucru când nu se iau mă­­suri severe contra aspanaţilor şi zurbagiilor ce sunt chemaţi a re­­zolva conflicte care nu cer prea multă subtume de minte. Deocamdată atât, Societatea studenţilor în medi­cină va ţine licitaţie publică in ziua de Sâmbătă 1 August 1925 ora 11 jum. a. m. pentru darea în antrepriză a instalaţiei de ca­lorifer şi a unei instalaţii de apă caldă de la căminul din str. Schitu Măgureanu No. 2. Planurile şi cadtul de sarcini se găsesc la biuroul societăţii. Ofer­tele se vor face în lei. Primim următoarele : Domnule Director, In ziarul „Cuvântul“, ediţia de provincie, cu data de Miercuri 22 crt. precum şi în ziarul de Vineri 24 crt., aceeaşi ediţie au­ publicat articolele intitulate ,,Spionajul maghiar in Ar­deal" şi „Vânzarea ziarelor româ­neşti primejduită“, prin care se aduc o serie de acuzaţiuni cu totul lipsite de temei, la adresa agenţiei de pre­să „Rapid“ şi a subsemnatului Nico­lae Constantin, ziarist, directorul a­­cestei agenţii. Jiu a vă arăta că : 1. Este cu totul falsă afirma­ţia că ar exista vre­o legătură între a­­genţia de presă „Rapid“ şi afacerea de spionaj Szilagyi. 2. Nici agenţia „Rapid“, nici d. N. Constantin nu au amestec în vre-o chestiune care să fie cercetată la siguranţă. 3. Agenţia de presă „Rapid“ nu are nici o legătură cu Budapesta sau cu străinătatea, ea fiind o agenţie de informaţiuni interne. 4. Este inexact că pe adresa agen­ţiei „Rapid“ sau a domnului Ni­colae Constantin ar fi sosit de la Bu­dapesta gazete iredentiste maghiare. 5. D. Nicolae Constantin e cetăţean român, după cum se dovedeşte cu paşaportul român No. 485579 din 1925, eliberat de prefectura poliţiei Cluj, şi cu actul militar No. 49908 din 1924, pe numele Nicolae Constan­tin, eliberat de Cercul de recrutare Bucureşti. Confirmarea punctelor de mai sus poate fi făcută de siguranţa gene­rală din Bucureşti care a primit re­­laţiuni precise, prin adresa No. 13395 din 1925, a inspectoratului de siguranţă din Cluj. Primiţi vă rog asigurarea stimei mele, (ss) Nicolae Constantin Comisia Sindicatelor Unitare a or­ganizat un ciclu de conferinţe. Seria de conferinţe a fost deschisă Sâmbăta trecută cu conferinţa d-lui M. CRUCEANU, despre: Cul­tura proletară. Sâmbătă 1 August, ora 8 jum., precis va avea loc a doua conferinţă in sala Sindicatelor Unitare str. Şe­lari. 10. D. TIMOTEI MARIN, student, va vorbi despre „Umanitarism şi clasa muncitoare“. Pot participa şi muncitori neor­ganizaţi. Numărul 2 al revistei de speciali­tate „CLIPA CINEMATOGRAFICA“ va apare pe ziua de 10 August a. c. în condiţiuni tehnice superioare, cu un bogat material redacţional, în 24 pagini în 3 culori pe hârtie velină şi cu o splendidă copertă. Se va vin­de tot cu 10 lei şi se va găsi de vân­zare la toţi librarii şi depozitarii de ziare din ţară. .................................... Conferinţa de la Cassa Centrală a împroprietă­ririlor Eri dimineaţă s’a întrunit la Casa Centrală a împroprietări­rii, consilierii agricoli din vechiul regat sub presidenţia d-lui Al. Nasta drectorul general al Casei Centrale. S’au discutat chestiuni privi­­tare la vitoarea campanie agri­colă, arendarea şi exploatarea re­zervelor Statului, lichidarea ges­tiunilor trecute, pregătirea vii­toarei campanii, terminarea lu­crărilor de expropriere, etc. Consilierii agricoli au dat de asemenea relaţii asupra înlocui­rea tablourilor de debit pentru a doua expropriere. Creditele marinei en­gleze nu vor fi reduse Londra, 30 (Rador)". — Camera Comunelor a respins cu 267 con­tra 140 voturi propunerea d-lui Macdonald de a se reduce credite­le budgetului marinei. Economice şi Financiare SulAil Birsei i â’-ţ-a La Londra 960, fefilul La Paris 10.75. La noi devizele au