Cuvântul, martie 1926 (Anul 3, nr. 396-421)

1926-03-01 / nr. 396

4 D. dr. Anghelescu, ministrul Instrucţiei declară că „numerus clausus“ nu poate fi admis O delegaţie de studenţi s’a pre­zentat ori după amiază la Casa Şcoalelor şi a fost primită de d-nii dl.I. Angelescu, ministrul instruc­­ţiunei, Pan­graf­ii, rectorul Univer­sităţi şi dr. Şt. Minovici, fos­tul delegat al Senatului Universitar la conducerea cantinelor şi căminu­­rilor. Studenţii au expus doleanţele lor cuprinse în memoriul redactat cu ocazia declarări grevei. In urma discuţiunilor avute cu privire la acest memoriu s’a arătat delegaţilor studenţi mei care anume din cernerile lor sunt justificate şi deci pot fi aduse la îndeplinire. «NUMERUS CLAUSUS» NU POATE FI ADMIS D. ministru doctor Ansge- Besr­u a declarat că «nume­rus clausus» nu poate fi admis. Pentru a se face o selecţiisne la intrarea in u­­niversitate s’a introdus ba­calaureatul. Se ştie că din 7 S00 de elevi prezentaţi la bacalaureat, au reuşit nu­mai 2500. CAZUL A. C. CUZA Cu privire la reintegrarea d-lor Cuza şi Leatris, d- ministru a decla­rat că chestiunea este acum în jude­cata înaltei Curţi de Casaţie şi că ministerul aşteaptă pronunţarea ju­stiţiei. D. Pangratti a adăugat că chiar dacă d. A. C. Cuza ar fi reintegrat, ar fi scos imediat la pensie întrucât are vârsta de 70 de ani, adică toc­mai limita îngăduită de lege. CHESTIUNEA CADAVRELOR Delegaţia su­denţilor au adus a­­poi în discuţie chestiunea cadavre­­­­lor şi au cerut ca disecţia să se facă­­numai pe cadavrele coreligionuri­­or. Cu privire la acest punct de mi­nistru Angelescu a declarat ca zi­lele acestea va depune la Cameră proiectul ilo leg© din iniţiativă par­lamentară care a fost discutat la Senat. SOCIETATILE STUDENŢEŞTI Cu privire la recunoaşterea de către autorităţile superioare univer­sitare a centrelor, societăţilor şi a­­sociaţiilor studenţeşti de ministru­l a arui­tat că aceasta stă numai în pu­terea Senatului Universitar. La con­stituire, orice societate va întocmi statutul ei şi-l va prezenta rectora­tului care, exclusiv, are dreptul de a o recunoaşte sau nu. NOUL REGULAMENT AL UNI­VERSITĂŢILOR In ceea ce priveşte noul regula­ment al Universităţilor d. Pangratti a declart că, în acest sens, n'a pri­mit nici­odată propuneri concrete din partea studenţimei. Dacă studen­­ţii îşi­ vor prezenta punctul lor de vedere el va fi studiat. In acest sens va fi trimisă o circulară către toate universităţile prin care li se va cere să ia în cercetare cererile studenţi­lor. Senatul universitar va alege a­­poi câte un delegat care va veni la Bucureşti şi de acord vor da forma definitivă acestui regulament. ASISTENŢII ŞI PREPARATORII Concursurile pentru ocuparea po­sturilor de asistenţi şi preparatori vor fi reglementate printr-o lege specială, alcătuită cu asentimentul tutuoror facultăţilor. Proectul ace­stei legi va fi depus în Parlament săptămâna viitoare. CONDUCEREA CANTINELOR ŞI CAMINURILOR Privitor la participarea studenţi­lor în conducerea şi administrarea căminurilor şi cantinelor s-a stabi­lit ca o delegaţie a acestora să par­­ticipe numai la supravegherea cum­pârâturilor de alimente şi la direc­ţia economatului. Studenţii se vor întruni în loca­lul cantinei din str. Gutenberg spre a-şi desemna delegaţii, iar rezulta­tul va fi comunicat rectorului până luni dimineaţa. CHESTIUNEA STUDENŢILOR COMUNIŞTI Se ştie că studenţii cer exclude­rea din facultăţi, cămirluri şi canti­ne a studenţilor comunişti. D. Pan­gratti a cerut delegaţilor să întoc­mească un tablou cu numele aces­tor studenţi, pentru ca autorităţile superoare universitare şi siguranţa Statului să ia măsuri în contra lor. SESIUNILE DE EXAMEN Delegaţii studenţilor au arătat a­­poi dificultăţile pe care le prezintă sistemul celor două sesiuni ordina­re de examene pe an şi au cerut a­­probarea a trei sesiuni ordinare.