Cuvântul, aprilie 1926 (Anul 3, nr. 422-444)
1926-04-01 / nr. 422
Înmormântarea robicli lui Ion Coroanele.—Asistenta.-- Serviciul religios.- Cuvântările dri la orele 2 şi jum. a avut loc înmormântarea profesorului Toma Ionescu. Corpul neînsufleţit al defunctului se afla depus pe un catafalc, acoperit cu coroane şi jerbe de flori, în sala de consiliu a facultăţii de medicină. COROANELE Au depus coroane: Partidul Naţional, Serviciul sanitar al armatei; Elevii institutului de anatomie topografică; Asoc. internilor şi foştilor interni ai spitalelor; Elevii institutului sanitar militar; Clinica I-a chirurgicală; Ministerul sănătăţii; Studenţii bulgari; Profesorii facultăţii de medicină; Facultatea de medicină; Dr. Poenaru Câplescu; Soc Jockey Club; Medicii veterinari; Facultatea de medicină, Iaşi; Institut dr. I. Cantacuzino; clubul partidului naţional; Soc. studenţilor medicinişti. ASISTENTA La slujba religioasă au asistat d-nii : I. Maniu, N. Iorga, Vaida Voivod, C. Argetoianu, Mihail Popovici, Ciceo Pop, dr. C. Angelescu, dr. N. Lupu, N. N. Săveanu, Hiottu, ministrul palatului, dr. Gheorghian dr. Costinescu, ing. Ghica, I. Grădișteanu, dr. Juvara, dr. Jianu, dr. Danielopol, dr. Cantacuzino, general dr. Potârcă, dr. N. Minovici, St. Minovici, Mina Minovici, C. Xeni, general Butoianu, Mihail Cantacuzino, prof. D. Ionescu, dr. Mezincescu, general dr. Papin, avocat Rosenthal, Citta Davila, dr. Teoharidi, general dr. Vicol, C-tin Stoicescu, Plastaru şi Coroiu profesori universitari, etc. Au asistat de asemeni un mare număr de medici militari şi civili, precum şi elevi ai institutului medico militar şi studenţi de medicină. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a început prin intonarea simfoniei a III de Bethoven, executată de orchestra Operei Române, sub conducerea d-lui Massini. Slujba religioasă a fost oficiată apoi de arhiereul Platon Ciosu, vicarul Patriarhiei, înconjurat de elevul bisericei din eparhie, unde locuia defunctul. Răspunsurile religioase au fost date de corul bisericei Sf. Gheorghe Nou, sub conducerea maestrului T. Dumitrescu. , CUVÂNTĂRILE Au vorbit d-nii: dr. C. Angelescu, în numele ministerului de instrucţie, N. Săveanu, în numele ministerului sănătăiţei publice, Pangrati, în numele universităţilor, Traven Iaşi, în numele noului guvern, Mihail Cantacuzino, Hortolomei, profesor N. Gheorghiu, dr. Juvara şi un student din partea societăţii studenţilor în medicină. CUVÂNTAREA D-LUI VAIDA VOIVOD D. Vaida Voivod a vorbit în numele partidului naţional arătând meritele savantului decedat ca om de ştiinţe, precum şi rolul important pe care l’a avut la conferinţa păcei, unde, în calitate de delegat al României, a susţinut interesele ţărei. După terminarea discursurilor cortegiul s’a format, având în frunte o delegaţie de cercetaşi, cari purtau o coroană. Pernele cu decoraţii, purtate de elevii institutului medico-militar, — un car cu coroane, carul mortuar, având la panglici pe d-nii dr. Mezincescu, D. Gheorghiu, D. Ionescu şi un student. ONORURILE MILITARE In timp ce sicriul cu rămăşiţele pământeşti erau purtate pe braţe, pentru a fi depuse în carul mortuar, companie din infanterie cu muzică, a dat onorul. Cortegiul astfel format de întreaga asistenţă, a parcurs bulevardul Independenţei, bulevardul Elisabeta, calea Victoriei, str. 11 Iunie, str. Biserica Ciuţitu de Argint, până la cimitirul Belu, unde a avut loc înhumarea. AGRESIUNEA contra d-lui G. Mârzescu Confirmarea mandatului de arestare a d-lui maior Ştefănescu-Drăgăneşti Parchetul a delegat cu facerea injustiţiei în agresiunea d-lui maior Ştefănescu-Drăgăneşti împotriva d-lui George Mârzescu pe d. judcător de instrucţie al cab. 4, G. Niculescu Bolintin. D-sa, după ce a luat un interogatoriu inculpatului a