Cuvântul, octombrie 1925 (Anul 2, nr. 271-296)

1925-10-01 / nr. 271

4 ULTIMA ORA Alegerile comunale la e­­ non . Magnaţii vor discuta colaborarea în şe­dinţa de mâine a „prezidiului“ par­tidului. — Condiţia pactului: ridi­carea stării de asediu După cum era de prevăzut, gu­vernul liberal nu va lăsa neex­ploatate legăturile pe care a reu­şit să şi­ le facă cu conducătorii par­tidul maghiar cu ocazia alegerilor agricole. Puţinele biruinţe repur­tate în Ardeal în aceste alegeri, s-au datorit în mare parte acestei colaborări cu aceia tocmai, care tocmai atunci pregătiau mai asi­duu o înfrângere a României în faţa Ligii Naţiunilor. Concomi­tenţa aceasta n’a speriat pe libe­rali şi n’a jenat pe conducătorii partidului maghiar , dar, în schimb, în foarte multe părţi, a­­legătorii unguri dela sate au des­considerat bizarul concubinaj şi au votat cu opoziţia unită. IARAŞI CU LIBERALII... Am mai arătat că conducătorii partidului maghiar au rămas pro­­fund impresionaţi de acest gest al alegătorilor unguri, dar şi mai ales de generalul insucces al liberalilor. Astfel s’a vorbit îndată după aceste alegeri de o apropiere de partidul naţional, orientare platonică şi tar­divă. De­ocamdată deci partidul magnaţilor este într’o încurcătură cam mare, din care se zbate mereu să iasă. Difiacitatea cea mai mare îi rezidă probabil în angajamente de mai lungă durată ce şi le-ar, fi luat cu ocazia trecutelor, degeri a­­gricole—ceea ce, ni­ se pare, este sin­gura explicaţie posibilă a faptului că au tratat tot cu liberalii, şi după înfrângerea din August, deunăzi când s’au făcut alegerile indus­­triale, şi tot­­cu ei tratează şi acum în privinţa celor comunale. GUVERNUL A FĂCUT PRO­PUNERI POZITIVE MAGNAŢI­LOR Aflăm astfel din sursă pozitivă că unii miniştri au pus la­­cale pe Conducătorii unor organizaţii jude­ţene ale partidului maghiar, sa în­cheie pacturi regionale,­­ca astfel magnaţii dela Cluj, legaţi şi in acest chip de picioare, să vină în braţele liberalilor. Presiuni la fel s’au făcut şi la centru. Care se va întruni zilele acestea ca să ia în discuţie nouile tratative precum şi propunerile venite prin intermediul organizaţiunilor judeţene ale parti­dului. CONDIŢIA: RIDICAREA STĂ­RII DE ASEDIU De altfel centrul de la Cluj a pus liberalilor o condiţiune prealabi­lă: ridicarea stării de asediu în localităţile şi judeţele în cari — din pricina ei — partidul maghiar nu s’a putut organiza până acum mai serios. O condiţiune, care pri­veşte de-a dreptul succesul viitoa­rei colaborări electorale, şi astfel posibil să o vedem acceptată — oricât de bizar s’ar părea faptul. De altfel, chiar dacă guvernul va invoca motive prea serioase pen­tru menţinerea stării de asediu, este cert că în cazul unei astfel de colaborări se va da acestei minori­taţi toate libertăţile de propagan­dă care, pe motivul stării de ase­diu, vor fi răpite partidelor româ­neşti din opoziţie. Pe urmele d-lui Goga-Reghin, vom vedea acum iarăşi pe liberali contribuind la organizarea la sate a acestui partid reacţionar şi şo­vin, după ce atâta vreme poporul maghiar a refuzat să se înregimen­teze în această tabără. PARTIDUL MAGHIAR IA OFERTA IN SERIOS Chestiunea acestei Colaborări se va discuta la sfârşitul săptămânii cu­rente, în şedinţa convocată în acest scop de baronul Ugran, preşedinte­le partidului maghiar, întors acum câteva zile de la­ Geneva unde a a­­vut de urmărit­ procesul pe care l-au intentat statului român şi de a pune la ce de noua agitaţie împo­triva regimului Şcolar. Prin telegraf şi telefon de la corespondenţii noştri Ministerul de interne e terenul luptei între cele două tabere Odată cu reîntoarcerea pri­­ mului ministru în ţară, agitaţia în