­­ S’a decis să se facă demersurile necesare la facultăţile unde această înfăptuire poate avea loc. CAZUL RAINER In cazul Rainer li s'a pus în ve­­dere studenţilor că e o chestiune profesorală asupra căreia Senatul Universitar s’a pronunţat şi că ei n’au dreptul să se amestece în acea­stă chestiune. VALUTA PENTRU STUDENŢI D. ministru Angelescu a declart că la venirea sa la departamentul instrucţiunei se aflau în străinătate 1800 de studenţi care beneficiau de valută şi că numărul lor s’a redus’ acum la 260. Nu trebue uitat că sta­­tul francez ajuta pe mulţi studenţi şi că guvernul român a cerut să se facă o selecţie la acordarea acestor valute. REDUCERE PE CAILE FERATE S’a făcut cunoscut delegaţiei că nu se mai acordă gratuitatea pe C. F. R. Pentru excursii se vor face intervenţi speciale de către minis­ter. In privinţa transformărei Acade­miei de drept din Oradea Mare în facultate de drept, nu s’a luat nici o decizie, rămânând ca o delegaţie de student, dela această Academie să s© prezinte la minister. • In chestiunea ridicărei pedepse­lor aplicate studenţilor de senatul universitar, deşi senatul a decis ca ele să rămână definitive, totuşi d. Pangratti a promis că va interveni pentru ridicarea lor în cazul când studenţii vor înceta greva. • Aseară, la orele 9, studenţii s-au întrunit la localul soc. studenţilor în medicină, spre a discuta asupra răspunsurilor date de d-nii minis­tru dr. C. Angelescu şi Emil Pan­­gratti, rectorul universităţii, la ce­rerile cuprinse în momentul înaintat autorităţilor superioare universita­re. Nu s’a luat nici o hotărîre defi­nitivă faţă de soluţiile preconizate de d-nii dr. Angelescu şi Pangratti. ULTIMA ORA COMUNICATUL SENATULUI UNIVERSITAR Rectoratul Universităţii din Bu­cureşti a dat aseară următorul co­municat asupra şedinţei senatului Universitar, ţinută Vineri seară. Senatul Universitar întrunit în ziua de Vineri 26 Februarie a. c., a examinat situaţiunea creată în U­­niversitate prin încercarea de gre­vă generală organizată de fostul centru studenţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui Rector asupra audienţei acordate preşedinţilor de societăţi studen­ţeşti în care s-a discutat cererile prezentate Senatului de studenţi, aşa cum figurează în comunicatele imprimate, care au fost prezentate Rectorului. Senatul Universitar constată în unanimitat că cele mai m­ulte din a­­ceste cereri ies cu totul din cadrul Universităţii noastre şi nu pot fi re­zolvate decât prin legi prezentate de guvern şi adoptate de Parla­ment. Asupra acestor legi ministe­rul instrucţiunei v va trebui să ceară avizul celor patru Universităţi, dar nu numai ce al Universităţii noas­­tre, care nu-şi poate impune pâre­­rea sa şi prin urmare n­u poate re­zolvi singură asemenea chestiuni. I. Sunt unele puncte care nu au nimic de a face cu Universitatea, ci constituie un întreg program de guvernământ. Aşa este punctul 3: încurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al culturii noastre; măsuri de preve­dere socială şi materială pentru ca în toate ramurile de activitate să primeze elementul autohton; Statul să înfiinţeze căminuri, cantine, la­boratoare, biblioteci, clinici şi loca­luri suficien­te pentru studii. Ase­menea deziderate privesc Statul şi guvernul şi nu pot fi soluţionate cu hotărâri ale Senatelor Univer­sitare. II. Alte desiderate privesc politi­ca