emis mandat de arestare pe baza acţiunei publice ideschisă de d- procuror Gică Ionescu, potrivit art. 184 c. penal, care prevede o pedeapsă de la un an la doi pentru ultraj Imediat mandatul a venit la confirmare înaintea s. III civile corecţională. Tribunalul era alcătuit din d-nii I Cernăţeanu, preşedintele acestei secţii şi Straian judcător. La interogatoriul ce i s’a luat înaintea tribunalului, inculpatul a recunoscut că palmele ce i-a datcălui Mârzescu nu au fost. tari, le regretă dar că n’a premeditat lovirea. Această lovire a fost urmarea atitudinei d-lui Mârzescu în procesul paşapoartelor, când inculpatul a fost torturat vreme de patru luni de zile în prevenție spre a face o mărturie defavorabilă d-lui general Văitoianu. Detenția aceasta, a avut scopul de a-i smulge mărturisiri interesate şi l-a uzat în aşa chip, că nu mai e stăpân pe nervi. D. procuror Gică Ionescu a arătat împrejurările în cari s’a făptuit CURIERUL JUDICIAR această agresiune, care e excepţional de gravă Apoi a arătat consideraţiunile cari impun confirmarea mandtatului de arestare. Ultragiul acesta, cu loviri a fost adus unuiministru în exerciţiul funcţiunei, căci d. Mârzescu era, când a fost lovit, ministru, întrucât el egita încă ministerul de justiţie. Şi, apoi faptul că a fost lovit un om bolnav e o barbarie care trebue pedepsită. D. avocat maior Gali, în apărarea inculpatului, a dovedit legitimitatea revoltei acestuia găsindu-i astfel explicația. A rugat tribunalul să infirme mandatul. Tribunalul, după o scurtă deliberare, a confirmat mandatul. şi patra liberă, a fost principiul vital al culturei româneşti. Astăzi Carpaţii sunt coloana vertebrală a României; ţara crescută e un tot organic, un tot geografic şi economic, e în sfârşit o ţară care deabia se pregăteşte să şi destindă puterile care au fost amorţite. N’a biruit politica brutală de desnaţionalizare a ungurilor, nici colonizările de saşi, şvabi ori secui aduşi cu ispita privelegiilor generoase, nici legile aspre ale lui Tisza, Banffy şi Apponyi. N’au biruit dar au scăzut puterea elementului românesc de a participa la cultura şi civilizaţia universală, fiindcă toate puterile erau canalizate şi uzate, în lupta de conservaţie naţională. Aceste forţe eliberate îşi vor lua elan liber. Trecutul va fi uitat, va fi iertat. Politica românească faţă de minorităţi nu poate reedita politica maghiară sau politica habsburgică, una făţiş intolerantă, cealaltă făţarnică şi tot atât de odioasă. Rămâne politica de libertate, atât cât libertatea se încadrează în legile unui stat fără să-i primejduiască existenţa. E politica de liberă convieţuire şi aceasta nu e dictată de dulceag umanitarism nici din constrângerea tratatelor, ci din convingerea unei experienţe proprii: prigoana unei naţionalităţi e mijlocul cel mai sigur pentru a întreţine vie conştiinţa şi ostilitatea acelei naţionalităţi. Sufletele nu se captează prin teroare. Vara trecută colindam munţii Apuseni, pe valea Arieşului. Munţi vechi, cu altă structură geologică decât Carpaţii, mai bătrâni, crescuţi în miezul Transilvaniei, în platoul central, cu vine de aur în stâncă şi cu altă vegetaţie, din care lipseşte bradul. E ţara moţilor, oameni tăcuţi, care vorbesc rar şi adânc spasma stăpânirei maghiare, ostaşii lui Horia, Cloşca şi Crişana dela 1794 ostaşii luiAvram Iancu din revoluţia dela 1848. Intre munţii cu granitul sur, Arieşi, şoseaua şi linia îngustă a trenului şerpuiesc împletindu-se pe poduri de piatră. Apele umflate de ploi isbeau lespezile cu vuiet de cascadă. Un tren minuscul cobora ca o jucărie şi ţipătul maşinei în aerul limpede al codrilor, răsuna proaspăt din văgăună în văgăună. Cuibărite între stânci, oasele cu acoperişul ţuguiat de fân, fumegau în asfinţit. Un clopot de turmă sutna în