Cuvântul, martie 1926 (Anul 3, nr. 396-421)
1926-03-01 / nr. 396
4 D. dr. Anghelescu, ministrul Instrucţiei declară că „numerus clausus“ nu poate fi admis O delegaţie de studenţi s’a prezentat ori după amiază la Casa Şcoalelor şi a fost primită de d-nii dl.I. Angelescu, ministrul instrucţiunei, Pangrafii, rectorul Universităţi şi dr. Şt. Minovici, fostul delegat al Senatului Universitar la conducerea cantinelor şi căminurilor. Studenţii au expus doleanţele lor cuprinse în memoriul redactat cu ocazia declarări grevei. In urma discuţiunilor avute cu privire la acest memoriu s’a arătat delegaţilor studenţi mei care anume din cernerile lor sunt justificate şi deci pot fi aduse la îndeplinire. «NUMERUS CLAUSUS» NU POATE FI ADMIS D. ministru doctor Ansge- Besru a declarat că «numerus clausus» nu poate fi admis. Pentru a se face o selecţiisne la intrarea in universitate s’a introdus bacalaureatul. Se ştie că din 7 S00 de elevi prezentaţi la bacalaureat, au reuşit numai 2500. CAZUL A. C. CUZA Cu privire la reintegrarea d-lor Cuza şi Leatris, d- ministru a declarat că chestiunea este acum în judecata înaltei Curţi de Casaţie şi că ministerul aşteaptă pronunţarea justiţiei. D. Pangratti a adăugat că chiar dacă d. A. C. Cuza ar fi reintegrat, ar fi scos imediat la pensie întrucât are vârsta de 70 de ani, adică tocmai limita îngăduită de lege. CHESTIUNEA CADAVRELOR Delegaţia sudenţilor au adus apoi în discuţie chestiunea cadavrelor şi au cerut ca disecţia să se facănumai pe cadavrele coreligionurior. Cu privire la acest punct de ministru Angelescu a declarat ca zilele acestea va depune la Cameră proiectul ilo leg© din iniţiativă parlamentară care a fost discutat la Senat. SOCIETATILE STUDENŢEŞTI Cu privire la recunoaşterea de către autorităţile superioare universitare a centrelor, societăţilor şi asociaţiilor studenţeşti de ministrul a aruitat că aceasta stă numai în puterea Senatului Universitar. La constituire, orice societate va întocmi statutul ei şi-l va prezenta rectoratului care, exclusiv, are dreptul de a o recunoaşte sau nu. NOUL REGULAMENT AL UNIVERSITĂŢILOR In ceea ce priveşte noul regulament al Universităţilor d. Pangratti a declart că, în acest sens, n'a primit niciodată propuneri concrete din partea studenţimei. Dacă studenţii îşi vor prezenta punctul lor de vedere el va fi studiat. In acest sens va fi trimisă o circulară către toate universităţile prin care li se va cere să ia în cercetare cererile studenţilor. Senatul universitar va alege apoi câte un delegat care va veni la Bucureşti şi de acord vor da forma definitivă acestui regulament. ASISTENŢII ŞI PREPARATORII Concursurile pentru ocuparea posturilor de asistenţi şi preparatori vor fi reglementate printr-o lege specială, alcătuită cu asentimentul tutuoror facultăţilor. Proectul acestei legi va fi depus în Parlament săptămâna viitoare. CONDUCEREA CANTINELOR ŞI CAMINURILOR Privitor la participarea studenţilor în conducerea şi administrarea căminurilor şi cantinelor s-a stabilit ca o delegaţie a acestora să participe numai la supravegherea cumpârâturilor de alimente şi la direcţia economatului. Studenţii se vor întruni în localul cantinei din str. Gutenberg spre a-şi desemna delegaţii, iar rezultatul va fi comunicat rectorului până luni dimineaţa. CHESTIUNEA STUDENŢILOR COMUNIŞTI Se ştie că studenţii cer excluderea din facultăţi, cămirluri şi cantine a studenţilor comunişti. D. Pangratti a cerut delegaţilor să întocmească un tablou cu numele acestor studenţi, pentru ca autorităţile superoare universitare şi siguranţa