Cuvântul, aprilie 1926 (Anul 3, nr. 422-444)

1926-04-01 / nr. 422

Înmormântarea rob­icli lui Ion Coroanele.—Asistenta.-- Serviciul reli­gios.- Cuvântările dri la orele 2 şi jum. a avut loc înmormântarea profesorului Toma Ionescu. Corpul neînsufleţit al defunctu­lui se afla depus pe un catafalc, a­­coperit cu coroane şi jerbe de flori, în sala de consiliu a facultăţii de medicină. COROANELE Au depus coroane: Partidul Na­ţional, Serviciul sanitar al armatei; Elevii institutului de anatomie to­pografică; Asoc. internilor şi foşti­lor interni ai spitalelor; Elevii ins­titutului sanitar militar; Clinica I-a chirurgicală; Ministerul sănătăţii; Studenţii bulgari; Profesorii facul­tăţii de medicină; Facultatea de me­dicină; Dr. Poenaru Câplescu; Soc Jockey Club; Medicii veterinari; Facultatea de medicină, Iaşi; Insti­tut dr. I. Cantacuzino; clubul parti­dului naţional; Soc. studenţilor me­­dicinişti. ASISTENTA La slujba religioasă au asistat d-nii : I. Maniu, N. Iorga, Vaida Voivod, C. Argetoianu, Mihail Po­povici, Ciceo Pop, dr. C. Angelescu, dr. N. Lupu, N. N. Săveanu, Hiottu, ministrul palatului, dr. Gheorghian dr. Costinescu, ing. Ghica, I. Grădiș­teanu, dr. Juvara, dr. Jianu, dr. Da­nielopol, dr. Cantacuzino, general dr. Potârcă, d­r. N. Minovici, St. Mi­novici, Mina Minovici, C. Xeni, general Butoianu, Mihail Cantacu­­zino, prof. D. Ionescu, dr. Mezin­­cescu, general dr. Papin, avocat Ro­senthal, Citta Davila, dr. Teoharidi, general dr. Vicol, C-tin Stoicescu, Plastaru şi Coroiu profesori uni­versitari, etc. Au asistat de asemeni un mare număr de medici militari şi civili, precum şi elevi ai institutului me­dico militar şi studenţi de medicină. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a început prin intonarea simfoniei a III de Bet­­hoven, executată de orchestra Ope­rei Române, sub conducerea d-lui Massini. Slujba religioasă a fost oficiată apoi de arhiereul Platon Ciosu, vi­carul Patriarhiei, înconjurat de ele­vul bisericei din eparhie, unde lo­cuia defunctul. Răspunsurile religioase au fost date de corul bisericei Sf. Gheor­­ghe Nou, sub­ conducerea maestru­lui T. Dumitrescu. , CUVÂNTĂRILE Au vorbit d-nii: dr. C. Angeles­­cu, în numele ministerului de in­strucţie, N. Săveanu, în numele mi­nisterului sănătăiţei publice, Pangra­ti, în numele universităţilor, Trav­en Iaşi, în numele noului guvern, Mihail Cantacuzino, Hortolomei, pro­fesor N. Gheorghiu, dr. Juvara şi un student din partea societăţii stu­denţilor în medicină. CUVÂNTAREA D-LUI VAIDA VOIVOD D. Vaida Voivod a vorbit în nu­mele partidului naţional arătând me­ritele savantului decedat ca om de ştiinţe, precum şi rolul important pe care l’a avut la conferinţa păcei, unde, în calitate de delegat al Ro­mâniei, a susţinut interesele ţărei. După terminarea discursurilor cortegiul s’a format, având în frun­te o delegaţie de cercetaşi, cari pur­tau o coroană. Pernele cu decoraţii, purtate de elevii institutului medico-militar, — un car cu coroane, carul mortuar, având la panglici pe d-nii dr. Me­­zincescu, D. Gheorghiu, D. Ionescu şi un student. ONORURILE MILITARE In timp ce sicriul cu rămăşiţele pământeşti erau purtate pe braţe, pentru a fi depuse în carul mor­tuar, companie din infanterie cu muzică, a dat onorul. Cortegiul astfel format de în­treaga asistenţă, a parcurs bulevar­dul Independenţei, bulevardul Elisa­beta, calea Victoriei, str. 11 Iunie, str. Biserica Ciuţitu de Argint, până la cimitirul Belu, unde a avut loc înhumarea. AGRESIUNEA contra d-lui G. Mârzescu Confirmarea mandatului de arestare a d-lui maior Ştefănescu-Drăgăneşti­ ­Parchetul a delegat cu facerea injustiţiei în agresiunea d-lui ma­ior Ştefănescu-Drăgăneşti împotri­va d-lui George Mârzescu pe d. ju­­dcător de instrucţie al cab. 4, G. Niculescu Bolintin. D-sa, după ce a luat un interogatoriu inculpatului