Cuvântul, august 1926 (Anul 3, nr. 521-546)
1926-08-01 / nr. 521
7 Curierul Judiciar BQB$Ö®S8BBBB8 AUflerl.e de-a Muscel Sechestrarea d-lui loan Mihalache In urma deţinerii ilegale a d-lui Mihalache într’o casă din comuna Topoloveni în ziua alegerilor generale, d-sa, ca o protestare împotriva acestui act ilegal şi abuziv, n’a participat la şedinţele Parlamentului. Faptul acesta a determinat o întrebare din rândurile opoziţiei şi un răspuns de pe banca ministerială dar şi categoric tăgăduitor că şeful partidului ţărănesc va avea deplină satisfacţie, că autorii acestei ilegalităţi şi o jignire adusă d-lui Mihalache vor fi pedepsiţi. De atunci, dela această decalraţie, liniştitoare pentru opoziţie, a trecut destulă vreme fără ca să se ştie dacă s’a luat vreo măsură conform declaraţiei ministeriale. Iată că acum aflăm că într’adevăr, d. ministru de justiţie, şeful suprem al parchetului, a dat ordin procurorului general de pe lângă Curtea de Apel din București, în raza căruia cade cercetarea samovolnieiei de la Muscel, să înceapă cercetările. In consecință, d. procuror general a dat, la rândul său, ordin parchetului de Muscel să proceadă la ascultarea persoanelor cari cunosc împrejurările în card. Mihalache a fost deţinut în ziua de alegeri generale. Reprezentantul parchetului de Muscel a ascultat pe jandarmii şi ofiţerul de gardă de la localul de vot din acea comună. Au fost ascultate apoi mai multe persoane din comunele învecinate cari au asistat neputincioase la sechestrarea d-lui I. Mihalache. D. procuror de la Muscel, având nevoe de declaraţia amănunţită a d-lui Mihalache, a cerut, prin comisia rogatorie, parchetul de Ilfov să ia o declaraţie d-lui Mihalache care actualmente domiciliază în Capitală. In acest scop, d. procuror Gică Ionescu, locţiitor de prim-procuror, a invitat pentru ziua de 3 August pe d. Mihalache la cabinetul d-sale spre a-i lua declaraţia cerută de parchetul de Muscel. ORDONANTA DEFINITIVA DE EMIRE IN JUDECATA A FALSIFICATOR D. judecător de instrucție al cap. 2 a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe comerciantul Agop Baraghian, azi dispărut. Vina pentru care e trimis în judecată Baraghian e că a falsificat 20 de poliţe în valoare de un milion lei semnând pe fratele său, Vartan Baraghian. Dispărutul Agop Baraghian a fost trimis în judecată pentru fals în acte comerciale. BANCRUTAR FRAUDULOS In urma cercetărilor făcute de d. judecător de instrucţie al cabinetului 5, M. Grădişteanu, d. procuror Gică Ionescu a deschis acţiune publică conform art 876, 877 şi 881 din codul de comerţ (bancruta frauduloasă) împotriva lui Traian Coler, comerciant de vinuri din calea Rahovei 399, declarat în stare de faliment de s. I comercială a tribunalului Ilfov, început să dea cu pietre în geamuri şi în trei urnă. Soţia cârciumarului, Aurelia Negoescu, văzând că soţul său e lovit, a luat o piatră şi a asvârlit-o în capul lui Gh. Buzescu, care a încetat din viaţă. Aurelia Negoescu, a fost înaintată parchetului care a delegat pe d. judecător de instrucţie Gh. Rrezeanu de la cabinetul 6 să facă cercetările. D-sa a luat un interogatoriu Aureliei Negoescu împotriva căreia a emis mandat de arestare. Aurelia Negoescu, cu un copil micuț de opt luni în brațe, a fost depusă aseară la Văcărești. CONSECINŢA FSIRESTE PENTRU UN BEŢIV In seara de 25 spre 26 Iulie s’a întâmplat o crimă în str. Calimachi, 59, în următoarele împrejurări. Gheorghe