poieni, cristalin. Şi deasupra, în albastrul de mătase al cerului sprijinit pe culmi, şoimii roteau calm. Cu aripile nemişcate. Acolo, la Ţebea e stejarul lui Horea, acolo e mormântul lui Avram Iancu. Unul mort cu oasele frânte pe roată, celălalt, mulţi ani încă supravieţuind revoluţiei neisbutite, cu mintea pierdută, rătăcind prin păduri, poposind la păstorii turmelor, în jurul focului, ca o umbră prin locurile unde a luptat. Amintiri dintr’un trecut dramatic, îndărătnicie pe care n’a biruit-o nici o lege cruntă, nici armele, nici ispitite. Oamenii sunt şi acum, simpli, drepţi, neînfricoşat, cum îi va fi găsit odinioară în munţii lor natali legiunile romane. Nimic nu i a răpus. Nimic nu i-a schimbat. Durează eterni ca munţii de stâncă. Când ai vorbit cu un astfel de om viitorul nu mai cuprinde nimic ceţos—n’ai de ce te teme. Cetate Petrescu DOUA ORDONANŢE DE URMĂRIRE D. judecător de instrucție al cab. .5, Papadopol, a dat două ordonanţe definitive prin care trimite în judecată pe Isidor Leibovici din serviciul firmei Catapodî şi Georgescu, învinuit de excrocherie. A doua, trimite în judecată pe Marin Bébé zis Paul învinuit Vie furt de timbre de la sec- «Steaua Română» și pe complicii săi, Mircea Floren, Mitu Vasilescu și N. Sinedru, cărora le vindea timbre. Arestarea colonelului de rezervă Ştefan Zăvoianu LA LOCUINŢA SA, S’AU GĂSIT PLANURI MILITARE CE TREBUIAU SA SERVEASCA UNEI LOVITURI FASCISTE Aseară a fost arestat de autorităţile militare colonelul în rezervă Ştefan Zăvoianu, în următoarele împrejurări: In urma unor informaţii primite de corpul II de armată, s’a făcut o descindere la locuinţa colonelului Zăvoianu, unde reprezentanţii autorităţilor militare, au găsit planuri şi teme de deplasări de trupe a tuturor unităţilor militare din garnizoana Capitalei. Autorităţile au ştiri precise că colonelul Zăvoianu aduna aceste acte militare, în vederea unei lovituri fasciste, care se plănuia de către organizaţia fascistă din care făcea parte. Corpul II de armată, fiind pus in cunoştinţa acestor dovezi, a ordonat arestarea colonelului Zăvoianu. Comisarul regal căpitan Palade, l-a arestat la locuinţa sa de unde, apoi, a fost dus la consiliul de războia al corpului II de armată. D. prim comisar regal lt.-col. Carapancea a întreprins ori cercetări preliminare şi confruntări cu diferite persoane întocmind un referat despre cele constatate- care va fi supus la cunoştinţa d-lui general Popescu comandantul corpului II de armată. D. prim comisar regal Carapancea va continua ancheta pentru descoperirea întregei organizaţii fasciste De la P. T. T. RESTITUIRILE DE TAXE LA COLETELE POŞTALE VAMUITE In ultimul timp administraţia P. T. T a constatat că se cer restituiri de taxe vamale la o mare parte dintre coletele vămuite de birourile poştale de vămuire în creditări de taxe. De cele mai multe ori însă suma taxelor vamale întrece valoarea reală a conţinutului coletelor, cari de obicei conţin efecte de corp uzate, mostre de marfuri, alin.ente, flori, etc. Cum în asemenea condiţiuni restituirea taxelor vamale nu se mai poate abtine de la direcţiunea generală a vămilor, iar din vânzarea prin licitaţie neputându-se acoperi taxele achitate, s’a pus în vedere tuturor oficiilor poştale din ţară, cari îndeplinesc formalităţile de vămuire a coletelor acreditate, că ori de câte ori vor avea de operat obiecte recomandate sau simple, precum şi colete al căror continut nu are o valoare ca să poată acoperi taxele incluse pe aceste mărfuri să se procedeze înainte de a se lichida declaraţia de transport, la fel cu recomandatele al căror conţinut este supus la taxe vamale împătrite, adică să se ceară totdeauna destinatarilor prin oficiul respectiv, consimţământul pentru plata taxelor cuvenite. Toate oficiile P. T. T. vor