Statului să ia măsuri în contra lor. SESIUNILE DE EXAMEN Delegaţii studenţilor au arătat apoi dificultăţile pe care le prezintă sistemul celor două sesiuni ordinare de examene pe an şi au cerut aprobarea a trei sesiuni ordinare. S’a decis să se facă demersurile necesare la facultăţile unde această înfăptuire poate avea loc. CAZUL RAINER In cazul Rainer li s'a pus în vedere studenţilor că e o chestiune profesorală asupra căreia Senatul Universitar s’a pronunţat şi că ei n’au dreptul să se amestece în această chestiune. VALUTA PENTRU STUDENŢI D. ministru Angelescu a declart că la venirea sa la departamentul instrucţiunei se aflau în străinătate 1800 de studenţi care beneficiau de valută şi că numărul lor s’a redus’ acum la 260. Nu trebue uitat că statul francez ajuta pe mulţi studenţi şi că guvernul român a cerut să se facă o selecţie la acordarea acestor valute. REDUCERE PE CAILE FERATE S’a făcut cunoscut delegaţiei că nu se mai acordă gratuitatea pe C. F. R. Pentru excursii se vor face intervenţi speciale de către minister. In privinţa transformărei Academiei de drept din Oradea Mare în facultate de drept, nu s’a luat nici o decizie, rămânând ca o delegaţie de student, dela această Academie să s© prezinte la minister. • In chestiunea ridicărei pedepselor aplicate studenţilor de senatul universitar, deşi senatul a decis ca ele să rămână definitive, totuşi d. Pangratti a promis că va interveni pentru ridicarea lor în cazul când studenţii vor înceta greva. • Aseară, la orele 9, studenţii s-au întrunit la localul soc. studenţilor în medicină, spre a discuta asupra răspunsurilor date de d-nii ministru dr. C. Angelescu şi Emil Pangratti, rectorul universităţii, la cererile cuprinse în momentul înaintat autorităţilor superioare universitare. Nu s’a luat nici o hotărîre definitivă faţă de soluţiile preconizate de d-nii dr. Angelescu şi Pangratti. ULTIMA ORA COMUNICATUL SENATULUI UNIVERSITAR Rectoratul Universităţii din Bucureşti a dat aseară următorul comunicat asupra şedinţei senatului Universitar, ţinută Vineri seară. Senatul Universitar întrunit în ziua de Vineri 26 Februarie a. c., a examinat situaţiunea creată în Universitate prin încercarea de grevă generală organizată de fostul centru studenţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui Rector asupra audienţei acordate preşedinţilor de societăţi studenţeşti în care s-a discutat cererile prezentate Senatului de studenţi, aşa cum figurează în comunicatele imprimate, care au fost prezentate Rectorului. Senatul Universitar constată în unanimitat că cele mai multe din aceste cereri ies cu totul din cadrul Universităţii noastre şi nu pot fi rezolvate decât prin legi prezentate de guvern şi adoptate de Parlament. Asupra acestor legi ministerul instrucţiunei v va trebui să ceară avizul celor patru Universităţi, dar nu numai ce al Universităţii noastre, care nu-şi poate impune pârerea sa şi prin urmare nu poate rezolvi singură asemenea chestiuni. I. Sunt unele puncte care nu au nimic de a face cu Universitatea, ci constituie un întreg program de guvernământ. Aşa este punctul 3: încurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al culturii noastre; măsuri de prevedere socială şi materială pentru ca în toate ramurile de activitate să primeze elementul autohton; Statul să înfiinţeze căminuri, cantine, laboratoare, biblioteci, clinici şi localuri suficiente pentru studii. Asemenea deziderate privesc Statul şi guvernul şi nu pot fi soluţionate cu hotărâri ale Senatelor Universitare. II. Alte desiderate privesc politica