Buzescu, un cunoscut beţivan din acea mahala, a avut gust de băutură pe la 11 jum. noaptea. Şi-a luat nevasta şi a plecat la cârciuma lui I. Negoescu de pe acea stradă. Orele fiind înaintate, cârciumarul a refuzat să-i dea de băut. După un mic scandal, Negoescu a trebuit să-i dea o sticlă de vin pe care, după ce a băut-o, a cerut să i se mai dea o sticlă. Cârciumarul, ca să scape de el, a stins felinarul din cârciumă şi a vrut să-și dea afară muşterii însetaţi. Soţii Buzescu au FRAUDELE DELA CAILE FERATE D. judecător de instrucţie al cab. 3, locţiitor Gh. Rrezeanu, a respins cererea de liberare făcută de Alex. Mareş, unul dintre complicii lui I. Bordeianu, autor principal al fraudelor de la serviciul de tracţiune al căilor ferate, cu plata primelor pentru mecanici. -------XXOXT------— Mutări de oditeri sanitari inferiori Pe ziua de 15 Iulie 1926, se fac următoarele mutări de ofiţeri sanitari inferiori, în interesul serviciului şi după cerere: In interesul srviciului Veterinari-căpitani Morărescu Florea dela centru de instrucţie al artileriei la spitalul militar-veterinar. Moldoveanu Gh. Gheorghe din regimentul 10 obuziere în regimentul 4 roșiori. După cerere Mediei-căpitani Vasilescu Mircea de la flotila de luptă la spitalul militar «Regina Elisabeta»Cristescu Petre din regimentul 22 Infanterie la depozitul central de unelte și materiale de geniu.Zotta Constantin de la institutul sanitar militar la spitalul militar «Regina Elisabeta». Bursele la PdM „Elena Domnu" La Azilul «Elena Doamna» sunt vacante lft burse la clasa I primară şi 6 burse pentru clasa VI profesională gr. II. La celelalte clase nu e nici un loc vacant. Se primesc numai copilele orfane. Petiţiile vor fi însoţite de următoarele acte : 1. Actele de moarte ale părinţilor. 2. Actul de paupertate vizat de Primărie şi Percepţie. 3. Certificat de sănătate al copilei 4. Actul de numărul copiilor cu vrâstele şi ocupaţiile lor. 5. Actul de naştere şi de vaccină. 6. Diploma de absolvire a şcoalei profesionale gr. I. Examen nu se ţine, dar vor fi alese elevele cu mediile mari la studiu, lucru şi conduită. Actele vor fi înaintate Direcţiunii şcoalei până la 8 Septemvrie 1926. -------sxpxc------ DE LA C. F. R Stagiul pentru casele de mărfuri Pentru ca impiegaţii destinaţi pentru funcţiunea de şefi de staţii să-şi poată apropia cât mai întinse cunoştinţe asupra lucrătorilor de rediţie şi case de mărfuri, direcţiunea generală a dispus ca stagiul ce urmează să fie făcut de către aceşti impiegaţi să se împartă astfel: Două luni, conturi în staţiile cu trafic mare, după care va trece examenul de rediţie, 4 luni rediţie în staţie mare în care timp urmează să-şi asimileze cunoştinţele instine Durei de casă, după care termen va trece examenul propriu zis de casă, ultimele 6 luni le va face la casa de mărfuri într’o staţie cu trafic redus. Piaţa iesindHela!* Pentru primirea salariului pe luna August, întregul personal trebue să presinte recipisa de plata impozitului global pe semestrul Ianuarie-Aprilie 1926. Cei ce nu vor prezenta asemenea recepise nu vor putea primi salariul. Operaţiile da vămuire se vor face pris biurcurile c. f. r. In vedere că în staţiile de predare, după luarea mărfurilor în primire, calea ferată este răspunzătoare ca şi în tot cursul transportului până la destinaţiune, direcţiunea generală a dispus ca pentru mărfurile supuse vămuirei, operaţiile de vamă, atât în staţiunile de predare