fost mai ofe­rite. In târgul liber nu oscilat: Francul francez 950—945. Lira sterlină 970—962. Lira italiană 735—730. Francul elveţian 38.60—38.60. Dolarul 199—197 jum. Coroana cehă 592—587. Shilingul austriac 28 1/4—28. Francul belgian 930—925 BURSA DE VALORI A avut o tendință staţionară. In târgul oficial au cotat: Banca Naţională 14.600. Banca Blank 990. Banca Românească pui 665 Banca Generală 435.45.50.35. Banca de Scont 355. Astra Română 5850.75.90. Steaua Română 2700.50. Concordia 2040.50.60.70,75. Credit Minier opt. 1650.60.65. Credit Minier pui I v. 900. Credit Minier pui II v. 1015.10. I. R. D. P. opt. 1180,75,80. Idem pui 590,85. Ce-i cu scăderea zlotu­lui polonez Varşovia, 30 (Rador). — Zlotul polonez fiind cotat Miercuri la unele Burse sub paritate, cercuri­le financiare bine informate sunt de părere că scăderea aceasta a zlotului se datorește unei mano­pere întreprinse de unele cercuri ostile Poloniei, în legătură cu da­ta apropiată a negocierilor dintre reprezentanţii guvernului polonez şi Dillon în privinţa vărsământu­­lui al doilea al împrumutului a­­merican. După părerea presei neu­tre, de pildă a ziarului „Neue Freie Presse" din Viena, situaţia Băncei Poloniei nu poate provoca temeri în privinţa cursului zlotu­lui, de­oarece circulaţia fiduciară e acoperită cu 48 la sută aur. Scă­derea în chestiune este deci trecă­toare. Mai trebue constatat că cursul zlotului la Bursa din New- York a răm­as nemişcat, zlotul fiind mereu cotat cu 19,25 do­lari. Datoriile belgiene în Statele Unite BRUXELLES. 30. (Rador). —De­legația însărcinată să negocieze consolidarea datoriei Belgiene, a plecat în Statele Unite. Bilanţul Băncei Franţei DATORIA STATULUI LA BAN­CA ESTE IN SCĂDERE PARIS 30. (Rador) — In cercu­rile minsterului de finanţe se de­clară că bilanţul pe care Banca Franţei îl va publica mâine, va arăta o nouă îmbunătăţire a con­tului Statului. Cele două bilanţu­ri anterioare fuseseră mai favora­bile de­cât cele precedente, cel de săptămâna trecută a arătat o su­mă de 450 milioane rambursate de Stat. Cu toate că la sfârşitul lunei sunt scadente importante de bonu­ri de teazur şi de bonuri ale apără­rii naţionale, în bilanţul de mâine se va constata o nouă plată a Sta­tului de aproximativ 150 milioa­ne, aşa că avansurile acordate Sta­tului de către Banca Franţei sunt reduse la 27 miliarde şi 250 milioa­ne. Până acum Statul nu a cerut Băncii Franţei decât suma de 1 miliard şi 250 milioane asupra a­­vansurilor consimţite prin ultimi­­te proecte votate de Parlament, automobilele Primăriei Din Braşov ni se anunţă că un automobil al Primăriei Capitalei, în care se aflau mai multe per­soane, a suferit un grav accident. Persoanele aflate în automobil au scăpat cu mici contuziuni. Au­tomobilul a fost avariat. Din cercetările făcute reese că mașina era sosită în localitate cu d. Temistocle Alexandrescu, vice­președintele comisiei interimare a Capitalei. „CUVÂNTUL“ Un vapor de petrol incendiat la Constanţa SPRE A SE EVITA O CATAS­­TROF. EL A FOST SCUFUNDAT Constanţa 30. — Vaporul-tanc suedez „Ingrid ” care se afla în ba­zinul port­ul­ui Constanţa, din cauza gazelor emanate de la ben­zină a luat foc. Producându-se o puternică ex­plozie, au fost carbonizate opt per­soane din echipaj. Unul dintre marinari, care avea arsuri grave pe corp, anume Con­st­an­tin Panait, a sucombat azi di­mineaţă la spital. Alţi trei marinari sunt în ago­nie, iar patru se află în stare mai puţin gravă. Vasul-tanc a fost scufundat azi dimineaţă pentru a nu reizbucni incendiul. fe­i cd desfiinţarea leii i. o. v. D. Vintilă Brătianu voeşte s-o ataşeze d­irecţiu­­nei asistenţei sociale Am arătat la timp, că din cauza unor calcule