externă a ţarei. De exemplu punctul 18: «Intervenţia Guvernului pentru susţinerea şcoalelor şi bisericelor româneşti din alte ţări în special din Macedonia şi Valea Timocului, adoptând sistemul de reciprocitate şi represalii în caz de refuz». Asemenea deziderate se referă la politica eternă a ţarei privind diferite guverne în succesiunea lor. III. Alte deziderate se referă la chestiuni privitoare la alte universităţi şi în care Senatul Universitar din Bucureşti nu pot avea noi un amestec. De ex. punctul 2: «Studenţimea română creştină, profund indignată prin îndepărtarea samavolnică a d-lor profesori A. C. Cuza şi, Leatris din Universitatea din Iaşi, protestează cu ultima energie ....etc.» Acest deziderat se referă la primirea demisiilor acelor d-ni profesori, demisii date de bună voie şi primite de ministerul instrucţiunei, fără nici un amestec al Universităţii din Bucureşti. IV. Alt deziderat, străin au totul de Universităţile noastre, este dezideratul No. li: «Modificarea programului Academiei de drept din Craţia Mare..... suprimându-se examenul special de licenţă». Acest deziderat referitor la o şcoală guvernată încă de legiuirile din Ardeal, nu priveşte întru nimic Universitatea noastră şi este chiar straniu ca studenţii noştriromâni să ceară uşurarea examenelor într-un centru unde populaţia cuprinde peste 90 la sută elemente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4, 9, 13, 15 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi în oarecare măsură întemeinte decât prin legi speciale, care ies din competența Senatului Universitar. VI. Alte deziderate se pot rezolvi pe cale de Regulament promulgat prin înalt Decret Regal. în care avizul Senatului Universitar din Bucureşti poate interveni numai alături de avizele celorlalte Universităţi şi aceasta în măsura în care acele avize vor fi acceptate de Mini-Dacă statului român i s’a creat peste graniţe o atmosferă de neîncredere, în unele părţi de vădită ostilitate, aceasta se datoreşte în mare parte, nu atât stângăciilor ministrului nostru dexterne, cât obstinaţiei d-lui Vintilă Brătianu. Este un adevăr banal şi credem că cu cât îl vom repeta mai des, cu atât vistiernicul nostru se va convinge că este la mijloc o «infamă calomnie». Guvernul român s’a găsit în faţa multor dificultăţi de ordin intern şi extern Cunoaştem cu toţii că în cele d’ntâi s’a recurs la mijloace expeditive: jandarmi, violentare intrigare, dar în cele externe unde se cere supleţea şi respectarea unor convenienţe elemre,tare, guvernul liberal şi-a declinat competenţa. CRFZUL D-LUI V. DRA TIANU D. V. Brătianu declară sus şî tare, în toate o on 7 îie că ROMANŢA sterul de Instrucţie şi de Consiliul N^A FF«I FOr A MD ATA» NEV OF! de Miniştri, cu jurnalul căruia se decretează regulamentele de administraţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la regulamentul Universitar de ordine şi disciplină, învinuit de studenţi că sugrumă orice libertate studenţească şi cetăţenească (!) DE ÎMPRUMUT EXTERN TKGF consolidare şi apoi înzestrare. Este crezul fanatic al conducătorului de la Departamentul Finanţelor. Se întâmplă însă ca acţiunile şi demersurile sale să-i dezmintă crezului ■ntgfrtti de Finanţe ,nu numai că a De altfel cererea studenţească nu a dMblat dură împrumutări dar le-o precizează din dispoziţiunile acelui vânat, cu înverşunare. Vânatul la regulament care se pretinde că sa, întors pur şi simplu spatele A cergrumă toate libertăţile, afară de acea de a tulbura mersul regulat al învăţământului. VII. Din 18 deziderate numai cinci