fi în viitor obligate a comunica fără întârziere birourilor poștale de vămuire consimtământul destinatarilor, astfel ca în caz de refuz, taxele să se încasese pe orice cale de la destinatari. INSTRUCŢIUNI PENTRU MANDATELE TELEGRAFICE Ca o complectare a restrictiunilor privitoare la admiterea mandatelor telegrafice la prezentare, direcţiunea generală a poştelor a dispus ca pentru aceste mandate nu se admit alte indication speciale decât urgenţa şi avizul de plată. Oprirea pescuitului S’a prevăzut ca epoca de cruţare a speciilor de peşte specificată în Legea pescuitului şi Regulamentul ei, în scopul de reproducţie să înceapă în acest an la 13 Aprilie şi să ţină până la 13 Iunie inclusiv. Se vor lua întinse măsuri pentru urmărirea contraveniunilor în timpul prohibiţiei atât din apele Statului, cât şi din cele particulare dresându-se acte de dare în judecată contra acelora cari se vor găsi în culpă. Toţi pescarii prinşi cu peşte de contrabandă vor fi daţi în judecată, li se vor confisca instrumentele şi permisele de pescuit. Peştele găsit la bodegi, restaurante, băcănii, gări de expediţie etc. ca şi la particulari se va confisca şi denatura cu cea mai mare stricteţe. --------------00------------- CEI CARI SE DUC... D-nii V. Brătianu şi Tancred Constantinescu îşi iau rămas bun dela funcţionarii ministerelor „O operă uriaşă şi temelia!“ Dri dimineaţă d. Vintilă Brătianu a convocat pe toţi funcţionari ministerului de finanţe pentru a-şi lua rămas bun dela foştii colaboratori ai săi de ieri. D-sa, intr’o scurtă cuvântare recapitulează activitatea acestui minister, menţionând legile elaborate şi mulţumind tuturor subordonaţilor care i-au dat preţiosul lor concur. D. VINTILA BRATIANU D- CRISTU SIMIONESCU, din partea funcţionarilor, mulţumeşte fostului ministru de finanţe, asigurându-l de devotamentul funcţionarilor în viitor ca şi în trecut. D. BRATESCU, director general al Casei de Depuneri, se asociază la aceste cuvinte, făcând apologia activităţii brătieniste» pe care o socoteşte «singura temeinică» în ţara românească! «ACTIVITATEA» D-LUI TANCRED La Ministerul de Industrie, d. Tancred Constantinescu, cu rezerve de elocinţă, glorificându-şi opera, n’a uitat să adauge că o mare parte din cele realizate se datoreşte atât pricepiei de sale technice cât şi experienţei sale vaste. Vorbeşte apoi de legile confecţionate, căutând să dovedească că ele n’au avut în vedere decât «satisfacerea intereselor generale». In acest "chip s’a realizat o operă uriaşă şi temeinică! Cu o prudentă pe care i-o apreciem d-sa s’a ferit să vorbească despre comercializări care după cât se ştie s'au cam ferit de a «satisface interesele generale» pentru a le mulţumi pe cele politice. In partea finală mulţumşte funcţionarilor care l’au asistat la imunca intensă» pe care a depus-o. D. PASCAL VASILIU, directorul general al Contabilităţii ministerului vorbeşte câteva cuvinte de complezenţă,pentru exministrul, acentuănd asupra activităţii şi imun cei intense» desfăşurată de funcţionarii ministerului• Mai vorbesc directorul gen. al Minelor d. ing. Damaschin şi funcţionarul Cristodorescu. D TANCRED CONSTANTINESCU D. Tancred, vădit emoționat s’a smuls din mijlocul entuziasmului general grăbind spr limuzina care-l aștepta la scară ---- . — - —-............... Intre C. F. R. şi „Astra“ Procedări neînţelese. Necesitatea unui acord Luni 22 eurt, cooncediindu-se de la fabrica «Astra» din Arad, 180 munchtori şi alţi 500 urmând a fi Concediaţi în timp de două săptămâni, muncitorimea din acea regiune industrială se agită şi Proectează greve de protestare, nefiind exclusă chiar o grevă generală-Direcţiunea fabricei disculpându-se de urâtul act ce se comite, — prin lăsarea pradă mizeriei tocmai în ajunul Paştelui a sute de