grupul majoritarilor se accen­tuează. Astfel, în cursul zilei de eri, d. G. Mârzescu, ministrul justiţiei, a avut întrevederi cu numeroşi fruntaşi liberali, toţi interesându-se de situaţia politi­că şi mai ales de modul cum se vor desfăşura evenimentele oda­tă cu reluarea vieţii parlamen­tare. Pe faţa tuturor se întreve­dea o mare nelinişte. Pierise ori­ce urmă de încredere şi de inu­tile iluzii. «ORI NOI, ORI EI» Cauzele ? Intr’adevăr, toţi cari vin în Capitală, mărturisesc că­­din oraşele de provincie şi mai ales din fundul satelor, mi se de­­sinează decât o singură dorinţă: aceia de a vedea pe liberali plecaţi cât mai repede de la gu­vern. Majoritatea corifeilor liberali de mai sus au plecat, în urma convorbirii avute cu ministrul justiţiei, cu impresia, că vor fi satisfăcuţi. Am văzut pe câţiva din aceştia — şi mai ales pe unii dintre ei oameni cu o situaţie po­litică importantă — cari spu­neau : «Lupta pe care o între­prindem e într’adevăr grea; şe­ful partidului va trebui să înţe­leagă, că are de ales între noi şi ceilalţi» (adică­­.­­Al. Constanti­­nescu şi consorţii), într’adevăr, fiecare îţi face impresia, că avea cel puţin în buzunar sentinţa de moarte a to-­ tal­varăşilor din partid cu cari nu se înţeleg. Ministrul justiţiei a şi anun­ţat că de data aceasta lupta se va da pe faţă şi cu toată amploa­rea­ DANSUL IN JURUL UNUI MI­NISTER Se profită, cu această ocazie, de faptul că ministerul de inter­ne este vacant, d. Brătianu nevo­tând ca titular al acestui depar­tament, iar d. Tătărăscu s’a re­tras în mod inopinat la Tg. Jiu pentru a nu mai reveni la minis­ter, iar d. Dimitriu, senator, des­pre care se vorbeşte că va fi nu­mit subsecretar la interne, refu­ză aceasta, spunând că nu pri­meşte şi deci pe acest motiv, în­cepe adevărata luptă. D. G. MÂRZESCU, SALVATORUL EVENTUAL Se cere un ministru de interne şi d. Mârzescu pretinde că este sin­gurul în partid menit a-l conduce. Altfel, baraca se dărâmă imediat şi într'o formă în care nici d. Bră­tianu, nici partidul său nu se aş­teaptă. într’o astfel de atmosferă, par­tidul liberal îşi inaugurează via­ţa, politică a noului sezon.­­Este sigur că d. Brătianu va găsi, o formulă pe care guvernul se va şi retrage, sperând că în opoziţie partidul său să se refacă. Căci a mai rămâne la guvern, într’o astfel de situaţie înseamnă o ruină sigură a partidului liber In chestia extrădarea lui Aronoff Intre România şi Bulgaria Agenţii poliţiei bulgare se plimbă ca la ei acasă pe teritoriul român Dar României nu i s’a extrădat Terente «Cuvântul» a fost primul ziar care a anunţat, că refugiatul poli­tic bulgar S. Aronoff, a fost pre­dat — fără îndeplinirea formalită­ţilor de extrădare, a autorităţilor poliţieneşti din Vidin. Am arătat atunci că numitul a fost condamnat în contumacie la moarte prin spânzurătoare, pe mo­tiv că a participat la răsvrătirea organizată de fostul ministru A­­lexandru Oboff, în judeţul Plevna, după cunoscuta lovitură de stat din Iunie 1923. Azi suntem în mă­sură să dăm preciziuni necunoscu­te la noi în privinţa înţelegerei ro­­mâno-bulgară în virtutea căreia s’a făcut predarea lui Aronoff. UN ACORD SECRET INTRE RO­MANIA SI BULGARIA Astfel ni s’a afirmat din cercuri autorizate, că după lovitura de stat din 1923, care a avut ca prim re­zultat dărâmarea guvernului Stam­­buliiski, cabinetul Tancoff ar fi reuşit să încheie un acord secret cu România, în baza căruia ambele ţări se obligă să extrădeze fără în­deplinirea nici unei formalităţi pe indivizii dovediţi că au legături cu mişcarea comunistă. In baza acestui acord România urma să predea autorităţilor bul­gare pe comuniştii fugiţi în ţara noastră, iar Bulgaria pe comu­niştii români. De