sau şase ar intra în competinţa Senatului Universitar şi dintre acestea unele sunt soluţionate: punctul 6 (aprobări de Societăţi studenţeşti). Altele studiate complect şi gata de soluţionare (puncte d 8 participarea studenţilor la conducerea căminelor şi cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex punctul 7, care depinde de o modificare a legii învăţământului superior. Facultăţile fiindinsultate încă de la începutul anului curent şi mai multe au trimes avizele lor. Senatul Universitar va examina într’o viitoare şedinţă aceste câteva puncte cari privesc Universitatea noastră. FI sfătueşte pe studenţi să înceteze orice tulburante a cursurilor , căci prin aceasta se deserveşte chiar cultura naţională şi se împiedică în loc de a se ajuta, ameliorările ce sunt în studiu. Stadiul grevei studenţeşti ZIUA A IlI-a Greva studenţilor dela Universitatea din Capitală a continuat şi pe ziua de eri. In cursul dimineţii nu s'a petrecut nici un incident. La facultatea de drept s’a ţinut cursul de drept roman anul I a d-lui prof. Longinescu cu trei studenţi La cursul d-lui Stoianovici cu studenţi anului TTI s’au prezentat numai 7 auditori. S’au ţinut examenele cu d. profesor Juvara. La facultatea de litere s’a tinut numai cursul d-lui profesor Bianu cu foarte puţini studenţi. La facultăţile de ştiinte şi medicină şi la Academia Comercială nu s’a ţinut nici un curs. . . . • In cursul după amiezei greva a continuat la toate facultăţile. Nu s’a putut ţine nici un curs. ------------exOxo---------— ----------nxxxo--------- Studenţii şi manifestaţiile Din partea centrului studeenţesc Bucureşti primim: — Centrul studenţesc Bucureşti nu are nici o legătură cu recentele manifestaţii politice, cari au avut loc la Ploeşti. Se desaprobă toţi acei studenţi cari folosesc acest titlu în manifestațiile politice. «CIVANTK Avatarurile d-lui Vintilă Bratianu Bri, căutător de finerumturi;ar, colecţionar de.... apeluri şi articole ostile creditului Românie! SLĂBICIUNEA RECENTA A MINISTRULUI DE FINANŢE Şi ca dovadă că aşa este, semnalam PATIMA DE COLECŢIONAR în care a alunecat d. V. Brătianu, acum la sfârşitul guvernărei, patimă care socotim că-l va absorbi şi în apropiata opoziţie. — Ce poate colecţiona un om de vârsta şi seriozitatea d-snlei In nici într’un caz mărci poştale, căci ar fi o preocupare cu caracter prea internaţionalist. : Colecţionează în schimb apeluri şi articole apărute în presa mondială din îndemnul asociaţiilor crecutorilor francezi, englezi şi olandezi. In aceste articole şi apeluri sunt rugate cu insistenţă toate cercurile financiare să nu acorde nici un credit României până nu îşi execută obligaţiile ce şi le-a asumat. ISunt deţinătorii de titluri ai datoriei publice austro-ungare care nu mai vot aştepta. Dată fiind această situaţie penibilă creiată României ne întrebăm cum se vor putea aranja datoriile noastre în Franţa, Italia, chestia bunurilor cedate, cotei de eliberare etc. Se pot rezolva litigiile redactând de o nouă carte verde în problematic, căci pe lângă lipsa de confienţă de care se bucură guvernul intervine şi lipsa de timp material pentru alcătuirea ei. Nestor cetat d-sa pieţele Parisui hit, Londrei, Washingtonului, în zadar finanţa străină este intransigentă. 1»in Nmai rezultate alegerile pentru balotaj GUZGUN A fost aleasă opoziţia unită. SULINA A fost aleasă Ml4» liberală. SAVENI A fost aleasă lista liberală TURDA A fost aleasă lista liberală. Tg.