familii, — motivează aceste concedieri în massă cu lipsa de lucru ce a survenit în urma condiţiunilor impuse de Consiliul de administraţie al căilor ferate, cu privire la durata de efectuare de către fabrică a comenzilor de vagoane noui şi a reparaţiunilor. Domnii din Consiliul de Aţie al căilor ferate, cunoscând puterea de producţie a fabricei de vagoane «Astra», s’au temut că la un moment dat vor fi nevoiţi a da mai multe Comenzi acelei fabrici decât «porţiunea» ce i-au repartizat, — ceea ce i-ar fi pus în situaţia critică de a nu mai putea proteja cu comenzi de vagoane fabricile de mobile finanţate de liberali. — şi atunci au condiţionat comenzile repartizate «Astrei» de termenul de excuţie ce va fixa ulterior onoratul Consiliu de administraţie, întrucât nu voiesc să depăşească lat suma anuală destinată refacerii parcului de vagoane. Această şubredă motivare a Consiliului de administraţie al C. F. R este caraghioasă. De unde teama de deprăşirea bugetului... când repartizezi comenzile în limitele sumelor disponibile. Când însă consiliul de administraţie n’are nici o directivă şicând fabrica «Astra» n’a căutat o protecţie vintilistă ci s’a mulţumit Cu neputincioasa proptea a d-lui Al. Constantinescu, atunci ajungem la catastrofe• In momentul Când sunt comenzi, fabricile concediază lucrători fiindcă repartiţia comenzilor este idioată. Totuşi putem pune 0 întrebare: N’are fabrica «Astra» nici suma lunară fixă pe care i-o acordase Valea ferată, şi pe baza căreia putea întrebuinţa numărul de lucrători pe cari azi îi concediază. Ce se aspuunde dedesuptul acestor procedeuri neînţelese si din partea căilor ferate si din partea fabricei «Astra*? înţelegem lupta, dar nu pe spatele lucrătorilor nevoiaşi si sfătuim atât calea ferată Cât si fabrica «Astra» să ajungă la acord pentru a nu fi nevoiţi factorii cari vor avea răspunderea să intervină intrun chip puţin măgulitor ambeinstitutiuni. NOUI TRENURI DEPERSOANE PENTRU SĂRBĂTORI Pentru a se evita aglomeraţiile ce se produc de obicei în ajunul sărbătorilor Paştelui, direcţiunea generală a căilor ferate a luat dispoziţiunea ca în zilele de Vineri 2 şi Sâmbătă 3 Aprilie să se îndrumeze din Bucureşti câte două garnituri la trenurile personale 133 şi 225 până la Craiova, compuse din câte 14 vagoane. Trenurile 133 partea doua şi 225 partea doua, vor pleca din gara de Nord la orele fixate prin mers pentru partea întâia, adică la orele 21, 25 şi 23 şi 50. Trenurile 133 şi 225 obişnuite vor urma la interval de circa o oră față de trenul respectiv antemergător. Şi d. Al. Constantinescu îşi i-a rămas bun D. Al. Constantinescu, fostul ministru de domenii, a convocat ori, în sala cea mare a ministerului, pe toţi funcţionarii acestui departament şi şi-a luat rămas bun de la ei. Era de faţă şi d. Cipăianu, fostul subsecretar de Stat la acest minister d. D. AL. CONSTANTINESCU DE LA C. F. R. CALATORIA STUDENŢILOR DE LA POLITEHNICA DE SĂRBĂTORI In conformitate cu aprobarea comitetului de direcţie al căilor ferate, pentru călătoria studenţilor şcolilor politechnice şi de conducători de lucrări publice, se va acorda gratuitatea, pentru o călătorie la ducere şi întoarcere în timpul acestei vacanţe, la trenurile accelerate şi personale şi numai la clasa II şi III. Ca legitimaţie va servi cartea de student şi autorizaţia de călătorie pe C. F. R., eliberată de direcţiunea şcolii, care se va da spre vizare caselor de bilete. -po CAILE FERATE PLĂTESC COMBUSTIBILUL PE 1925 Valoarea combustibilului procurat pentru consumaţiunea locomotivelor căilor ferate române a întrecut în anul 1925 cu 347.000.000 lei suma alocată in acest scop pe exerciţiul budgetar al acelui an! Acest dificit a provenit din majorarea preţului la combustibili Solizi-lignit şi cărbuni — acordată în luna iunie 