cât şi în cursul transportului se vor efectua numai de către biurourile de vămuire c. fr. Nu se va mai admite sub nici un cuvânt amestecul în astfel de operaţiuni a expeditorilor particulari. Părţile vor avea însă dreptul să-şi îndeplinească şi prin intermediul declaraţilor particulari, numai la destinaţiune, după scoaterea scri sorei de trăsură dela casă. Accidente In ziua de 29, pe când se lucra la o stivă de lemne, înaltă de 3 metri, pentru ca lemnele să fie încărcate în vagon, această stivă s’a dărâmat peste femeea Cezara Ana, soţia lui Simion Ionaş din comuna Apaţa, strivindu-i complet capul. Femea a murit imediat. Din trenul 756, care venea în noaptea de 29 spre 30 ert., de la Cernăuţi spre Iaşi, a căzut la podul dintre Cristeşti şi Socola, soldatul Priscariu Gheorghe. Fiind observat a fost ridicat imediat şi transportat la spitalul din Iaşi. O r*I(v?Ser $î nri»i'silCTi» STnimiedică circulaţia la Timiş In urma unei ploi torenţiale însoţite de grindină care a durat aproape o oră şi jumătate, linia Predeal-Braşov a fost inundată între staţiile Timişul de jos şi Timişul de sus împiedicând circulaţia timp de o oră. Trenul 336, a fost oprit la cantonul 75 de la 8,07—8,46. Cooperaţia intelectuală şi Artele Frumoase «Sa m CHÄRD OUPIERREUX prof. la Institutul de arte frumoase din Anvers. Membru în Institutul Internaţional de Cooperaţie Intelectuală ! E adevărat că în favoarea cercetărilor ştiinţifice şi a învăţământului universitar s’au îndreptat, la început, sforţările"Comisiunii de cooperaţie Intelectuală. Nimic mai legitim, de vreme ce laboratorile, bibliotecile şi facultăţile, a căror soartă este legată de acea a guvernelor şi a căror acţiune socială este indispensabilă progresului naţiunilor, erau amenintate de mari pericole şi cereau cele mai prompte remedii. Ea nu putea, totuşi, să se abţină de a vedea cu simpatie soarta artiştilor şi a se nelinişti de staîn acest domeniu, unele din rezultatele morale ce se înscriu în prima linie în programul Societăţii Naţiunilor: arta decurge din sentiment şi făcând tocmai apel la forţele efective mai ales se va inspira oamenilor o voinţă de concordie şi de pace. Alături de acest motiv ideal, existau şi altele de ordin mai imediat, în cursul anchetelor întreprinse, din iniţiativa Comisiunii Internaţionale de Cooperaţie intelectuală, s’a văzut, în mod clar, că cei ce se dedau Cultului artelor, au fost greu loviţi de criza economică şi că rea în care, lipsurile de după roz- trebuia să îngrozească consecinţele bolii, au lăsat muzeele şi colecţia- i acestei mizerii, nu numai pentru ţă nile publice. Cu atât mai mult, cu ele atingeau un grup social demn cât existau motive de a nădăjdui, de un interes special ,dar pentru că ameninţau să scoboare nivelul fru- aceea a secţiilor de relaţiuni artismosului şi să scadă din respectul etice şi relaţiuni literare, datorit manifestărilor artei. Aceste consideraţionice au fost exprimate de trei ani de zile, în diverse reprize, de către Comisiunea Internaţională a Cooperaţiei Intelectuale au dus-o să considere ca necesar faptul de a crea un organism tehnic ataşat studiului problemelor de organizaţiune internaţională, artistică şi literară. Aşa s’a întâmplat că s’a format Sub-comisiunea Artelor şi Literelor şi că în sânul Institutului Internaţional care trebuia să fie secretariatul tehnic al comisiunii, s’au constituit secţiunile pentru relaţiile artistice şi relaţiile