budgetare, d. Vintilă Brătianu intenţionează să desfiin­­ţeze direcţia I. O. V., urmând ca ea să fie ataşată la asistenţa so­cială. Precum era şi firesc, măsura nouă de reorganizare, a provocat adânci nemulţumiri. Motivele pe care se bazează ho­tărârea d-nui ministru de finanţe, ar fi, că văduvele se remărită, or­fanii devin majori, iar invalizii au clarificată situaţia, aşa că nu mai comportă necesitatea unei di­recţiuni speciale. Lăsând la o parte considerentul, că nu trebue nici­odată să se asi­mileze situaţia văduvelor, orfani­lor şi invalizilor cu aceia a cerşe­torilor, hotărârea d-lui Vintilă Brătianu, care urmează, a fi însu­şită de comisia centrală, are şi o lăture care dovedeşte desconsidera­rea celor mai elementare datorii. In toate tările, s’a dat o deosebită importanţă celor cari reprezintă spiritul de sacrificiu al unei naţiu­ni. Creiarea unei direcţii menită să se ocupe de doleanţele invalizi­lor, văduvelor şi orfanilor de răz­­boi, era pe de o parte o necesitate, iar pe de altă parte o atenţiune, pe care fără îndoială, o merită cei cari s’au jertfit pentru naţie. Pretextul că dispar categoriile pentru care s’a înfiinţat direcţia generală I. O. V., e nefondat. Cu atât mai mult, el nu poate sta în picioare faţă de argumentul că anumite consideraţii budgetare, dictează măsura. Avem touşi credinţa, că parla­mentul nu va aproba măsura luată de comisia centrală, sugerată de d. Vintilă Brătianu. Sunt chestiuni cari trebuesc pri­vite altfel decât printr’un îngust spirit de economie. Problema I. O. V. e una din acestea din urmă. Jíbekmhmímbwii­wiimmbnmwní­msmmuummm 0­in­ li minim a psii­ din România Lucrările în bitum şi silicat de sodiu Problema refacerii şoselelor pre­ocupă în prezent, în gradul cel mai înalt pe conducătorii ministerului lucrărilor publice. O eră nouă a fost inaugurată în primăvara acestui an, prin introdu­cerea sistemului ocidental ale bitu­­minării şoselelor. PRIMA ŞOSEA BITUMINATA Prima experienţă de acest fel a reuşit în chipul cel mai fericit, pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti. Lucrările de bituminare a acestei şosele au progresat în ultimul timp în chip simţitor şi se speră ca până la finele acestui an să se realizeze o distanţă de 14 kilometri, adică pâ­nă la Otopeni. LUCRĂRILE DIN DOBROCEA Paralel cu aceste lucrări s‘a anga­jat o nouă campanie de lucru, de astă dată în Dobrogea, unde drumu­rile deveniseră aproape neiractica­­bile. In această parte a ţării s‘a înce­put cu refacerea şoselelor Constan­ţa—Bazargic şi Constanţa — Manga­lia. Din şoseaua Constanţa — Bazar­gic se lucrează deocamdată 4 kilo­metri, până la punctul unde aceas­tă şosea se bifurca spre Mangalia. Pe această distanţă se aplică ace­laşi sistem ca şi pe şoseaua Bucure­şti — Ploeşti, adică sistemul bitu­mului emulsionat. Din şoseaua Constanţa — Manga­lia se reface complect o porţiune de 2 k­m. în prezent, şi anume de la bifurcarea şoselei Constanţa — Ba­zargic, după cum am amintit mai sus, după o metodă nouă, practicată în Franţa, în regiunea Champagne, unde constituţia pietrelor de carie­ră este la fel cu aceia ce se găseşte pe litoralul mării în Dobrogea. Este vorba de calcar moale şi pe alocuri chiar de cretă. Se formează astfel un amestec de piatră calcaroasă moale şi de silicat de sodiu. Şoseaua obţinută astfel prezintă aceleaşi mari avantagii ca şi şose­lele bituminoase, de a nu face praf şi nici noroi. Importanţa acestui mod de con­strucţie este extraordinară. El se va aplica în multe din re­giunile ţârii unde nu se găseşte pia­tră tare pentru construirea şosele­lor şi unde, din această cauză tre­­buesc transportate enorme cantităţi de piatră de la mari depărtări, ceia ce aduce cu