-OCNA A fost aleasă lista liberală. IN JUD. VLAŞCA Opoziţia s’a ales în 16 comune, liberalii în 2. Din 3 comune nu s’a comunicat rezultatul. IN JUD. BRAILA Liberalii au reuşit în 12 comune. Oppoziţia unită a reuşit în 11 comune. IN JUD. IAŞI Bivolari* lista averescană 238 voturi aleasă; lista liberală 146 voturi; lista ţărănistă 124 voturi. Sculeni, a fost aleasă lila averescanii. IN JUD. COVURLUI Partidul naţional a reuşit la Tg. Boreşti, Rogojeni, Pechea, Smulţi şi Fărtăneşti. Averescanii la Tuscani şi Găneşti. Liberalii la Băneasa, Buca, T. Vladimirescu, Fileşti şi Măcuşeni IN JUD. TELEORMAN La Porăştia, a fost aleasă lista partidului liberal cu 172; la Ţigăneşti, aleasă lista partidului ţărănesc; la Buzescu, aleasă lista opoziţiei unite cu 285; la Moineşti a reuşit opoziţia unită * / Contestaţiile şi anu'iriis Farurile din Ungaria a alegerinte comunale au CAMERA discuta cele doua se vor iubi face pe pre- rapoarte de ancheta facturi Budapesta 17 (Radar). — Camera a continuat ori desbaterile asupra rapoartelor prezentate de comisiunea de anchetă. Deputatul Hegymegi Kiss din grupul opoziţiei democratice a expus motivele pentru care minoritatea din comisiunea parlamentară a fost nevoită să prezinte un raport aparte. Desbaterile asupra fondului rapoartelor vor începe in şedinţa de astăzi. Din cauză că micite prefecturi au anulat şi contestat unele alegeri comunale, ministerul de interne a dat ori o circulară adresată prefecturilor şi primarilor din ţară, în care li se spune, că în ce priveşte chestiunile de incompatibilitate, incapacitate şi nedemnitate, să nu se mai pronunţa hotărîrea de anulare de către prefectură ci de consiliul comunal în prima instanţă şi în apel la ministerul de interne. Din cauza unor interpretări greşite, s-au anulat unele alegeri, cum este cazul de la Tulcea, unde deşi opoziţia reuşise în balotaj, prefectul sub unele pretexte a anulat alegerea, și acum urmează să se facă o alta. S’au propus alte două sisteme nou. Acasă la ministrul Domeniilor totalizează pe întreaga ţară şi nu a avut loc ori după amiază o lungă consfătuire la care au participat d-nii Al. Constantinescu, Vintilă Brătianu, Tancred Constantinescu, N. D. Chirculescu, N. N. Săveanu, Al. Lapedatu, I. Inculeţ, Gh. Tătărescu şi Jean Th. Florescu. S’au luat în discuţie modificările ce urmează să fie aduse reformei electorale. Cu acest prilej s’au propus, în afară de sistemul publicat de noi, încă două sisteme: unul care se apropie de legea electorală germană, în care alegerile se fac pe circumscripţii de regiuni şi de alt sistem prin care legea, aşa cum este votată de Senat, este modificată în sensul, că la repartiţia mandatelor pe circumscripii de judeţe, nu se mai ţine seama de cota de 60 la sută, ci se împart locurile după împărţirea catului, în raport cu numărul total al voturilor. Membrii guvernului se vor întruni apoi azi cu comisiunea legislativă a Camerei și vor da da forma definitivă modificărilor ce urmează a se introduce în legea, votată de Senat. ----------------CO--------------- Pentru asanarea financiară a Franţii RADICALII ŞI RADICALII SOCIALIŞTI FRANCEZI SUNT PENTRU CONCILIERE Paris 27 (Rador). Comitetul radical şi radical socialist de sub preşedenţia d-lui Herriot, a votat ordinea de zi prin care denunţă campania împotriva regimului parlamentar. Partidul este dispus la orice conciliere, compatibilă cu principiile sale, se opune însă oricărei încălcări anti-constituţionale în ce priveşte drepturile Camerei. SENATUL A ADOPTAT UNELE ARTICOLE ALE PROECTELOR FINANCIARE Paris 27 (Rador).