a emis mandat de arestare pe baza acţiunei publice id­eschisă de d- pro­curor Gică Ionescu, potrivit art. 184 c. penal, care prevede o pedeap­să de la un an la doi pentru ultraj Imediat mandatul a venit la con­firmare înaintea s. III civile corec­­ţională. Tribunalul era alcătuit din d-nii I Cernăţeanu, preşedintele a­­cestei secţii şi Strai­an judcător. La interogatoriul ce i s’a luat înaintea tribunalului, inculpatul a recunoscut că palmele ce i-a dat­­călui Mârzescu nu au fost. tari, le regretă dar că n’a premeditat lo­virea. Această lovire a fost urma­rea atitudinei d-lui Mârzescu în procesul paşapoartelor, când incul­patul a fost torturat vreme de pa­tru luni de zile în prevenție spre a face o mărturie defavorabilă d-lui general Văitoianu. Detenția aceasta, a avut scopul de a-i smulge mărturisiri interesa­te şi l-a uzat în aşa chip, că nu mai e stăpân pe nervi. D. procuror Gică Ionescu a ară­tat împrejurările în cari s’a făptuit­ CURIERUL JUDICIAR această agresiune, care e excepţional de gravă­ Apoi a arătat considera­­ţiunile cari impun confirmarea man­dtatului de arestare. Ultragiul acesta, cu loviri a fost adus unui­­m­inistru în exerciţiul funcţiunei, căci d. Mârzescu era, când a fost lovit, ministru, întrucât el egita încă ministerul de justiţie. Şi, apoi faptul că a fost lovit un om bolnav e o barbarie care trebue pedepsită. D. avocat maior Gali, în apăra­­rea inculpatului, a dovedit legiti­mitatea revoltei acestuia găsindu-i astfel explicația. A rugat tribunalul să infirme mandatul. Tribunalul, după o scur­tă deliberare, a confirmat manda­tul. şi patr­a liberă, a fost principiul vital al culturei româneşti. Astăzi Carpaţii sunt coloana ver­tebrală a României; ţara crescută e un tot organic, un tot geografic şi economic, e în sfârşit o ţară care deabia se pregăteşte să şi destindă puterile care­ au fost amorţite. N’a biruit politica brutală de desnaţio­­nalizare a ungurilor, nici coloniză­rile de saşi, şvabi ori secui aduşi cu ispita privelegiilor generoase, nici legile aspre ale lui Tisza, Banffy şi Apponyi. N’au biruit dar au scăzut puterea elementului românesc de a participa la cultura şi civilizaţia u­­niversală, fiindcă toate puterile erau canalizate şi uzate, în lupta de con­servaţie naţională. Aceste forţe eli­berate îşi vor lua elan liber. Trecu­tul va fi uitat, va fi iertat. Politica românească faţă de minorităţi nu poate reedita politica maghiară sau politica habsburgică, una făţiş in­tolerantă, cealaltă făţarnică şi tot atât de odioasă. Rămâne politica de libertate, atât cât libertatea se încadrează în legile unui stat fără să-i primejduiască existenţa. E politica de liberă convieţuire şi aceasta nu e dictată de dulceag um­a­nitarism nici din constrângerea tra­tatelor, ci din convingerea unei ex­perienţe proprii: prigoana unei na­ţionalităţi e mijlocul cel mai sigur pentru a întreţine vie conştiinţa şi ostilitatea acelei naţionalităţi. Sufle­tele nu se captează prin teroare. Vara trecută colindam munţii A­­puseni, pe valea Arieşului. Munţi vechi, cu altă structură geologică decât Carpaţii, mai bătrâni, cres­cuţi în miezul Transilvaniei, în pla­toul central, cu vine de aur în stâncă şi cu altă vegetaţie, din care lip­seşte bradul. E ţara moţilor, oameni tăcuţi, care vorbesc rar şi adânc spasma stăpânirei maghiare, ostaşii lui Horia, Cloşca şi Crişana dela 1794 ostaşii lui­­Avram Iancu din re­voluţia dela 1848. Intre munţii cu granitul sur, Arie­şi, şoseaua şi linia îngustă a trenu­lui şerpuiesc împletindu-se pe po­duri de piatră. Apele­ umflate de ploi isbeau lespezile cu vuiet de cas­cadă. Un tren minuscul cobora ca o jucărie şi ţipătul maşinei în aerul limpede al codrilor, răsuna proas­păt din văgăună în văgăună. Cui­bărite între stânci, oasele cu acope­rişul ţuguiat de fân, fumegau în as­finţit. Un clopot de turmă