externă a ţarei. De exemplu punc­tul 18: «Intervenţia Guvernului pen­tru susţinerea şcoalelor şi biserice­­lor româneşti din alte ţări în spe­cial din Macedonia şi Valea Timo­­cului, adoptând sistemul de recipro­citate şi represalii în caz de refuz». Asemenea deziderate se referă la politica eternă a ţarei privind di­ferite guverne în succesiunea lor. III. Alte deziderate se referă la chestiuni privitoare la alte univer­sităţi şi în care Senatul Universi­tar din Bucureşti nu pot avea noi un amestec. De ex. punctul 2: «Stu­denţimea română creştină, profund indignată prin îndepărtarea sama­volnică a d-lor profesori A. C. Cuza şi, Leatris d­in Universitatea din Iaşi, protestează cu ultima energie ....etc.» Acest deziderat se referă la primirea demisiilor acelor d-ni pro­fesori, demisii date de bună voie şi primite de ministerul instrucţiunei, fără nici un amestec al Universi­tăţii din Bucureşti. IV. Alt deziderat, străin au totul de Universităţile noastre, este de­zideratul No. li: «Modificarea pro­­gramului Academiei de drept din Craţia Mare..... suprimându-se exa­menul special de licenţă». Acest de­ziderat referitor la o şcoală guver­nată încă de legiuirile din Ardeal, nu priveşte întru nimic Universita­tea noastră şi este chiar straniu ca studenţii noştri­­români să ceară u­­şurarea examenelor într-un centru unde populaţia cuprinde peste 90 la sută elemente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4,­­ 9, 13, 15 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi în oarecare măsură înte­­meinte decât prin legi speciale, care ies din competența Senatului Uni­versitar. VI. Alte deziderate se pot rezolvi pe cale de Regulament promulgat prin înalt Decret Regal. în care a­­vizul Senatului Universitar din Bu­­cur­eşti poate interveni numai ală­turi de avizele celorlalte Universi­tăţi şi aceasta în măsura­ în care a­­cele avize vor fi acceptate de Mini-Dacă statului român i s’a cre­at peste graniţe o atmosferă de neîn­credere, în unele părţi de vădită ostilitate, aceasta se datoreşte în mare parte, nu atât stângăciilor mi­nistrului nostru de­xterne, cât ob­stinaţiei d-lui Vintilă Brătianu. Este un adevăr banal şi credem că cu cât îl vom repeta mai des, cu atât vistiernicul nostru se va con­vinge că este la mijloc o «infamă calomnie». Guvernul român s’a găsit în fa­ţa multor dificultăţi de ordin in­tern şi extern Cunoaştem cu toţii că în cele d’ntâi s’a recurs la mij­loace expeditive: jandarmi, violen­tare intri­gare, dar în cele externe unde se cere supleţea şi respectarea unor convenienţe elemre,tare, gu­vernul liberal şi-a declinat com­petenţa. CRFZU­L D-LUI V. DRA TI­A­NU D. V. Brătianu declară sus şî ta­re, în toate o on 7 îi­­­e că ROMANŢA sterul de Instrucţie şi de Consiliul N^A FF«I­ FOr A MD ATA» NEV OF! de Miniştri, cu jurnalul căruia se de­cretează regulamentele de adminis­traţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la regulamentul Universi­­tar de ordine şi disciplină, învinuit de studenţi că sugrumă orice liber­tate studenţească şi cetăţenească (!) DE ÎMPRUMUT EXTERN TK­GF consolidare şi apoi înzestrare. Este crezul fanatic al conducătorului de la Departamentul Finanţelor. Se întâmplă însă ca acţiunile şi demer­surile sale să-i dezmintă crezul­ui ■ntgfrtti de Finanţe ,nu numai că a De altfel cererea studenţească nu a dMblat dură împrumutări dar le-o precizează din dispoziţiunile acelui vânat, cu înverşunare. Vânatul l­a regulament care se pretinde că sa, întors pur şi simplu spatele A cer­grumă toate libertăţile, afară de a­­cea de a tulbura mersul regulat al învăţământului. VII. Din 18 deziderate