literare, cărora le incumbă sarcina de a realiza doleanţele acestei sub-comisiuni. Aceste nouă preocupări trebuiau să se concretizeze într’un plan de acţiune precis. In Octombrie 1925 subcomisiunea a tras marile linii cu rezerva de a le pune la punct, când un studiu mai strâns va fi fost făcut. Aşa s’a putut ca la sfârşitul lunei ianuarie 1925 să se găsească definiţia unei activităţi practice, care, din acest moment, a fost să mi se scuze seceta din enumeraţia ce va urma. Nu ne putem gândi să dăm aci altceva decât o privire care va fi desvoltată, în lunile ce vor urma, prin publicaţiuni detailate. Se va vedea îndată că secţiunea relaţiunilor artistice n’are altă grije decât să caute a uşura, prin mijlocirea instrumentelor de lucru sau a organizmelor active, cercetările şi studiile tuturor acelor cari, indiferent de titlul ce poartă — creatori, istorici, sau critici — se interesează de pictură, de sculptură, de arhitectură, de muzică, de teatru sau chiar de anumite procedee de reproductibie mecanică care au astăzi forme de artă nouă, cum e cinematograful. Ea nu înţelege să facă artă sau istorie de artă; dacă ar avea această ambiţie, ea a ieşi din câmpul de acţiune ce i s’a tras, ar uzurpa un domeniu pe cari atâtea instituţiuni naţionale îl cultivă, cu o înaltă competinţă, hrănită de tradiţie şi experienţă. Singura ei dorinţă e de a fi, după expresia potrivită a d-lui Gonzague de Reynold, un «cartier modest şi dezinteresat în serv. muncitorilor din toate ţările». Unul din mijloacele de a se ajuta şi a se iubi, este acela de a se înţelege. Pentru a şti cu exacitate ceea ce fac celelalte naţiuni, ar fi binesă se poseadă oarecari lucrări de documentaţie curentă, cari, fără a fi Minerve de artă, ar indica nu mai puţin izvoarele esenţiale de informaţiuni, din cari orice curios ar putea să se adape. Aceste manuale ale vieţii artistice nu există decât în câteva ţări, ca Statele Unite, Anglia sau Elveţia. In alte părţi se găsesc coleţii consacrate, în special, pentru activităţi determinate, cu excluderea alttora, ceea ce nu poate uşura documentarea. După ce a stabilit, cu titlu de indicaţie, sumarul ce ar fi de dorit să fie adoptat, pretutindeni secţiunea s’a silit să determine publicarea unor astfel de anuare în ţările cari nu le au. Franţa şi Belgia, graţie Comisiunilor lor naţionale de Cooperare Intelectuală, pot spera să fie dotate, în curând, cu anuarele vieţii artistice. Negocieri şi întreprinderi cu alte ţări, permit să se creadă că această mişcare se va întinde fără un ter- men lung. Institutul Internaţional nu putea să viseze a-şi asuma el însuşi redactarea, mijloacele de control direct, ce nu se găsesc decât la faţa locului, i-ar lipsi, evident, pentru cele mai multe din manifestările artei. Nu e aceeaşi situaţie pentru unele din ele: e cazul, mai ales al muzeelor şi colecţiunilor publice Secţiunea a întreprins o mare anchetă care a şi dat rezultatele cele mai satisfăcătoare şi graţie căreia ea poate să adune elementele unui repertoriu internaţional al Muzeelor, care va fi publicat de către Instiitul de Cooperaţie şi în care se vor găsi informaţii esenţiale asupra tuturor colecţiunilor publice din lume. In aşteptarea ca acest repertoriu să ia forma cărţii, el constitue, graţie informaţiunilor ce comportă şi publicaţiunilor pe cari un număr de muzee au binevoit să trimită secţiunii Relaţiilor artistice, baza unui serviciu de documentare care va fi de cel