sutna în poieni, cristalin. Şi deasupra, în al­bastrul de mătase al cerului spriji­nit pe culmi, şoimii roteau calm. Cu aripile nemişcate. Acolo, la Ţebea e stejarul lui Ho­rea, acolo e mormântul lui Avram Iancu. Unul mort cu oasele frânte pe roată, celălalt, mulţi ani încă su­pravieţuind revoluţiei neisbutite, cu mintea pierdută, rătăcind prin pă­duri, poposind la păstorii turmelor, în jurul focului, ca o umbră prin locurile unde a luptat. Amintiri dintr’un trecut drama­tic, îndărătnicie pe care n’a biruit-o nici o lege cruntă, nici armele, nici ispitite. Oamenii sunt şi acum, sim­pli, drepţi, neînfricoşat, cum îi va fi găsit odinioară în munţii lor natali legiunile romane. Nimic nu i a ră­pus. Nimic nu i-a schimbat. Durea­ză eterni ca munţii de stâncă. Când ai vorbit cu un astfel de om viitorul nu mai cuprinde nimic ce­ţos—n’ai de ce te teme. Cetate Petrescu DOUA ORDONANŢE DE URMĂ­RIRE D. judecător de instrucție al cab. .5, Papadopol, a dat două ordonan­ţe definitive prin care trimite în judecată pe Isidor Leibovici din serviciul firmei Catapodî şi Geor­­gescu, învinuit de excrocherie. A doua, trimite în judecată pe Marin Bébé zis Paul învinuit Vie furt de timbre de la sec- «Steaua Română» și pe complicii săi, Mir­­cea Floren, Mitu Vasilescu și N. Sinedru, cărora le vindea timbre. Arestarea colonelului de rezervă Ştefan Zăvoianu LA LOCUINŢA SA, S’AU GĂSIT PLANURI MILITARE CE TRE­BUIAU SA SERVEASCA UNEI LOVITURI FASCISTE Aseară a fost arestat de autorită­ţile militare colonelul în rezervă Ştefan Zăvoianu, în următoarele îm­prejurări: In urma unor informaţii primite de corpul II de armată, s’a făcut o descindere la locuinţa colonelului Zăvoianu, unde reprezentanţii auto­rităţilor militare, au găsit planuri şi teme de deplasări de trupe a tu­turor unităţilor militare din garni­zoana Capitalei. Autorităţile au ştiri precise că colonelul Zăvoianu aduna aceste acte militare, în vederea unei lovi­­turi fasciste, care se plănuia de că­tre organizaţia fascistă din care făcea parte. Corpul II de armată, fiind pus in cunoştinţa acestor dovezi, a ordonat arestarea colonelului Zăvoianu. Co­misarul regal căpitan Palade, l-a arestat la locuinţa sa de unde, apoi, a fost dus la consiliul de războia al corpului II de armată. D. prim comisar regal lt.-col. Ca­­rapancea a întreprins ori cercetări preliminare şi confruntări cu dife­rite persoane întocmind un referat despre cele constatate- care va fi supus la cunoştinţa d-lui general Popescu comandantul corpului II de armată. D. prim comisar regal Carapan­­cea va continua ancheta pentru des­coperirea întregei organizaţii fas­ciste De la P. T. T. RESTITUIRILE DE TAXE LA COLETELE POŞTALE VAMUITE In ultimul timp administraţia P. T. T a constatat că se cer restituiri de taxe vamale la o mare parte dintre coletele vămuite de birourile poştale de vămuire în creditări de taxe. De cele mai multe ori însă suma taxe­lor vamale întrece valoarea reală a con­ţinutului coletelor, cari de obicei conţin efecte de corp uzate, mostre de mar­furi, alin.­ente, flori, etc. Cum în asemenea condiţiuni restitui­rea taxelor vamale nu se mai poate­ ab­tine de la direcţiunea generală a vămi­lor, iar din vânzarea prin licitaţie ne­putându-se acoperi taxele achitate, s’a pus în vedere tuturor oficiilor poştale din ţară, cari îndeplinesc formalităţile de vămuire a coletelor acreditate, că ori de câte ori vor avea de operat obiecte recomandate sau simple, precum şi co­­lete al căror continut nu are o valoare ca să poată acoperi taxele incluse pe a­­ceste mărfuri să se procedeze înainte de a se lichida declaraţia de­ transport, la fel cu recomandatele al căror conţinut este supus la taxe vamale împătrite, a­­dică să se ceară totdeauna destinatari­lor prin oficiul respectiv, consimţămân­­tul pentru plata taxelor cuvenite. Toate oficiile