acest acord s’au servit însă până în prezent numai autorităţile bulgare, cari au reuşit să obţină extrădarea unui mare număr de refugiaţi politici. Pentru identifi­carea acestor refugiaţi, s’a mers aşa de departe, încât s’a permis po­liţiştilor bulgari să facă investiga­­ţiuni pe teritoriul nostru, şi să in­dice persoanele ce trebuiau preda­te statului vecin. Chiar acum poli­ţiştii bulgari au acces liber în Ro­mânia şi sunt localităţi unde vin aproape zilnic 3­4 de asemenea poliţişti, care se bucură de o largă libertate de a face investigaţiuni şi a intra în contact cu agenţii de urmărire ce au în ţara noastră. Ceva mai mult, sunt poliţişti ro­mâni de la anumite puncte de fron­tieră, care fără a lua avizul auto­rităţilor superioare din Bucureşti, au predat politiei bulgare anumite persoane ce le fusese cerute. CU­NOASTEM IN ACEASTA CHES­TIUNE FAPTE CONCRETE SI CREDEM CA AUTORITATILE NOASTRE SUPERIOARE NU SE VOR ÎNCUMETA SA NE DES­­MINTA, DACA ACEI POLITIŞTI SE O­­CUPA SI CU ALTCEVA? Fără a ne ocupa act de motivele care au determinat guvernul ro­mân, să încheie acest acord, ţinem însă să arătăm că libertatea de in­vestigaţie de care se bucură poli­ţiştii bulgari în România, poate fi periculoasă siguranţei statului nos­tru, şi da naştere la multe abuzuri. Este posibil, şi acest fapt a fost adus oficial la cunoştinţa autorită­ţilor superioare române, că poli­ţiştii bulgari se pot ocupa şi cu alte chestiuni, iar, nu numai cu i­­dentificarea refugiaţilor, politici ce trebuesc extrădaţi. Sunt poliţişti bulgari care se bucură de reputa­ţie faţă de şefii lor, că pot face orice fel de investigation­ în Ro­mânia şi că pot obţine extrădarea oricărui bulgar voesc. De aceea credem că în interesul demnităţii noastre de stat se im­pune şi supraveghere şi restricţiuni. Ca o dovadă că numai autorită­ţile bulgare au profitat de acor­dul la chestiune, o dovedeşte şi faptul că Terente nu numai că nu a fost extrădat de vecinii noştrii, dar a fost numit agent de siguran­ţă înlesnindu-i astfel posibilitatea să se pună la adăpost de orice ur­mărire din partea poliţiei române. In ce priveşte soarta refugiatului politic S. Aronoff extrădat Bulga­riei în împrejurările cunoscute putem afirma, că deşi condamnat la moarte, el ar urma să fie amnes­­tiat în baza legilor votate de So­­branie ulterior după condamnarea lui. .„Armonia restabi­­­tă“ din partidul po­porului In partidul poporului armo­nia este așa de măre, încât se va sfârşi d­e bătae. Nu degeaba zice poporul «unde-i dragoste prea multă».... După publicarea interviewului din Adevărul al d-lui Jenică Atanasiu în care fostul subsecretar, de Stat vorbea cu o satisfacţie despre «armo­nia restabilită în partidul poporu­lui» a apărut în îndreptarea o no­tiţă în care se spunea că «d­. Jenică Atanasiu confirmă pe d. Goga», — sau aşa ceva, D. Goga simţind ironia, a alergat la îndreptarea, a scris d-lui general Averescu şi­ a ameninţat pe cea din­­tăia şi pe cel din urmă că va face un scandal până la cer dacă după «notiţa obraznică» ar mai fi repro­dus în oficiosul partidului poporu­lui şi interviewul d-lui Jenică Ata­nasiu. Aşa se explică de ce n’a apărut până azi şi în îndreptarea — şi nici nu va apare — interviewul cu care şi-a sărat inima d. Jenică Atana­siu, deşi d-sa este preşedintele co­mitetului de direcţie al presei par­tidului şi societăţii «îndreptarea» «CUVÂNTUL» Tratat de alianţă între Italia şi Soviete Berlin 29 (Rador). — Din Londra se anunţă că ziarul «Daily News» este informat că Mussolini ar fi propus guvernului sovietic înche­ierea unei alianţe cu Ita­Berlin, 29 (Rador). — Ambasado­rul german la Paris a avut Luni după amiază o convorbire de o oră cu d. Briand. Prezentând