sine, dat fiind budgetul restrâns al ministerului de lucrări publice, o imposibilitate de a între­ţine întreaga reţea de drumuri.. Surplusul de cheltueli provenit din întrebuinţarea silicatului de so­diu este mult acoperit prin punerea în valoare a pietrelor mai calcaroa­­se, cari până acum nu aveau nici o utilizare. In ceea ce priveşte silicatul de sodiu, care azi se fabrică la noi în ţară în cantităţi foarte mici, imediat ce utilizarea lui se va generaliza vor putea avea o mare industrie, mai a­­les că toate materiile prime se gă­sesc din belşug în ţara noastră. * Vilegiaturiştii cari s-au dus în a­­cest an la Tekirghiol şi-au putut da seama, deşi şoseaua nu este ter­minată, de superioritatea procedee­lor întrebuinţate pentru refacerea acestei şosele — care este un frag­ment din şoseaua Constanţa — Man­galia. Şi nu au decât singura dorinţă ca aceste lucrări să fie terminate chiar în acest an. Din informaţiunile pe cari le a­­vem rezultă că în cursul anului 1925 pe şoseaua Constanţa — Tehirghiol se va bitumina o porţiune de 6 kilo­metri, din cei 14 k­m, lungimea to­tală a acestei şosele. Pentru programul destul de bo­gat în realizări nu avem de­cât cuvin­te de felicitare pe care le adresăm ministerului lucrărilor publice şi în special d-lui inginer inspector ge­neral Bănescu, directorul podurilor şi şoselelor, sufletul acestei iniţiati­ve de modernizare a drumurilor din­­ România întregită. Dela C. F. rr. CE CANTITĂŢI DE CHE­RESTELE SE ÎNCARCA LUNAR O interesantă statistică a C. F. R. Serviciul special al mişcării din Direcţiunea generală c. f. r., a în­tocmit zilele trecute o situaţie a încărcărilor de cherestele pe Iunie 1925. Din studiul acestei situaţii reese că luna expirată s’au efec­tuat următoarele încărcări: Regionala Bucureşti 297 vagoa­ne, regionala Iaşi 3175 vagoane, regionala Braşov 2174 vagoane, regionala Cluj 4481 vagoane, re­gionala Timişoara 342 vagoane, regionala Cernăuţi 3415 vagoane şi regionala Craiova 353 vagoane. S’a încărcat aşa­dar, în total 14.237 vagoane în întreaga ţară. Din cotele fixe de cherestele a rezultat în iunie un prisos efec­tiv de 3220 vagoane, astfel repar­tizat . Regionala Bucureşti, 354 vagoa­ne, regionala Iaşi 408 vagoane, re­gionala Braşov 851 vagoane, regio­nala Cluj 856 vagoane, regionala Timipşara 574 vagoane şi regio­nala Craiova 178 vagoane. In regionala Cernăuţi s’a încăr­cat întreaga cotă fixă, plus 26 va­goane. La cele 14.237 vagoane che­restele adăugându-se 4868 vagoa­ne încărcate cu butuci şi cioplitu­ră, rezultă un total de 19.105 va­goane încărcate în luna Iunie în toată țara, fată de 13.466 vagoane cât s’a încărcat în luna Iunie 1924.­­ " Majoritatea acestor produse fo­restiere au luat drumul exportu­lui. DERAIEREA ACCELERA­TULUI SIBIU-P.­OLT Trenul accelerat No. 204 Sibiu- R. Olt a avut de suferit alaltăeri un grav accident. La intrarea în staţia Băbeni a deraiat locomotiva, tenderul şi un vagon de manipulaţie. Prin frânarea imediată a trenu­­­lui s’a putut evita deralierea şi a altor vagoane din garnitură. Din cauza acestui accident cir­culaţia a fost întreruptă o zi în­tre P. Olt şi Sibiu. In prezent trenurile circulă prin pilotare. INCENDIEREA UNUI POD DE CALE FERATA Alaltăeri a luat foc, de la cărbu­nii căzuţi de la locomotiva trenu­lui personal No. 730 Chişinău-Ga­­lati-București, traversele podului de fer din apropierea statiunei And­osac, din Basarabia. Dându-se alarma personalul gă­rii dimpreună cu locuitorii satu­lui, din marginea liniei au venit să localizeze incendiul, care luase proporții mari. Până la înlocuirea traverselor, circulațiunea pe pod se va face la pas. Comercializarea gazului metan Consiliul de îndrumare ii con­­trol, se va