P. T. T. vor fi în viitor obligate a comunica fără întârziere bi­rourilor poștale de vămuire consimtă­mântul destinatarilor, astfel ca în caz de refuz, taxele să se încasese pe orice cale de la destinatari. INSTRUCŢIUNI PENTRU MANDATELE TELEGRA­FICE Ca o complectare a restrictiunilor pri­vitoare la admiterea mandatelor tele­grafice la prezentare, direcţiunea gene­rală a poştelor a dispus ca pentru aces­te mandate nu se admit alte indication­ speciale decât urgenţa şi avizul de plată. Oprirea pescuitului S’a prevăzut ca epoca de cruţa­re a speciilor de peşte specificată în Legea pescuitului şi Regula­mentul ei, în scopul de reproduc­ţie să înceapă în acest an la 13 A­­prilie şi să ţină până la 13 Iunie inclusiv. Se vor lua întinse măsuri pen­tru urmărirea contraveni­unilor în timpul prohibiţiei atât din ape­le Statului, cât şi din cele parti­culare dresându-se acte de dare în judecată contra acelora cari se vor găsi în culpă. Toţi pescarii prinşi cu peşte de contrabandă vor fi daţi în jude­cată, li se vor confisca instrumen­tele şi permisele de pescuit. Peştele găsit la bodegi, restau­rante, băcănii, gări de expediţie etc. ca şi la particulari se va con­fisca şi denatura cu cea mai mare stricteţe. --------------00-------------­ CEI CARI SE DUC... D-nii V. Brătianu şi Tancred Constantinescu îşi iau rămas bun dela funcţionarii ministerelor „O operă uriaşă şi temeli­a!“ Dri dimineaţă d. Vintilă Brătianu a convocat pe toţi funcţionari mi­nisterului de finanţe pentru a-şi lua rămas bun dela foştii colabora­tori ai săi de ieri. D-sa, intr’o­ scurtă cuvântare re­capitulează activitatea acestui mi­nister, menţionând legile elaborate şi mulţumind tuturor subordonaţi­lor care i-au dat preţiosul lor con­­cur. D. VINTILA BRATIANU D- CRISTU SIMIONESCU, din partea funcţionarilor, mulţumeşte fostului ministru de finanţe, asigu­­rându-l de devotamentul funcţiona­rilor în viitor ca şi în trecut. D. BRATESCU, director general al Casei de Depuneri, se asociază la aceste cuvinte, făcând apologia activităţii brătieniste» pe care o so­coteşte «singura temeinică» în ţara românească! «ACTIVITATEA» D-LUI TAN­CRED La Ministerul de Industrie, d. Tancred Constantinescu, cu rezerve de elocinţă, glorificându-şi opera, n’a uitat să adauge că o mare par­te din cele realizate se datoreşte a­­tât pricepiei de sale technice cât şi experienţei sale vaste. Vorbeşte apoi de legile confecţio­nate, căutând să dovedească că e­­le n’au avut în vedere decât «satis­facerea intereselor generale». In a­cest "chip s’a realizat o operă uria­şă şi temeinică! Cu o prudentă pe care i-o apre­ciem d-sa s’a ferit să vorbească des­­pre comercializări care după cât se ştie s'au cam ferit de a «satisfa­­ce interesele generale» pentru a le mulţumi pe cele politice. In partea finală mulţumşte func­ţionarilor care l’au asistat la imun­ca intensă» pe care a depus-o. D. PASCAL VASILIU, directo­rul general al Contabilităţii minis­terului vorbeşte câteva cuvinte de complezenţă,pentru exministrul, ac­entuănd asupra activităţii şi imun cei intense» desfăşurată de funcţio­narii ministerului• Mai vorbesc directorul gen. al Minelor d. ing. Damaschin şi func­ţionarul Cristodorescu. D TANCRED CONSTANTINESCU D. Tancred, vădit emoționat s’a smuls din mijlocul entuziasmului general grăbind spr limuzina care-l aștepta la scară­ ---- . — - —-............... Intre C. F. R. şi „Astra“ Procedări neînţelese.