numai cinci sau şase ar intra în competinţa Se­natului Universitar şi dintre aces­­tea unele sunt soluţionate: punctul 6 (aprobări de Societăţi studenţeşti). Altele studiate complect şi gata de soluţionare (puncte d 8 participarea studenţilor la conducerea căminelor şi cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex punctul 7, care depin­de de o modificare a legii învăţă­mântului superior. Facultăţile fiind­­insultate încă de la începutul anu­­lui curent şi mai multe au trimes avizele lor­. Senatul Universitar va examina într’o viitoare şedinţă aceste câteva puncte cari privesc Universitatea noastră. FI sfătueşte pe studenţi să înce­teze orice tulburante a cursurilor , căci prin aceasta se deserveşte chiar cultura naţională şi se împiedică în loc de a se ajuta, ameliorările ce sunt în studiu. Stadiul grevei studenţeşti ZIUA A IlI-a Greva studenţilor dela Universitatea din Capitală a continuat şi pe ziua de eri. In cursul dimineţii nu s'a petrecut nici un incident. La facultatea de drept s’a ţinut cursul de drept roman anul I­ a d-lui prof. Longinescu cu trei studenţi­ La cursul d-lui Stoianovici cu studenţi anului TTI s’au prezentat numai 7 auditori. S’au ţinut examenele cu d. profesor Ju­­vara. La facultatea de litere s’a tinut nu­mai cursul d-lui profesor Bianu cu foarte puţini studenţi. La facultăţile de ştiinte şi medicină şi la Academia Comercială nu s’a ţinut nici un curs. . . . • In cursul după amiezei greva a continuat la toate facultăţile. Nu s’a putut ţine nici un curs. ------------exOxo---------— ----------nxxxo---------­ Studenţii şi manifestaţiile Din partea centrului studeenţesc Bucureşti primim: — Centrul studenţesc Bucureşti n­u are nici o legătură cu recentele ma­nifestaţii politice, cari au avut loc la Ploeşti. Se desaprobă toţi acei studenţi cari folosesc acest titlu în manifes­tațiile politice. «C­­I­V­A­N­T­K­ Avatarurile d-lui Vintilă Bratia­nu Bri, căutător de finerumturi;­ar, colecţionar de.... apeluri şi articole ostile creditului Românie! SLĂBICIUNEA RECENTA A MI­NISTRULUI DE FINANŢE Şi ca dovadă că aşa este, semna­­lam PATIMA DE COLECŢIO­NAR în care a alunecat d. V. Bră­­tianu, acum la sfârşitul guvernărei, patimă care socotim că-l va absorbi şi în apropiata opoziţie. — Ce poate colecţiona un om de vârsta şi serio­zitatea d-snlei In nici într’un caz mărci poştale, căci ar fi o preocu­pare cu caracter prea internaţiona­list. : Colecţionează în schimb apeluri şi articole apărute în presa mon­dială din îndemnul asociaţiilor cre­cu­torilor francezi, englezi şi olan­dezi. In aceste articole şi apeluri sunt rugate cu insistenţă toate cer­curile financiare să nu acorde nici un credit României până nu îşi execută obligaţiile ce şi le-a asu­mat. IS­unt deţinătorii de titluri ai datoriei publice austro-ungare care nu mai v­ot aştepta. Dată fiind această situaţie peni­bilă creiată României ne întrebăm cum se vor putea aranja datoriile noastre în Franţa, Italia, chestia bunurilor cedate, cotei de eliberare etc. Se pot rezolva litigiile redactân­d de o nouă carte verde î­n proble­matic, căci pe lângă lipsa de con­­fienţă de care se bucură guvernul intervine şi lipsa de timp material pentru alcătuirea ei. Nestor cetat d-sa pieţele Parisui hit, Lon­drei, Washingtonului, în zadar fi­nanţa străină este intransigentă. 1»in Nmai rezultate alegerile pentru balotaj GUZGUN A fost aleasă opoziţia­ unită. SULINA A fost aleasă Ml4» liberală. SAVENI A fost aleasă lista liberală­ TURDA A fost aleasă lista liberală. Tg.