ocupa in prima şedință de comercializarea gazului metan posedat de stat, urmând ca lucră­rile să fie continuate la toamnă. •a........ 3 ‘Ajungem la capitolul final, din primul volum al d-nei Elena Pro­­topopescu, al întreprinderilor aso­ciaţiei Stern-Labin pentru defăi­marea ţărei româneşti şi strânge­rea de fonduri pentru victimele pretinselor pogromuri. PROECTELE PENTRU AMERICA Spusesem în numărul trecut, ca scăpându-le cei 50.000 de dola­ri, deoarece secretarul legaţiei a­­mericane din Berna a refuzat să-i remită unui supus german, cum era socotit Stern, cele două cana­lii se hotărâse să plece singure în America pentru a jumuli pe evreii americani. Dar pentru asta le tre­buiau bani. Și Stern face planul să trimită pe Labin în ţară, pentru a ridica 700.000 lei de la Uniunea evreilor pământeni. Iată ce povesteşte d-na Elena Protopopescu acest episod. „Au hotărît să plece în America, fl­aw cumpărat la 27 Ianuarie 1916, de la agenţia din Lausanne, 2 bilete de vapor — via P­aris-B­ordeaux-N­e­w- York, — pentru vaporul „Rocham­­­beau"­ pregătind voiajul in secret! „Cum Labin voia să-şi ia şi familia în America, Ştem a hotărît ca Labin „să plece la Bucureşti, să convoace U. E. P., a le fixa lefuri anuale: 500.000 lei anual lui Ştem şi 300.000 lei, lui Labin, să observe situaţia ge­nerală in România, şi să nu dea ştiri sigure de la U. E. P., Labin obţinea paşapoartele pentru România prin Stemn, intervenind la poliţie şi nemţii din Berlin, foşti petrolişti în Româ­nia. LAUDELE LUI LABIN CA ÎNŞE­LASE POLIŢIA „Când Labin s'a înapoiat din Româ­nia în Elveţia, îi povestea lui Ştern, în hohote de râs, cum înşela Prefec­tura Poliţiei din Bucureşti, a obţine vizele, şi când Direcţia Siguranţei, l-a întrebat pe Labin: unde a plecat Ştern? Labin îi asigură că Ştern e „rău bolnav şi consultă permanent medicii în străinătate“. In râs ome­­ris Labin, povestea, cam plăsmuia te­legramele la poşta din Răcoreşti, ca sosite de la Stern din Lugano-Lo­­carno-Zuerich, „că Stern e bolnav şi că U. E. P. să le fixeze lefurile“. ESCROCII SUNT FOARTE RAU PRIMIŢI Martie 1916, Stern a primit Labin, numeroase scrisori, descriind revolta evreilor şi sce­nele violente, insultele de la U. S. P„ acuzându-l pe Labin, şi pe Stem, că la plecarea ,lor din Bu­cureşti, in luna August 1915, AU SUSTRAS 60.000 LEI, DIN CAS­SA UNIUNEI EVREILOR PĂ­MÂNTENI, pentru a se plimba în străinătate. Cum Labin, pentru a se salva, a plăsmuit la poşta din Bucureşti, 2 telegrame, semnând pe Ştern, ca sosită din Locarno- Orselina, Hotel Vittoria, şi alta de la Falace Hotel, Lugano, prin care Ştern cerea ca U. E. P. să colec­teze urgent 700.000 lei, pentru a pleca în America, pentru salva­rea Evreilor de pogromurile „ce trebuia să înceapă în România,, căci altfel vor pieri în lanţuri“! DEMERSURI ZADARNICE „La 3 Aprilie 1916, Labin îi scrie lui Ştem, de violenţele dela U. E. P.; Ştem telegrafiază la 16 Aprilie (tele­grama No. 398 şi scrisoarea dela po­şta din Locamor, lui Adolf Solomon, strada Doamnei, „a potoli spiritele la U. E. P., ca nu cumva să afle au­torităţile române, să nu intervină parchetul Trib“, să aplaneze conflic­tul să obţie 700.000 lei, şi Labin să vie imediat cu banii la Locarno. La sosire, Labin îi povestea lui Stern, re­volta de la U. E. P., insultele cu care a fost acoperit, şi regretat de a nu fi putut smulge de la evreii români, a­­cei 700.000 lei. Atunci au restituit biletele de voiaj pentru America, combinând „o lovi­tură la bogătaşii evrei din Geneva“ . D. S. Labin a fost numit direc­tor al ziarelor Adevărul şi Dimi­neaţa. Vrăjmaşii naţiei ■—..