­­ Necesitatea unui acord Luni 22 eurt­, cooncediindu-se de la fabrica «Astra» din Arad, 180 mun­chtori şi alţi 500 urmând a fi Con­cediaţi în timp de două săptămâni, muncitorimea din acea regiune in­dustrială se agită şi Proectează gre­ve de protestare, nefiind exclusă chiar o grevă generală-Direcţiunea fabricei disculpân­­du-se de urâtul act ce se comite, — prin lăsarea pradă mizeriei tocmai în ajunul Paştelui a sute de fami­lii, — motivează aceste concedieri în massă cu lipsa de lucru ce a sur­venit în urma condiţiunilor impu­se de Consiliul de administraţie al căilor ferate, cu privire la durata de efectuare de către fabrică a co­menzilor de vagoane noui şi a re­­paraţiunilor. Domnii din Consiliul de A­ţie al căilor ferate, cunoscând puterea de producţie a fabricei de vagoane «Astra», s’au temut că la un mo­ment dat vor fi nevoiţi a da mai multe Comenzi acelei fabrici decât «porţiunea» ce i-au repartizat, — ceea ce i-ar fi pus în situaţia criti­că de a nu mai putea proteja cu comenzi de vagoane fabricile de mobile finanţate de liberali. — şi atunci au condiţionat comenzile repartizate «Astrei» de termenul de excuţie ce­­ va fixa ulterior onoratul Consiliu de administraţie, întrucât nu voiesc să depăşească­­ lat suma anuală destinată refacerii parcului de vagoane. Această şubredă motivare a Con­siliului de administraţie al C. F. R este caraghioasă. De unde teama de deprăşirea bu­getului... când repartizezi comen­zile în limitele sumelor disponi­bile. Când însă consiliul de adminis­traţie n’are nici o directivă şi­­când fabrica «Astra» n’a căutat o pro­tecţie vintilistă ci s’a mulţumit Cu neputincioasa proptea a d-lui Al. Constantinescu, atunci ajungem la catastrofe• In m­omentul Când sunt comenzi, fabricile concediază lucră­tori fiindcă repartiţia comenzilor este idioată. Totuşi putem pune 0 întrebare: N’are fabrica «Astra» nici suma lunară fixă pe care i-o a­­cordase Valea ferată, şi pe baza că­reia putea întrebuinţa numărul de lucrători pe cari azi îi concediază. Ce se aspuunde dedesuptul acestor procedeuri neînţelese si din partea căilor ferate si din partea fabricei «Astra*? înţelegem lupta, dar nu pe spatele lucrătorilor nevoiaşi si sfătuim atât calea ferată Cât si fa­brica «Astra» să ajungă la acord pentru a nu fi nevoiţi factorii cari vor avea răspunderea să intervină intrun chip p­uţin măgulitor am­be­­institutiuni. NOUI TRENURI D­EPER­­SOANE PENTRU SĂRBĂ­TORI Pentru a se evita aglomeraţiile ce se produc de obicei în ajunul sărbătorilor Paştelui, direcţiunea generală a căilor fe­rate a luat dispoziţiunea ca în zilele de Vineri 2 şi Sâmbătă 3 Aprilie să se în­­drumeze din Bucureşti câte două garni­turi la trenurile personale 133 şi 225 pâ­nă la­ Craiova, compuse din câte 14 va­goane. Trenurile 133 partea doua şi 225 par­tea doua, vor pleca din gara de Nord la orele fixate prin mers pentru partea în­tâia, adică la orele 21, 25 şi 23 şi 50. Trenurile 133 şi 225 obişnuite vor ur­ma la interval de circa o oră față de trenul respectiv antemergător. Şi d. Al. Constantinescu îşi i-a rămas bun D. Al. Constantinescu, fostul mi­nistru de domenii, a convocat ori, în sala cea mare a ministerului, pe toţi funcţionarii acestui departa­ment şi şi-a luat rămas bun de la ei. Era de faţă şi d. Cipăianu, fostul subsecretar­ de Stat la acest minis­ter d. D. AL. CONSTANTINESCU DE LA C. F. R. CALATOR­IA STUDENŢI­LOR DE LA POLITEH­NICA DE SĂRBĂTORI In conformitate cu aprobarea comitetului de direcţie al căilor ferate, pentru călătoria studenţi­lor şcolilor politechnice şi de con­ducători de lucrări publice, se va acorda gratuitatea, pentru o călă­torie la ducere şi întoarcere în timpul acestei vacanţe, la trenuri­le accelerate şi personale şi numai la clasa II şi III. Ca legitimaţie va servi cartea de student şi autorizaţia de călă­torie pe C. F. R., eliberată de di­recţiunea şcolii, care se va da spre vizare caselor de bilete. -po­ CAILE FERATE PLĂ­TESC COMBUSTIBILUL PE 1925 Valoarea combustibilului procurat pentru consumaţiunea locomotivelor căi­lor ferate române a întrecut­ în anul 1925 cu 347.000.000 lei suma alocată in acest scop pe exerciţiul budgetar al acelui an! Acest dificit a provenit din majorarea preţului la combustibili Solizi-lignit şi cărbuni — acordată în luna iunie 1925 şi aprobată de consiliul de miniştrii. In consecinţă ministerul de comunica­­ţii a întocmit zilele trecute un jurnal prin care deschiderea unui credit ex­traordinar de 103.000.000 lei pentru plata acestei furnituri în restanţă din anul trecut. Acest credit se va trece prin comptu­­rile exerciţiului 1925 şi se va acoperi prin anularea sumei corespunzătoare din fondul general de deschideri de credite al statului . Jurnalul astfel întocmit, fueste sem­nat de d. general Văitoianu, fostul mi­nistru al comunicaţiilor şi urma să fie prezentat consiliului de miniştri spre a­­probare. Rămâne de văzut în ce măsură va fi însuşit de noul ministru de la comuni­­caţii de general Văleanu. BLENORAGIA, SIFILISUL Se evită întrebuinţând preparatul „MINERVA“ brevetat şi autorizat de Consiliul Sanitar Vizare exclusivă Drogheria BRUSS Bd. Elisabeta 5 Buc. M­oc- Notes Pe marginea unei cărţi I. Moldovan: Igiena Naţiunii (eugenia) de VAL. PUŞCARIU O nouă şi viguroasă îndrumare s’a dat societăţii «Astra» prin împărţirea activităţei pe secţiuni Dintre aceste sec­ţiuni cea medicală se bucură până acum de o activitate deosebit de intensă şi de rodnică. Propagarea ideilor de igienă socială începută metodic prin conferinţe şi an­chete sanitare, făcute mai ales la sate, şi oraşe, capătă un nou sprijin prin scris în Biblioteca Eugenică şi Biopo­­litică ce apare în Cluj sub îngrijirea d-lui prof. univ. dr. I. Moldovan. Primul număr din această bibliotecă se ocupă cu problemele biologice care stau la baza desvoltărei şi valorificării calităţilor unei naţiuni. Aceste probleme au fost puse în dis­cuţie de d. prof. Moldovan încă de pe timpul reorganizării serviciului sănătă­ţii publice în Ardeal şi Ba­iat sub Con­siliul Dirigent. Dar cum se întâmplă prea adesea la noi, pla­nl d fale­tc re­­organizare, bang ce ultimei« cercetări ştiinţifice în această direcţie n’a putut fi pus în aplicare, din cauza cârmuitori­­lor ţârei, care au văzut în el măsuri prea înaintate pentru un neam ca al nostru care — e drept — din ne­fericire în multe domenii face deabia acum cunoştinţă cu binefacerile civili­zaţiei.• Nu tot astfel e însă privit controlul evoluţiei umane (eugenia), preconizat la noi de prof. I. Moldovan, în ţările din Occidentul Europei şi m­­ai ales în Statele Unite. Ideile de eugenică aşa de puţin familiare publicului nostru, for­mează preocuparea a o mulţime de oa­meni de ştiinţă şi scriitori, interesaţi de viitorul naţiunilor lor. «Orice fiinţă vieţuitoare suferă în evoluţia sa dubla influenţă a constitu­ţiei naturale şi a relaţiilor cu mediul» spune L. Romier la începutul capito­lului: Fizica destinului francez (Expli­cation de notre temps). Omul e deci supus şi el acestor legi şi naţiunile nu pot fi privite decât ca unităţi biologice. Cu toate acestea există milioane de oa­meni a căror mentalitate, chiar în ţările cele mai civilizate­ nu e mult diferită în această privinţă de acea a barbarilor sau a sălbaticilor. Conduita societăţii în ce priveşte căsătoria şi procrearea e cât se poate de greşită. Problema limitării artificiale a fami­liei pe care un Bernard Schaw o consi­deră ca cea mai mare revelaţie a sec. XIX-Iea, constituie în realitate cea mai gravă ameninţare pentru rasa umană Nimeni nu poate nega astăzi că n­o­­tivul principal al limitării familiilor este confortul personal şi plăcerea, în loc de binele rasei. E natural că dacă societatea actuală ar iubi mai puţin luxul, ar putea avea mai mulţi copii. Condiţiile de viaţă ale claselor supe­rioare ale societăţii sunt astăzi de aşa natură «încât sunt tot aşa de dăunătoare fecondităţei omului ca şi captivitatea pentru animalele sălbatice» (Conklin). Plecând de la convingerea că un me­diu bun e mult mai important decât o bună ereditate se neglijează aproape cu totul aceasta din urmă. Ori s’a