— Senatul a acceptat să se depună la primirii listele contribuabililor, supuși impozitului asupra veniturilor. A admis creearea titlurilor la ordin și a acceptat fără modificare aproape toate articolele întocmite de comisiune. • Paris 27 (Rador). — Senatul a adoptat articolele cari majorează taxele de consumaţie le Icoolului şi cari sporesc preţul tutunului. -----------oxxxo---------- Senatul francez respinge taxele de export Paris, 27 (Rador). — Senatul a respins cu lot contra 141 voturi taxele de export. Soc. Naţiunilor NORVEGIA ŞI SUEDIA NU ADMIT DECAT REPREZINTAREA GERMANIEI Berlin 27 (Rador). — Ambasadorul Norvegiei din Londra a declarat la Ministerul de externe că Norvegia ca şi Suedia ar fi împotriva oricărei majorări a locurilor permanente din Consiliul Socetăţii Naţiunilor, — în afară de Germania. ȘI CHINA PRETINDE UN LOC PERMANENT fierlin 27 filări or). — Zio - ''iii «Times» vrea să știe că univernul chinez ar fi înștiințat că la cazul că se na nune în iliscnfie la întrunirea Societății Xa fiu,,Hor 'hostizi*sea vcofrn aleaerca Ac noui menthrl. na anea și China meten firica asupra unui loc permanent. FAMFRA COMUNELOR ESTE PERTURBATA DIN CAUZA ATITUDINII SOVATTOARE A GUVERNULUI Berlin 27 (Rador). — Ziarul «Daily News» vorbeşte de tulburări petrecute printre membri din Camera Comunelor din cauza atitudine! şovăitoare a guvernului, în chestiunea locurilor permanente •În Consiliul Societăţei Naţiunilor Ziarul presupune că parlamentul va încerca şi săptămâna viitoare să lămurească această chestiune. PRESA GERMANA DESPRE CEARTA PENTRU LOCURILE IN CONSILIU Berlin 27 (llador). Ziarul sVorwaerist arată că încercarea de a procura şi altor puteri — în afară de Germania — un loc permanent în consiliul, ar însemna o grea lovitură dată politicei de la Locarno Gearta pentru a obţine locuri în Consiliu va sluji adversarilor acestei politici, astfel că Societatea Naţiunilor este şi vrea să rămâie un organism al Statelor învingătoare iar în relaţiunile internaţionale nu va mai putea fi vorba de încredere , bună credinţă. STRESEMANN VA RĂSPUNDE LUI SKRZYNSKI Paris 27 (Rador). — Ziarul «Matin» arată că guvernul german începe a fi nedumerit din cauza campaniei dezlănţuită de presă, în contra candidaturei Poloniei şi Spaniei la Societatea Naţiunilor. Stresemann va încerca să răspundă discursului pronunţat de Skrsynski, în vederea unei eventuale concilieri. ITALIA NU SE ÎMPOTRIVEŞTE INTRARIA POLONIEI Roma 27 fRador). — Re breveti că cererea Poloniei de a i se atribui im joc permanent în Consiliul Lîgei Naţiunilor nu va întâmpina nici o împotrivire d’n partea Italiei. CAMERA COMUNELORVA DESBATE JOI AI’FAXTA CHESTIUNE Londra 27 Utador). — In cercurile parlamentare se aşteaptă pentru Joi desbaterea in Camera Comunelor asupra locurilor in Consiliul Ligei Naţiunilor-SPANIA VA CERE CU FERMITATE SA I SE ACORDE UN LOC TN CONSILIU Madrid, 27 (Rador). — Ministrul de externe a declrat ziariştilor că guvernul spaniol, este decis să-şi expună cu fermitate punctul său de vedere până cândva obţine un foc permanent în Consiliul Ligei Naţiunilor. Primo de Rivera GUVERNUL ENGLEZ ESTE DIVIZAT ASUPRA ACESTEI CHESTIUNI Londra, 27 (Rador). — «Daily Grafic» afirmă că membrii guvernului sunt divizaţi asupra chestiunei lărgirei Consiliului Ligei Naţiunilor din intrarea Poloniei. Ziarul află că Chamberlain ar fi ameninţat chiar cu demisia, este optimist, dat fiind că majoritatea Consiliului manifestă o atitudine favorabilă Spattiei. Consiliul de miniştri a desemnat pe Quinones de Leon ca reprezentant al Spaniei la şedinţa Conciliului Linei Națiunilor din 8 Martie. Mussolini pentru o apropiere franco italiană Paris, 