-OCNA A fost aleasă lista liberală. IN JUD. VLAŞCA Opoziţia s’a ales în 16 comune, liberalii în 2. Din 3 comune nu s’a comunicat rezultatul. IN JUD. BRAILA Liberalii au reuşit în 12 comune. Oppoziţia unită a reuşit în 11 co­mune. IN JUD. IAŞI Bivolari* lista averescană 238 vo­turi aleasă; lista liberală 146 vo­turi; lista ţărănistă 124 voturi. Sculeni, a fost aleasă lila ave­­rescanii. IN JUD. COVURLUI Partidul naţional a reuşit la Tg. Boreşti, Rogojeni, Pechea, Smulţi şi Fărtăneşti. Averescanii la Tus­cani şi Găneşti. Liberalii la Bănea­­sa, Buca, T. Vladimirescu, Fileşti şi Măcuşeni IN JUD. TELEORMAN La Porăştia, a fost aleasă lista partidului liberal cu 172; la Ţigă­neşti, aleasă lista partidului ţără­nesc; la Buzescu, aleasă lista opozi­ţiei unite cu 285; la Moineşti a­ reu­şit opoziţia unit­ă * / Contestaţiile şi anu'iriis Farurile din Ungaria a alegerinte comunale au CAMERA discuta cele doua se vor iubi face pe pre- rapoarte de ancheta facturi Budapesta 17 (Radar). — Camera a continuat ori desbaterile asupra rapoar­telor prezentate de comisiunea de an­chetă. Deputatul Hegymegi Kiss din grupul opoziţiei democratice a expus motivele pentru care minoritatea din comisiunea parlamentară a fost nevoită să prezinte un raport aparte. Desbate­rile asupra fondului rapoartelor vor în­cepe in şedinţa de astăzi. Din cauză că micite prefecturi au anulat şi contestat unele alegeri co­munale, ministerul de interne a dat ori o circulară adresată prefecturi­­lor şi primarilor din ţară, în care li se spune, că în ce priveşte ches­tiunile de incompatibilitate, incapa­citate şi nedemnitate, să nu se mai pronunţa hotărîrea de anulare de către prefectură ci de consiliul co­munal în prima instanţă şi în apel la ministerul de interne. Din cauza unor interpretări gre­şite, s-au anulat unele alegeri, cum este cazul de la Tulcea, unde deşi o­­poziţia reuşise în balotaj, prefectul sub unele pretexte a anulat alege­­rea, și acum urmează să se facă o alta. S’au propus alte două sisteme nou. Acasă la ministrul Domeniilor totalizează pe întreaga ţară şi nu a avut loc ori după amiază o lungă consfătuire la care au participat d-nii Al. Constantinescu, Vintilă Brătianu, Tancred Constantinescu, N. D. Chirculescu, N. N. Săveanu, Al. Lapedatu, I. Inculeţ, Gh. Tătă­­rescu şi Jean Th. Florescu. S’au luat în discuţie modificările ce urmează să fie aduse reformei electorale. Cu acest prilej s’au pro­pus, în afară de sistemul publicat de noi, încă două sisteme: unul care se apropie de legea electorală germană, în care alegerile se fac pe circumscripţii de regiuni şi de alt sistem prin care legea, aşa cum este votată de Senat, este modi­fi­cată în sensul, că la repartiţia man­datelor pe circumscripii de judeţe, nu se mai ţine seama de cota de 60 la sută, ci se împart locurile după împărţirea catului, în raport cu numărul total al voturilor. Membrii guvernului se vor în­truni apoi azi cu comisiunea le­gislativă a Camerei și vor da da forma definitivă modificărilor ce urmează a se introduce în le­gea, votată de Senat. ----------------CO---------------­ Pentru asanarea financiară a Franţii RADICALII ŞI RADICALII SOCIALIŞTI FRANCEZI SUNT PENTRU CONCILIERE Paris 27 (Rador). Comitetul radical şi radical socialist de sub preşedenţia d-lui Herriot, a votat ordinea de zi prin care denunţă campania împotriva regimului parlamentar. Partidul este dispus la orice conciliere, compatibilă cu principiile sale, se opune însă ori­cărei încălcări anti-constituţionale în ce priveşte drepturile Camerei. SENATUL A ADOPTAT UNELE ARTICOLE ALE PROECTELOR FINANCIARE Paris 27 (Rador).