do­vedit în mod ştiinţific că decăderea bio­logică progresivă a omului e datorită slăbirei calităţilor ereditare ale indivi­zilor. Continua scădere a natalităţii şi creşterea mortalităţii în toate ţările Eu­ropei cere ca fiecare ţară să ia măsurile necesare pentru a garanta o bună des­­voltare generaţiilor viitoare, împiedi­când pe de o parte pe oameni să violeze legile cele mai elementare ale heredi­­tăţii, iar de alta a individului, fără ca această­ ameliorare să fie incom­parabilă cu obligaţiunile sale sociale şi morale. Cităm după prof. Moldovan măsurile care asigură punerea în practică a igie­­nii naţiunei: 1. Igiena generală a căsătoriei şi a vieţii conjugale. 2. Scutirea familiei de infecţiuni ori intoxicaţiuni dăunătoare generaţiei vii­toare (boalele venerice şi alcoolismul). 3. Eliminarea de la procreaţie a indi­vizilor cu defecte grave ereditare cari produc o deterioare calitativă a urmaşilor. 4. Selecţionarea spre procreare a e­­lementelor cu calităţi superioare şi u­­şurarea procreării acestora şi peste tot a elementelor sănătoase. 5. Combaterea mortalităţii infantile. 6. Regularea imigrării pentru evita­rea unui amestec indezirabil de rase ori a linei concurente indezirabile de rasă. Aici intră şi probierta emigraţiu­­nei şi aceea a colonizării interne. 7. Asigurarea validitării optimale a capitalului biologic naţional. 8. înregistrarea şi urmărirea stării şi evoluţiei capitalului biologic naţional. Prin aceste măsuri e lesne de înţe­les că libertatea individuală va fi sub­ordonată binelui rasei de care depinde progresul societăţei. In afară de măsurile eugenice nega­tive şi positive există şi măsuri auxi­liare destinate să contribuie la realiza­rea aceluiaşi scop. Una din cele mai importante este educaţia poporului în ce priveşte ereditatea. Majoritatea ce­lor care violează principiile credităţei o fac dintr’o profundă ignoranţă. Deaceia e necesar ca educaţia care nu­-i privită astăzi decât ca un lustru convenţional devie un factor de desvoltare Esenţa ei trebuie să fie cunoaşterea şi stăpânirea individului prin propriile lui mjloace. Şcoala, biserica, presa nu pot înde­plini o operă mai folositoare pentru so­cietate decât anctru,n­di poporul în aceas­tă direcţie. Un minunat exemplu ni-l dau ţările anglo-saxone şi m­­ai ales în timpul din urmă Statele Unite unde condu­caţia şi căsătoriile precoce au dat rezultate din cele mai frumoase, a căror influenţă nu va întârzia să se arate în generaţiile viitoare. Cu drept cuvânt spune Galten, părin­tele Eugeniei că «rasa ai cărui indivizi se căsătoresc la 22 ani în loc de 33, va stăpâni pământul în 2—3 secole». Problema eugeniei fiind deci în ult­tima esenţă o problemă a educaţiunei de­ reuşita acestei educaţiuni bazată pe principiile biologice pomenite mai sus, depinde nu numai viitorul fizic şi inte­lectual cât şi cel moral al oricărei na­ţiuni. Să sperăm­ că conducătorii ţărei cât şi pedagogii noştri nu vor întârzia să ţie seamă de aceste principii, introdu­când în locul educaţiei hibride de as­tăzi, una bazată pe cunoaşterea ştiin­ţifică a legilor care călăuzesc buna e­­voluţie a oricărei societăţi. Şezătoarea «Turing Clubului României» fost «Hanul Drumeţilor» Luni seara a avut loc a doua şeză­toare din acest an, organizată de Turing Clubul Ron­­âniei, în palatul Societăţii Rom­âno-Americană din calea Victoriei No. 126. Intr’o atmosferă de caldă prietenie şi în faţa unei asistenţe numeroase şi se­lecte, s’a desfăşurat programul De architect Constantin Popescu a fă­cut o dare de seamă a mersului lucră­rilor pregătitoare pentru «Troiţa şi Fân­tâna Bucurei» ce se vor ridica de către asociaţiei în preaj­b­a casei «Peştera» din valea Ialomiţei, în amintirea Bucurei Dumbravă, şi cari împreună vr fi reali­zate chiar în cursul acestui an. D. Mihail Ciupagea a arătat rostul şe­­torilor