—— Cei doi escroci nu pot obţine bani p­entru călătoria in America Vizita studenţilor fran­cezi la Braşov In zilele de 4, 5 şi 6 August, un grup de profesori şi studenţi de la şcolile superioare din Paris vor­ vizita oraşul Braşov. Cu acest prilej doi din partici­panţi vor ţine conferinţe aci. De asemeni se vor face escur­­siuni prin împrejurimile Braşo­vului. Programul primirii oaspeţilor francezi se va stabili definitiv zi­lele acestea de un comitet de in­telectuali din Braşov. Mrim­­ii or­­i îmbunătăţirea situaţiei medicilor rurali şi a agenţilor sanitari Situaţiunea lamentabilă în cărei se găsesc spitalele judeţene din toate punctele de­­vedere, pare că a determinat pe d. N. N. Să­­veanu, ministrul Sănătăţii publi­ce, să se gândească la mijloacele pentru remedierea unei stări de lucruri dăunătoare. REORGANIZAREA ŞI ÎNZES­TRAREA SPITALELOR D-sa a luat hotărârea să reor­ganizeze spitalele judeţeen şi să le înzestreze cu toate cele nece­sare din punct de vedere medi­cal pentru a putea face tema ne­cesităţilor. Ele vor fi aprovizionate cu me­dicamentele cari le linsesc astăzi şi înzestrate cu instrumentele şi aparatele pe care technica medi­cală modernă le utilizează azi. De asemeni se vor lua măsuri pentru a se asigura bolnavilor pe lângă o îngrijire medicală vigi­lentă şi activă, confortul şi hra­na cari acum sunt într’un hal de nedescris în cele mai multe din spitalele judeţene. MEDICII DE PLASA SI AGEN­TII SANITARI Paralel cu această operă, A. N. N. Săvean se va ocupa şi de situaţia medicilor de plasă, cari sunt chemaţi a-şi da silinţele pentru sănătatea obştească, şi pe cari totuşi Statul îi răsplăteş­te cu salarii ridicole. D. ministru al Sănătăţii Publi­ce va avea în vedere la alcătui­rea noului buget, precara situa­ţie materială a medicilor de pla­să, şi speră ca­ să poată obţine de la d. Vintilă Brătianu credite noui pentru Sporirea salariilor şi diurnelor acestor medici. Nu vor fi neglijaţi nici agenţii sanitari, aceşti preţioşi auxiliari ai medicului la sate, cărora pe lângă sporurile de salarii, cari li se vor acorda, li se vor înlesni transporturile la satele din cir­­cumscripţiile medicale. a MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 22 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică urmă­toarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispozi­­ţiunilor art 23 din zisa lege. DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul Orvoş Ianoş (Ioan) lă­cătuş mecanic, domiciliat în Braşov str. Spitalului No. 27 născut în comuna Békéscsaba (Ungaria), dorind a de­veni cetăţean român, înaintez aci ală­turatele acte cerute de lege, în ve­derea curgerii stagiului, rugându-vă să binevoiţi a da cursul legal prezentei petiţii. Actele sunt : 1. Declaraţia autentificată de nota­rul public Braşov sub No. 436 din 1925 prin care mă lepăd de supuşenia străi­nă, dorind a primi cetăţenia română. 2. Actul de naştere în traducere legalizată, din care se vede că sunt născut în anul 1892. 3. Certificatul eliberat de parchetul tribunalului Braşov din care se vede că nu sunt supus nici unei urmăriri şi că nu am suferit vre-o condamn­a­­ţiune penală. 4. Certificatul eliberat de judecătoria de ocol Braşov cu acelaş conţinut ca cel de sub No. 3. 5. Certificatul de moralitate eliberat de prefectura politiei Brașov. 6. Certificatul de moralitate eliberat de politia din Békéscsaba (Ungaria). 7. Certificatul eliberat de Magazi­­nele generale și Antrepozitele pentru Ardeal, din care se constată că sunt angajat la acestea și am­portare mo­rală bună. 8. Certificatul percepţiei circumscrip­tia II­a Braşov, din care se vede că sunt la curent cu dările. Anexez timbru de 2 lei pentru eli­berarea certificatului de înregistrarea şi înaintarea prezentelor acte. Cu deosebită stimă (ss) ORVOS IANO

Next