— Senatul a ac­ceptat să se depună la primirii lis­tele contribuabililor, supuși impozi­tului asupra veniturilor. A admis creearea titlurilor la ordin și a ac­ceptat fără modificare aproape toa­te articolele întocmite de comisiune. • Paris 27 (Rador). — Senatul a a­­doptat articolele cari majorează ta­xele de consumaţie le Icoolului şi cari sporesc preţul tutunului. -----------oxxxo----------­ Senatul francez respinge taxele de export Paris, 27 (Rador). — Senatul a respins cu lot contra 141 voturi taxele de export. Soc. Naţiunilor NORVEGIA ŞI SUEDIA NU AD­MIT DECAT REPREZINTAREA GERMANIEI Berlin 27 (Rador). — Ambasa­dorul Norvegiei din Londra a de­clarat la Ministerul de externe că Norvegia ca şi Suedia ar fi îm­­potriva oricărei majorări a locu­rilor permanente din Consiliul So­­c­etăţii Naţiunilor, — în afară de Germania. ȘI CHINA PRETINDE UN LOC PERMANENT fierlin 27 filări or). — Z­io - ''iii «Times» vrea să știe că univernul chinez ar fi înști­ințat că la cazul că se na nune în iliscnfie la întruni­rea Societății Xa fiu,,Hor 'hostizi*sea vcofrn aleaerca Ac noui menthrl. na anea și China m­­eten firica asupra unui loc permanent. FAMFRA COMUNELOR ESTE PERTURBATA DIN CAUZA A­­TITUDINII SOVATTOARE A GUVERNULUI Berlin 27 (Rador). — Ziarul «Daily News» vorbeşte de tulbură­ri petrecute printre membri din Camera Comunelor din cauza ati­tudine! şovăitoare a guvernului, în chestiunea locurilor permanente •În Consiliul Societăţei Naţiunilor Ziarul presupune că parlamentul va încerca şi săptămâna viitoare să lămurească această chestiune. PRESA GERMANA DESPRE CEARTA PENTRU LOCURILE IN CONSILIU Berlin 27 (llador).­­ Ziarul sVor­­waerist arată că încercarea de a pro­cura şi altor puteri — în afară de Germania — un loc permanent în consiliul, ar însemna o grea lovi­­tură dată politicei de la Locarno Gearta pentru a obţine locuri în Consiliu va sluji adversarilor aces­tei politici, astfel că Societatea Na­ţiunilor este şi vrea să rămâie un organism al Statelor învingătoare iar în relaţiunile internaţionale nu va mai putea fi vorba de încredere , bună credinţă. STRESEMANN VA RĂSPUNDE LUI SKRZYNSKI Paris 27 (Rador). — Ziarul «Ma­tin» arată că guvernul german în­cepe a fi nedumerit din cauza cam­paniei dezlănţuită de presă, în con­tra candidaturei Poloniei şi Spa­niei la Societatea Naţiunilor. Stresemann va încerca să răspun­dă discursului pronunţat de Skrsyn­ski, în vederea unei eventuale con­cilieri. ITALIA NU SE ÎMPOTRIVEŞTE INTRARIA POLONIEI Roma 27 fRador). — Re breveti că cererea Poloniei de a i se atri­bui im joc permanent în Consiliul Lîgei Naţiunilor nu va întâmpina nici o împotrivire d’n partea Ita­liei. CAMERA COMUNELO­RVA DES­BATE JOI AI’FAXTA CHES­TIUNE Londra 27 Utador). — In cercurile parlamentare se aşteaptă pentru Joi desbaterea in Camera Comunelor asupra locurilor in Consiliul Ligei Naţiunilor-SPANIA VA CERE CU FERMI­TATE SA I SE ACORDE UN LOC TN CONSILIU Madrid, 27 (Rador). — Mi­nistrul de externe a dec­l­­rat ziariştilor că guvernul­­ spaniol, este decis să-şi ex­pună cu fermitate punctul său de vedere până când­­va obţine un foc perma­nent în Consiliul Ligei Na­ţiunilor. Primo de Rivera GUVERNUL ENGLEZ ESTE DI­VIZAT ASUPRA ACESTEI CHESTIUNI Londra, 27 (Rador). — «Daily Grafic» afirmă că membrii guvernului sunt divizaţi asupra chestiunei lărgirei Consiliului Ligei Naţiunilor din intrarea Poloniei. Ziarul află că Chamberlain ar fi amenin­ţat chiar cu demisia, este optimist, dat fiind că majoritatea Consiliului ma­nifestă o atitudine favora­bilă Spattiei. Consiliul de miniştri a desemnat pe Quinones de Leon ca reprezentant al Spaniei la şedinţa Conciliu­lui Linei Națiunilor din 8 Martie. Mussolini pentru o apro­piere franco italiană Paris, 