27 (Rador). — într’un interview acordat ziarului «Petit Parisien», Mussolini a justificat mentul său discurs arătând că pregătirile îngrijorătoare şi manifestaţiile militariste denunţă adevăratele aspiraţiuni ale Germaniei. Mussolini a arătat că guvernul italian va trimite 1000 de familii ale foştilor luptători italieni în Adigele de sus pentru a desăvârşi opera de italianizare. D-l Mussolini a încheiat exprimându-şi părerea că primejdia comună trebuie să apropie Franţa de Italia- Guvernul italian sprijină cererea Poloniei de a fi reprezentată In Liga Natiunilor pe picior de egalitate cu Germania. -----------uxxxn---------- Groaznic cutremur în Insula Kios Berlin 27 (Rador). — Se anunţă din Atena că un cutremur a distrus 600 case din satul Antimakia din Insula Kios. Sunt morţi şi mulţi răniţi. Acordurile de la Locarno în discuţia Camerei franceze Discursul d-lui Briand Paris, 27 (Rador). — D. Briand a vorbit la Cameră, în desbaterea pentru ratificarea pactului dela Locarno. Primul ministru a reamintit sforţările sale desfăşurate la conferinţa de la Cannes, unde a încolţit sâmburele protocolului de la Geneva pentru organizarea Europei. După părerea d-lui Briand, partea cea mai bună cuprinsă în înţelegerea de la Locarno este încrederea ce această înţelegere aduce popoarelor. D-l Briand subliniază intervenţia Ligei Naţiunilor, care a evitat războiul între greci şi bulgari şi îşi afirmă convingerea că diferitele guverne nu vor mai putea declara războiul după voe dacă justiţia între popoare va fi organizată. Protocolul de la Locarno, pe care Franţa l-a semnat fără rezervă, menţine întreaga forţă morală a Franţei, pe nedrept calomniată. Primul ministru roagă stăruitor Camera să voteze aceste acorduri care vor obliga popoarele să stea de vorbă înainte de a deslănţui bătălia Toate precauţiunile au fost luate contra relei credinţe. Rhinul devine frontieră internaţională, in-teresele franceze vor fi salvagardate în faţa oricărei încercări de încălcare. Primul ministru a încheiat astfel: «In ţara unde sânt atâtea voaluri de doliu, Locarno a îngăduit mamelor să-şi privească copiii cu speranţa că ei nu vor mai fi mutlaţi sau sfâşiaţi în război. Nu fără a se gândi profund, preşedintele de Consiliu al Franţei s-a întâlnit, pentru prima oară de la război, cu preşedintele de consiliu al Germaniei. Ei au vorbit în limbajul european; este limba nouă pe care va trebui să o învăţăm cu toţii. Este oare cu putinţă ca popoarele Franţei şi Germaniei să fie osândite a se înfrunta dealungul veacurilor în lupte sângeroase? Au creat aceste popoare uzine magnifice, pentru ca la fiecare 25 ani, la fiecare 50 de ani, toate realizările lor să fie sfărâmate, incendiate, însângerate de război? Nu! Franţa care a fost totdeauna avantgarda popoarelor trebuie să se înfățişeze înaintea lamei sub aspectul adevărului său etern. Discursul d-lui Briand a fost călduros aplaudat- Discuția generală va continua mâine. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMETUULUI NR. 2, BUCURESTI O nouă întrevedere Mussolini - Ninohi Roma 27 (Rador). Un comunicat oficial publicat de Agenţia Ştefani anunţă că eri după amiază rf-tiii Minei şi Mussolini au amit o nouă intrewdere în care au terminat examinarea situatiei internationale in momentul de faţă şi au lămurit punctele asupra cărora este posibilă și folositoare colaborarea între Italia și Iugoslavia. D- Nincii a plecat aseară In Riveria. Criza de guvern din Olanda Haga 27 (Rador). — Limburg a refuzat propunerea formării unui cabinet extra-parlamentar. Se/SZ «o*®!3JL