răspunsul Reichului la invitaţia franceză, ambasadorul Von Hoesch a discutat în legătură cu conferinţa pactului de siguran­ţă unele chestiuni care nu sunt în­că clarificate, anume evacuarea zo­nei Coloniei şi chestiunea responsa­bilităţii războiului. Germania ar voi să evite ca intrarea ei în Liga Naţiunilor să însemne o confirma­re a vinovăţiei morale a Germa­niei în provocarea războiului. Este probabil ca Von Hoesch să aibă noi convorbiri cu d. Briand în această privinţă. Consiliul de miniştri s-a întrunit Luni seara, discutând raportul am­basadorului Von Hoesch asupra întrevederii cu Briand, PRESA GERMANA DESPRE NOTA VERBALA GERMANA h­a. Tratativele ar fi pro­gresat considerabil. Ştirea ziarului londonez trebuie privită cu foarte multă re­zervă. Conferinţa pactului NICI O MODIFICARE A TRATA­TULUI DIN VERSAILLES - SPUNE «LE MATIN» După «Le Matin» pare sigur că von Hoesch a atins mai multe ches­tiuni în întrevederea avută Sâmbă­tă cu d. Berthelot, decât în conver­­saţiunea cu d. Briand. Declaraţiunile de care se ocupă presa germană şi d. Stresemann au fost făcute de ambasadorul Reichu­lui în întrevederea de Sâmbătă. Faptul că n’au fost repetate în în­trevederea cu d. Briand ar însem­na că Reichul a renunţat la aceas­tă manifestaţie. De altfel, scrie zia­rul, rezervele germane prezintă prea puţină importanţă, căci ele se referă la un articol precis din tra­tatul dela Versailles, acela care tratează despre răspunderile războ­­ului şi este exclus ca la conferin­a dela Lucerna să se modifice mă­car o iotă din tratatul dela Ver­sailles. Condiţiunile Germaniei: evacuarea zonei Coloniei şi chestiunea responsabilităţei războiului Paris, 29 (Rador). — «Petit Pari­sien» crede că procedând la fel cu ambasadorii germani din celelalte capitale aliate, d. von Hoesch, mi­nistrul Germaniei la Paris a remis d-lui Briand o notă verbală, cuprin­zând dezideratele Reichului în pri­vința evacuării zonei Coloniei și a controlului militar. In urma întrevederii cu d. Briand ambasadorul german a adresat o lungă telegramă d-lui Stresemann, care a convocat imediat consiliul de miniştri al Reichului. Consiliul acesta a început la orele 22 conti­nuând încă la miezul nopţii. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCURESTI Franţa n’a primit nici o pro­punere pentru amâna­rea confferinţii pactului de siguranţa Paris, 29 (Rador). — Havas află că guvernul francez n’a primit nici o propunere pentru amânarea con­­ferinţii pactului de siguranţă, a­­nunţată la Locarne pentru ziua de 5 octombrie. Informaţiunile din sursă germa­nă anunţând amânarea conferinţii sunt neîntemeiate. D. Briand a pri­mit ori pe d. von Hoesch, ambasa­dorul Reichului, cu care a discutat organizarea acestei conferinţe. Declaraţiile d-lui Painlevé asupra tra allvelor dela Washington Guvernul francez a primit demisia ma­reşalului Lyautey silit de miniştri îi care s’a primit demisiunea mareşalului Lyautey din postul de rezident general al Franţei în Maroc. D. Painlevé a informat pe mem­brii guvernului despre situaţia din Siria, Maroc şi despre tratativele d-lui Caillaux la Washington. De­­asemeni a dat lămuriri asupra si­tuaţiei împrumutului aur, hotărîn­­du-se ca termenul pentru subscrieri Paris, 29. — Azi a avut Ioc un con pregătitoare în vederea conferinţei de la Locarno pentru aranjarea ches­tiunei pactului Occidental. După eşîrea din consi­liu, d. Painlevé a declarat ziariştilor că guvernul n’a decis încă pe cine să nu­mească în locul Mareşalu­lui Lyautey, deoarece che­stiunea aceasta nu prezin­tă acum o importanţă aşa de mare. In ce priveşte tratative­le de la Washington, pri­mul ministru francez a declarat că ele se vor în­cheia probabil