1925 şi aprobată de consiliul de miniştrii. In consecinţă ministerul de comunicaţii a întocmit zilele trecute un jurnal prin care deschiderea unui credit extraordinar de 103.000.000 lei pentru plata acestei furnituri în restanţă din anul trecut. Acest credit se va trece prin compturile exerciţiului 1925 şi se va acoperi prin anularea sumei corespunzătoare din fondul general de deschideri de credite al statului . Jurnalul astfel întocmit, fueste semnat de d. general Văitoianu, fostul ministru al comunicaţiilor şi urma să fie prezentat consiliului de miniştri spre aprobare. Rămâne de văzut în ce măsură va fi însuşit de noul ministru de la comunicaţii de general Văleanu. BLENORAGIA, SIFILISUL Se evită întrebuinţând preparatul „MINERVA“ brevetat şi autorizat de Consiliul Sanitar Vizare exclusivă Drogheria BRUSS Bd. Elisabeta 5 Buc. Moc- Notes Pe marginea unei cărţi I. Moldovan: Igiena Naţiunii (eugenia) de VAL. PUŞCARIU O nouă şi viguroasă îndrumare s’a dat societăţii «Astra» prin împărţirea activităţei pe secţiuni Dintre aceste secţiuni cea medicală se bucură până acum de o activitate deosebit de intensă şi de rodnică. Propagarea ideilor de igienă socială începută metodic prin conferinţe şi anchete sanitare, făcute mai ales la sate, şi oraşe, capătă un nou sprijin prin scris în Biblioteca Eugenică şi Biopolitică ce apare în Cluj sub îngrijirea d-lui prof. univ. dr. I. Moldovan. Primul număr din această bibliotecă se ocupă cu problemele biologice care stau la baza desvoltărei şi valorificării calităţilor unei naţiuni. Aceste probleme au fost puse în discuţie de d. prof. Moldovan încă de pe timpul reorganizării serviciului sănătăţii publice în Ardeal şi Baiat sub Consiliul Dirigent. Dar cum se întâmplă prea adesea la noi, planl d faletc reorganizare, bang ce ultimei« cercetări ştiinţifice în această direcţie n’a putut fi pus în aplicare, din cauza cârmuitorilor ţârei, care au văzut în el măsuri prea înaintate pentru un neam ca al nostru care — e drept — din nefericire în multe domenii face deabia acum cunoştinţă cu binefacerile civilizaţiei.• Nu tot astfel e însă privit controlul evoluţiei umane (eugenia), preconizat la noi de prof. I. Moldovan, în ţările din Occidentul Europei şi mai ales în Statele Unite. Ideile de eugenică aşa de puţin familiare publicului nostru, formează preocuparea a o mulţime de oameni de ştiinţă şi scriitori, interesaţi de viitorul naţiunilor lor. «Orice fiinţă vieţuitoare suferă în evoluţia sa dubla influenţă a constituţiei naturale şi a relaţiilor cu mediul» spune L. Romier la începutul capitolului: Fizica destinului francez (Explication de notre temps). Omul e deci supus şi el acestor legi şi naţiunile nu pot fi privite decât ca unităţi biologice. Cu toate acestea există milioane de oameni a căror mentalitate, chiar în ţările cele mai civilizate nu e mult diferită în această privinţă de acea a barbarilor sau a sălbaticilor. Conduita societăţii în ce priveşte căsătoria şi procrearea e cât se poate de greşită. Problema limitării artificiale a familiei pe care un Bernard Schaw o consideră ca cea mai mare revelaţie a sec. XIX-Iea, constituie în realitate cea mai gravă ameninţare pentru rasa umană Nimeni nu poate nega astăzi că notivul principal al limitării familiilor este confortul personal şi plăcerea, în loc de binele rasei. E natural că dacă societatea actuală ar iubi mai puţin luxul, ar putea avea mai mulţi copii. Condiţiile de viaţă ale claselor superioare ale societăţii sunt astăzi de aşa natură «încât sunt tot aşa de dăunătoare fecondităţei omului ca şi captivitatea pentru animalele sălbatice» (Conklin). Plecând de la convingerea că un mediu bun e mult mai important decât o bună ereditate se neglijează aproape cu totul aceasta din urmă. Ori s’a dovedit