acestea, cari contribue la întă­rirea cunoştinţelor şi cultivarea spiritu­lui prin latura artistică şi ştiinţifică. A adus mulţumiri soc. «Româno-Ameri­cană» pentru binevoitorul concurs ce-l dă asociaţiei. Două minunate bucăţi din scrierile sa­le în legătură cu drumeţia a citit cunos­cutul scriitor al frumuseţilor muntelui, d-l Nestor Ureche, după care a urmat documentata conferinţă a d-lui Mihai Haret, preşedintele asociaţiei. — Vor­­bim­ despre «Parcurile naţionale mon­diale», — în special cele din America de Nord, — a arătat rostul creării lor în economia ţărilor, precum şi influenţele lor asupra climei, educaţiei poporului şi atracţiunei vizitatorilor. Foarte frumoase proecţii au însoţit a­­rătările d-lui Mihai Haret, punând îna­intea tuturor celor prezenţi, minuni din ţările unde oamenii au învăţat să pre­­ţuiască şi să respecte natura în frumuse­ţea şi măreţia ei. Şezătoarea s’a terminat într’o caldă însufleţire­ la orele 11,30 noaptea. O faptă frumoasă Direcţiunea liceului «Gh. Lazăr» din Capitală a primit, din partea d-lui inginer M­ Constantinescu de la societatea «Creditul Minier», scri­soarea de mai jos ce ni s’a trimis în copie, cu rugămintea de a o da publicităţii. Domnule Director, Cu ocazia sărbătorire! celei de a douăzecea aniversare a terminării cursurilor Liceului «Lazăr» a seriei anului 1905, secţia reală, primul nos­tru gând s’a îndreptat către aceia dintre iubiţii profesori şi camarazi, cari nu mai sunt printre noi. Animaţi de aceste, sentimente, am subscris cu toţii 5000 lei ca, împreu­nă cu sumele ce se vor subscrie de celelalte serii ce au cunoscut şi a­­preciat pe neuitatul profesor şi di­rector Vasile Păun, să se formeze un fond pentru construirea unui monument la mormântul său. De asemeni pentru a comemora pe amarazii noştri Petre Caracaş şi Teodor Lăzărescu, morţi vitejeşte pe câmpul de luptă, în marele răz­­boiu de întregire a neamului, am subscris suma de lei 26.053,50, cu care am cumpărat titluri de rentă a împroprietărirei (cupon Noem­­brie 1925) în valoare nominală de 50.000 lei, pentru ca din renta a­­nuală să se institue două premii purtând sumele celor doi eroi. Fiecare premiu, de câte 1250 lei, se va da anual unui absolvent sărac al liceului, de preferinţă al secţiei reale, fiu de militar, funcţionar pu­blic sau de ţăran. Unul din premii va purta numele «Premiu Maior Caracaş», în amin­tirea colegului nostru căzut la O­­neşti în 1917, iar cealalt «Premiul Subocotenent Lăzărescu Teodor» în amintirea colegului căzut la Bălă­­rii în 1916). Odată cu aceasta depun în nu­mele camarazilor mei şi al meu su­ma de lei 5000, precum şi titlurile de rentă mai sus indicate, cu bor­­deroul de cumpărare şi lista cama­razilor subscriitori ce urmează a fi puse la dispoziţia Eforiei şcolare în vederea îndeplinirii propunerilor noastre. Primiţi vă rog, domnule director, asigurarea prea osebitei mele consi­­deraţiuni. Inginer, M. Constantinescu Direcţiunea liceului «Gh. Lazăr», împreună cu comitetul şcolar al a­­cestui liceu, aduce pe aeastă cale cele mai vii şi călduroase mulţu­miri d-lui inginer M. Constantines­cu şi tuturor colegilor domniei-sale pentru gestul plin de înaltă frumu­seţe morală şi de adâncă duioşie pe care l-au săvârşit. Tot­odată face urarea ca fapta d-lor să fie luată ca pildă vrednică de imitat de către celelalte serii de absolvenţi ce se vor mai întâlni pen­tru serbarea frumoasă a revederii, după un număr de ani de călătorie pe drumuile vieţi. ■fflO—— Apropierea popoarelor prin biserică Atena, 30 (Rador). — Eri au în­ceput lucrările regulate ale congre­sului convocat de secţiunea balca­nică a «Alianţei Universale pentru apropierea popoarelor prin Bise­rică». Prima şedinţă a fost prezi­dată de delegatul bulgar Iazanooff. Delegaţii au vizitat astăzi Muzeul Bizantin şi au făcut mai multe ex­­cursiuni. 1

Next