satisfăcă­tor. Francul fancez este foarte căutat pe piaţa a­­mericană, ceia ce este un semn bun. Populaţia să fie sigură că guvernul va şti să facă faţă situaţiei şi prin cal­mul ei să dea guvernului putinţa de a’şi termina o­­pera de refacere a Fran- D. PAINLEVE tei, să fie prelungite până la 30 Octom- D. Painleve a afirmat bine, că Parlamentul va fi des* D. Briand a făcut o, expunere a­­chis la 27 Octombrie sau supra hotărîrilor, luate la adunarea cel mai târziu la 3 Noem- Soc. Naţiunilor, şi asupra lucrărilor, bine. Agitatorii Sovietici lucrează în Irak şi în Persia Londra, 29. — Ministerul de ex­terne a fost înştinţat că în Irak au fost arestaţi câţiva agitatori bolşevici trimişi de internaţionala mn­a pentru a răscula populaţiu­­nea mahomedană contra domina­­ţiunii engleze. Graţie acestor agenţi s’au pro­dus noi ciocniri sângeroase, între populaţiunea turcă şi trupele en­gleze aproape de Bagdad. După informaţiunile ministeru­lui de externe englez, numeroşi a­­genţi bolşevici şi-au făcut apariţia şi în Persia, unde de asemenea lu­crează pentru provocarea revolu­ţiei. Şi în Persia graţie agitaţiei acestor agenţi s’au produs ciocni­ri între poliţie şi populaţiune. SOVIETELE SUSŢIN TEZA TUR­CEASCA Constantinopol, 29. — Se comu­nică din Moscova că guvernul so­vietic rus susţine teza Turciei în chestiunea Mossul, şi este de pă­rere ca întregul Irak să fie re­trocedat republicei otomane. Guvernul sovietic rus va sus­ţine la timpul oportun ca şi Me­sopotamia să fie împărţită Tur­ciei, care va putea astfel să-şi a­sigure accesul la oceanul Indian. ANGLIA VA CERE BLOCAREA ECONOMICA A TURCIEI? Berlin, 29. — Ziarele germane susţin că în cazul cânnd Turcia va ataca vilaetul Mosul, guver­nul englez intenţionează să ceară «Soc. Naţiunilor» să hotărască blocarea economică a republicei otomane. PRESA OFICIOASA TURCA DES­­MINTE STIREA DESPRE IN­­CHEIEREA UNEI ALIANŢE TURCO-RUSA Constantinopol, 28­ — Presa gu­vernamentală otomană dezminte în mod categoric ştirea lansată în străinătate, în legătură cu înche­­erea unei alianţe militare ruso­­turcă îndreptată contra Angliei. Ziarele în chestiune arată că guvernul otoman ţine să aranje­ze chestiunile în legătură cu navi­gaţia din Marea Neagră, de acord cu România, Bulgaria şi Turcia. » Cu toată această dezminţire, zia­rele naţionaliste otomane susţin să arate că în cazul unui război cu Anglia, poporul turc va lupta alături de Rusia. Luptele francezilor în Siria Paris 29. — Pierderile franceze în luptele de la Sueida se ridică la 1 morţi şi 22 răniţi. Generalul Gamelin, părăsind Sueida îşi concentrează forţele în alt punct de unde va porni ofen­siva contra druzilor. Răsculaţii vor face «guerilla» trupelor, franceze, evitând luptele în stil mare. Reşedinţa lui Abd-el-Krim ameninţată de trupele spaniole Paris, 29. — Ambasadorul spaniol din Paris a desminţit ştirea dată de ziarele engleze că trupele spaniole au ocupat oraşul Aibir, reşedinţa lui Abd-el-Krim. Este adevărat că Abd-el-Krim concentrează trupe în jurul acestui oraş, de­oarece localitatea este a­­menințată de trupele spaniole. De pe frontul francez se anunță că contra-atacurile riffane au fost respinse. — ■■ - - I ' ---­ Tratat comercial între Iugoslavia şi Cehoslovacia Belgrad, 29. — Eri au avut loc la ministerul de comerţ tratativele pentru încheerea tratatului comer­­cial între Iugoslavia şi Cehoslova­cia. Execuţia asasinului Iosef Luksici Budapesta 29.