în mod ştiinţific că decăderea biologică progresivă a omului e datorită slăbirei calităţilor ereditare ale indivizilor. Continua scădere a natalităţii şi creşterea mortalităţii în toate ţările Europei cere ca fiecare ţară să ia măsurile necesare pentru a garanta o bună desvoltare generaţiilor viitoare, împiedicând pe de o parte pe oameni să violeze legile cele mai elementare ale heredităţii, iar de alta a individului, fără ca această ameliorare să fie incomparabilă cu obligaţiunile sale sociale şi morale. Cităm după prof. Moldovan măsurile care asigură punerea în practică a igienii naţiunei: 1. Igiena generală a căsătoriei şi a vieţii conjugale. 2. Scutirea familiei de infecţiuni ori intoxicaţiuni dăunătoare generaţiei viitoare (boalele venerice şi alcoolismul). 3. Eliminarea de la procreaţie a indivizilor cu defecte grave ereditare cari produc o deterioare calitativă a urmaşilor. 4. Selecţionarea spre procreare a elementelor cu calităţi superioare şi uşurarea procreării acestora şi peste tot a elementelor sănătoase. 5. Combaterea mortalităţii infantile. 6. Regularea imigrării pentru evitarea unui amestec indezirabil de rase ori a linei concurente indezirabile de rasă. Aici intră şi probierta emigraţiunei şi aceea a colonizării interne. 7. Asigurarea validitării optimale a capitalului biologic naţional. 8. înregistrarea şi urmărirea stării şi evoluţiei capitalului biologic naţional. Prin aceste măsuri e lesne de înţeles că libertatea individuală va fi subordonată binelui rasei de care depinde progresul societăţei. In afară de măsurile eugenice negative şi positive există şi măsuri auxiliare destinate să contribuie la realizarea aceluiaşi scop. Una din cele mai importante este educaţia poporului în ce priveşte ereditatea. Majoritatea celor care violează principiile credităţei o fac dintr’o profundă ignoranţă. Deaceia e necesar ca educaţia care nu-i privită astăzi decât ca un lustru convenţional devie un factor de desvoltare Esenţa ei trebuie să fie cunoaşterea şi stăpânirea individului prin propriile lui mjloace. Şcoala, biserica, presa nu pot îndeplini o operă mai folositoare pentru societate decât anctru,ndi poporul în această direcţie. Un minunat exemplu ni-l dau ţările anglo-saxone şi mai ales în timpul din urmă Statele Unite unde conducaţia şi căsătoriile precoce au dat rezultate din cele mai frumoase, a căror influenţă nu va întârzia să se arate în generaţiile viitoare. Cu drept cuvânt spune Galten, părintele Eugeniei că «rasa ai cărui indivizi se căsătoresc la 22 ani în loc de 33, va stăpâni pământul în 2—3 secole». Problema eugeniei fiind deci în ulttima esenţă o problemă a educaţiunei de reuşita acestei educaţiuni bazată pe principiile biologice pomenite mai sus, depinde nu numai viitorul fizic şi intelectual cât şi cel moral al oricărei naţiuni. Să sperăm că conducătorii ţărei cât şi pedagogii noştri nu vor întârzia să ţie seamă de aceste principii, introducând în locul educaţiei hibride de astăzi, una bazată pe cunoaşterea ştiinţifică a legilor care călăuzesc buna evoluţie a oricărei societăţi. Şezătoarea «Turing Clubului României» fost «Hanul Drumeţilor» Luni seara a avut loc a doua şezătoare din acest an, organizată de Turing Clubul Ronâniei, în palatul Societăţii Româno-Americană din calea Victoriei No. 126. Intr’o atmosferă de caldă prietenie şi în faţa unei asistenţe numeroase şi selecte, s’a desfăşurat programul De architect Constantin Popescu a făcut o dare de seamă a mersului lucrărilor pregătitoare pentru «Troiţa şi Fântâna Bucurei» ce se vor ridica de către asociaţiei în preajba casei «Peştera» din valea Ialomiţei, în amintirea Bucurei Dumbravă, şi cari împreună vr fi realizate chiar în cursul acestui an. D. Mihail Ciupagea a arătat rostul şetorilor acestea, cari