27 (Rador). — într’un in­terview acordat ziarului «Petit Pa­risien», Mussolini a justificat m­en­tul său discurs arătând că pregă­tirile­­ îngrijorătoare şi manifesta­ţiile militariste denunţă adevărate­le aspiraţiuni ale Germaniei. Mus­solini a arătat că guvernul italian va trimite 1000 de familii ale foşti­lor luptători italieni în Adigele de sus pentru a desăvârşi opera de ita­lianizare. D-l Mussolini a încheiat exprimându-şi părerea că primejdia comună trebuie să apropie Franţa de Italia- Guvernul italian sprijină cererea Poloniei de a fi reprezen­tată In Liga Natiunilor pe picior de egalitate cu Germania. -----------uxxxn---------- Groaznic cutremur în In­­sula Kios Berlin 27 (Rador). — Se anunţă din Atena că un cutremur a dis­trus 600 case din satul Antimakia din Insula Kios. Sunt morţi şi mulţi răniţi. Acordurile de la Locarno în discuţia Camerei franceze Discursul d-lui Briand Paris, 27 (Rador). — D. Briand a vorbit la Cameră, în desbaterea pentru ratificarea pactului dela Lo­carno. Primul ministru a reamintit sforţările sale desfăşurate la confe­rinţa de la Cannes, unde a încolţit sâmburele protocolului de la Geneva pentru organizarea Europei. După părerea d-lui Briand, partea cea mai bună cuprinsă în înţelegerea de la Locarno este încrederea ce a­­ceastă înţelegere aduce popoarelor. D-l Briand subliniază intervenţia Ligei Naţiunilor, care a evitat răz­boiul între greci şi bulgari şi îşi afirmă convingerea că diferitele gu­verne nu vor mai putea declara răz­boiul după voe dacă justiţia între popoare va fi organizată. Protocolul de la Locarno, pe care Franţa l-a semnat fără rezervă, menţine întreaga forţă morală a Franţei, pe nedrept calomniată. Primul ministru roagă stăruitor Camera să voteze aceste acorduri care vor obliga popoarele să stea de vorbă înainte de a deslănţui bă­tălia Toate precauţiunile au fost luate contra relei credinţe. Rhinul devine frontieră internaţională, in-­­teresele franceze vor fi salvagarda­­­te în faţa oricărei încercări de în­călcare. Primul ministru a încheiat astfel: «In ţara unde sânt atâtea voaluri de doliu, Locarno a îngăduit ma­melor să-şi privească copiii cu spe­ranţa că ei nu vor mai fi mutlaţi sau sfâşiaţi în război. Nu fără a se gândi profund, preşedintele de Con­siliu al Franţei s-a întâlnit, pentru prima oară de la război, cu preşe­dintele de consiliu al Germaniei. Ei au vorbit în limbajul european; este limba nouă pe care va trebui să o învăţăm cu toţii. Este oare cu putinţă ca popoarele Franţei şi Germaniei să fie osândite a se în­frunta dealungul veacurilor în lup­te sângeroase? Au creat aceste po­poare uzine magnifice, pentru ca la fiecare 25 ani, la fiecare 50 de ani, toate realizările lor să fie sfărâ­mate, incendiate, însângerate de război? Nu! Franţa care a fost tot­deauna avantgarda popoarelor tre­buie să se înfățişeze înaintea lamei sub aspectul adevărului său etern. Discursul d-lui Briand a fost căl­duros aplaudat- Discuția generală va continua mâine. TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMETUULUI NR. 2, BUCURESTI O nouă întrevedere Mussolini - Ninoh­i Roma 27 (Rador).­­ Un comunicat oficial publicat de Agenţia Ştefani anun­ţă că eri după amiază rf-tiii Minei şi Mussolini au amit o nouă intrewdere în care au terminat examinarea situa­­tiei internationale in momentul de faţă şi au lămurit pu­nctele asupra cărora este posibilă și folositoare colaborarea între Italia și Iugoslavia. D- Ninci­i a plecat aseară In Riveria. Criza de guvern din Olanda Haga 27 (Rador). — Limburg a refuzat propunerea formării unui cabinet extra-parlamentar. Se/SZ «o*®!3JL

Next