­­ Astăzi a avut trupelorelloc aci executarea prin spânzurare a lui Iosef Luksici, condamnat la moarte, fiindcă a asasinat anul trecut pe un ziarist budapestan şi pe mama acestuia. Ultimit­e cuvinte ale criminalului au fost către preot pe care l-a ru­gat să se retrge pentru sufletele victimelor. Delegaţia franceză din America se va întoarce j­oi în Franţa Washington 29. — Un funcţionar, superior, al ministerului de fi­nanţe american a declarat presei că joia viitoare delegaţia franceză în frunte cu Caillaux se va reîn­toarce în Franţa. El a adăugat că delegaţii ameri­cani fac tot posibilul pentru a a­­junge la o înţelegere în privinţa da­toriilor­ franceze în America. D-nii Vandervelde şi Bri­and vor sosi Sâmbătă la Locarno Paris, 29. — Din Bruxelles se a­­nunţa că d. Vandervelde, minist­ul de externe al Belgiei va pleca Sâm­bătă la Locarno unde se va deschi­de d­­­ato­­ii­ța pentru pactul de si­guranță. D. Briand este așteptat acolo pen­tru aceiași dată. Un guvern Snowden în Anglia OPINIA PUBLICA E DEZILUZI­ONAT DE POLITICA PARTIDU­LUI CONSERVATOR Berlin, 29. — Ziarul «­ rus­sische Zeitung» anunţă din Londra, că la începutul lu­ne­i Decembrie, regele An­­gliei va dizolva parlamen­tul şi va însărcina pe d-l I'Snowden, fruntaş al parti­dului muncitoresc să for­meze un nou cabinet şi să prezideze viitoarele ale­geri. Această, hotărâre a rege­lui Angliei se datoreşte faptului, că opinia publică e deziluzionată de politica partidului conservator, ca­re a înregistrat multe eşe­curi înn interioru­l ţării şi în exterior. După «Vossische Zeitung», în rândurile partidului con­servator englez se observă o vie punică, iar multe or­­ganizațiuni provinciale ale acestui partid trec în mas­­să la partidul muncitoresc. ASASINAREA consulului francez din Danzig Varşolinia, 29. — Se comunică din Danzig că un ofiţer de rezervă ger­man a asasinat cu focuri de revol­ver, pe cavalerul de Maine, consu­lul francez din aed oraş. Asasinul a reuşit să fugă, iar­ pe dnm întâlnind un nou francez l-a asasinat şi pe acesta. Guvernul francez va protesta e­­nergic contra acestor asasinate și va cere pedepsirea aspră a crimina­lului, care se crede că a fugit în Germania. Noui arestări de co­munişti la Budapesta S’AU GĂSIT CONTURILE DE BANI TRIMIŞI DELA MOSCOVA * Budapesta, 29. — Poliţia continuă cu strângerea declaraţiilor comuniş­tilor arestaţi. Vor fi menţinuţi în stare de arest numai aceia cari au fost în contact cu fostul comisar Rakosy. Azi s’au făcut percheziţii în locuin­ţa unuia din comuniştii arestaţi şi s’au găsit toate conturile banilor primiţi dela Moscova. In urma documentelor noui desco­perite s’au mai făcut şease arestări. Procesul unor comu­nişti la­­elgrad Belgrad, 29. — Eri s’a judecat de către tribunalul din Belgrad proce­sul celor cinci membrii ai comite­tului iugoslav al «Ajutorului roşu internaţional». Intre acuzaţi era şi o profesoară care era învinuită că a făcut la a­­dăpostul propagandei umanitare, o propagandă comunistă printre şco­lari. Tribunalul a achitat pe acuzaţi, cari au fost imediat puşi în liber­tate.! Suveranii Iugoslaviei se întorc la Belgrad CUM PRIVEŞTE OPOZIŢIA A­CEASTA BRUSCA ÎNAPOIE­RE A REGELUI ALEXANDRU IN CAPITALA Belgrad, 29. — A făcut mare sur­priză în cercurile politice de aci fap­tul că Regele şi Regina şi-au anun­ţat sosirea la Belgrad la 20 Octom­brie. In program era hotărît ca Suve­ranii să viziteze mai multe oraşe de pe coasta Dalmaţiei şi să nu-şi reia reşedinţa la Belgrad decât mai trziu. După a vizitat Jebenica, Rege­le a hotărît însă să se înapoieze la Belgrad. In cercurile opoziţiei se declară că această neaşteptată reîntoarcere a Suveranilor, la Belgrad se dato­­reşte situaţiei grele interne. Guvernamentalii afirmă însă că pricina scurtării călătoriei regale pe Coasta Dalmaţiei se datoreşte faptului că în urma călătoriei Su­veranii se simt obosiţi. * Primul ministru d. Pasiei se va înapoia la Belgrad la 1 Octombrie venind din Monte-Carlo.

Next