contribue la întărirea cunoştinţelor şi cultivarea spiritului prin latura artistică şi ştiinţifică. A adus mulţumiri soc. «Româno-Americană» pentru binevoitorul concurs ce-l dă asociaţiei. Două minunate bucăţi din scrierile sale în legătură cu drumeţia a citit cunoscutul scriitor al frumuseţilor muntelui, d-l Nestor Ureche, după care a urmat documentata conferinţă a d-lui Mihai Haret, preşedintele asociaţiei. — Vorbim despre «Parcurile naţionale mondiale», — în special cele din America de Nord, — a arătat rostul creării lor în economia ţărilor, precum şi influenţele lor asupra climei, educaţiei poporului şi atracţiunei vizitatorilor. Foarte frumoase proecţii au însoţit arătările d-lui Mihai Haret, punând înaintea tuturor celor prezenţi, minuni din ţările unde oamenii au învăţat să preţuiască şi să respecte natura în frumuseţea şi măreţia ei. Şezătoarea s’a terminat într’o caldă însufleţire la orele 11,30 noaptea. O faptă frumoasă Direcţiunea liceului «Gh. Lazăr» din Capitală a primit, din partea d-lui inginer M Constantinescu de la societatea «Creditul Minier», scrisoarea de mai jos ce ni s’a trimis în copie, cu rugămintea de a o da publicităţii. Domnule Director, Cu ocazia sărbătorire! celei de a douăzecea aniversare a terminării cursurilor Liceului «Lazăr» a seriei anului 1905, secţia reală, primul nostru gând s’a îndreptat către aceia dintre iubiţii profesori şi camarazi, cari nu mai sunt printre noi. Animaţi de aceste, sentimente, am subscris cu toţii 5000 lei ca, împreună cu sumele ce se vor subscrie de celelalte serii ce au cunoscut şi apreciat pe neuitatul profesor şi director Vasile Păun, să se formeze un fond pentru construirea unui monument la mormântul său. De asemeni pentru a comemora pe amarazii noştri Petre Caracaş şi Teodor Lăzărescu, morţi vitejeşte pe câmpul de luptă, în marele războiu de întregire a neamului, am subscris suma de lei 26.053,50, cu care am cumpărat titluri de rentă a împroprietărirei (cupon Noembrie 1925) în valoare nominală de 50.000 lei, pentru ca din renta anuală să se institue două premii purtând sumele celor doi eroi. Fiecare premiu, de câte 1250 lei, se va da anual unui absolvent sărac al liceului, de preferinţă al secţiei reale, fiu de militar, funcţionar public sau de ţăran. Unul din premii va purta numele «Premiu Maior Caracaş», în amintirea colegului nostru căzut la Oneşti în 1917, iar cealalt «Premiul Subocotenent Lăzărescu Teodor» în amintirea colegului căzut la Bălării în 1916). Odată cu aceasta depun în numele camarazilor mei şi al meu suma de lei 5000, precum şi titlurile de rentă mai sus indicate, cu borderoul de cumpărare şi lista camarazilor subscriitori ce urmează a fi puse la dispoziţia Eforiei şcolare în vederea îndeplinirii propunerilor noastre. Primiţi vă rog, domnule director, asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni. Inginer, M. Constantinescu Direcţiunea liceului «Gh. Lazăr», împreună cu comitetul şcolar al acestui liceu, aduce pe aeastă cale cele mai vii şi călduroase mulţumiri d-lui inginer M. Constantinescu şi tuturor colegilor domniei-sale pentru gestul plin de înaltă frumuseţe morală şi de adâncă duioşie pe care l-au săvârşit. Totodată face urarea ca fapta d-lor să fie luată ca pildă vrednică de imitat de către celelalte serii de absolvenţi ce se vor mai întâlni pentru serbarea frumoasă a revederii, după un număr de ani de călătorie pe drumuile vieţi. ■fflO—— Apropierea popoarelor prin biserică Atena, 30 (Rador). — Eri au început lucrările regulate ale congresului convocat de secţiunea balcanică a «Alianţei Universale pentru apropierea popoarelor prin Biserică». Prima şedinţă a fost prezidată de delegatul bulgar Iazanooff. Delegaţii au vizitat astăzi Muzeul Bizantin şi au făcut mai multe excursiuni. 1