mai mare folos. Se vor găsi, în adevăr, toate elementele organizaţiunii Oficiului Internaţional al Muzeelor, a cărei creare a fost hotărâtă şi care de astăzi este o realitate ce agită. Inundaţii in Moldova Ploaia care a căzut în cursul zilei de ori aproape în întreaga regiune, a cauzat stricăciuni. La Iaşi piaţa Unirei era o adevărată mare de apă. In, faţa fabricei Buholţei din str.Păcurari s’a surpat terenul. Apa a pătruns în mai multe locuinţe pe străzile Făgăraş, Uzinei, B-dul Brătianu, etc. Pe ziua de eri circulaţia tramvaelor a fost întreruptă. IN ARDEAL Din Braşov se anunţă că nî tot sudul Ardealului s’a abătut, în cursul nopţii, o groaznică furtună. Toate pârâiaşele de munte s’au revărsat, înecând satele şi unele cartiere mărginaşe ale Braşovului. La fabrica Schiell s’a prăbuşit un zid, stricând mai multe magazii LA CHISINAU La Chişinău şi în împrejurimi a plouat cu piatră. Ogoarele, şi în special viile, au avut de suferit. •----ooOOOOXOOOOoo--- Conferinţa ins?«cîHor din Ardeal Eri de dimineaţă a continuat la ministerul de interne conferinţa cu prefecţii din Ardeal şi Bucovina. D. O. Goga, ministru de interne, le-a făcut aceiaşi expunere asupra aplicării reformei administrative şi a măsurilor de poliţie pe care a făcut-o prefecților din restul țării. CUVÂNTUL Ancheta d-lui T. Cudalbu Arestarea Inginerilor vinovaţi de fraude Galaţi, 29. .. Ani dimineaţa, d. T. Cudalbu, ministru de justiţie, a sosit în localitate în inspecţie inopinată. D-sa a venit la Galaţi pentru a face personal ancheta cu privire la noua construcţie a palatului de justiţie, construcţie care durează de peste douăzeci de ani, vechea clădire fiind într’o stare de ruină ce primejdueşte viaţa magistraţilor şi a justiţiabililor. A avut loc o consfătuire între d-nii Cudalbu, primul procuror şi primarul oraşului, consfătuire în care s’a discutat chestiunea marilor nereguli săvârşite cu construcţia noului palat al justiţiei. La orele 11 jumătate d. Cudalbu a avut o nouă consfătuire la primărie, la care a asistat şi d. inginer Margulius, conducătorul lucrărilor de construcţie. D. ministru de justiţie a cerut toate actele în legătură cu fraudele săvârşite de diverşii antreprenori şi arhitecţi. S-a stabilit că aceştia au falsificat statele de plată pentru lucrările executate, trecând de câte cinci şease sau şeapte ori aceleaşi lucrări. Justiţia a găsit că sunt vinovaţi d-nii Vârnav şi Manea, arhitecţi precum şi doi şefi de echipă care de asemeni au fost depuşi. D. jude instructor Cucu a luat interogatoriul arhitecţilor Manea şi Vârnav. S-a dovedit că diverse lucrări au fost trecute de câteva ori în statele de plată, iar banii încasaţi. D. arhitect Cerkez de la ministerul de justiţie a confirmat aceste lucruri. Fraudele se ridică la suma peste trei milioane. După terminarea anchetei , magistraţii au dat un banchet în cinstea d-lui Cudalbu, ministru de justiţie. D-sa a declarat că va da încă 4 milioane lei pentru terminarea construcţiei noului palat al justiţiei. de HIPPISM Floreasca — Sâmbătă 31 August (ziua 34) FAVORIŢII NOŞTRI 1 Pr. Thurso — (Pillgrim’s March) Mierla, Mireasa, Voinicii. 2. Pr. Vesta — Milton, Nollime Tangere. 3. Pr, La Gondola — Mirakel, Anca, Eglantine (surpriză Grevist). 4. Pr. Monarqne — Gr. Schwartz, Mierloi. 5. Pr. Charbonier — Midnight, Jack. 6. Pr. Cora (garduri) — Gr. Sehwartz, ZAzica. 7. Pr. Halmagiu (trap) — Tufu, Marinen. 8. Pr. Casimcea (trap) — Gr. Lupescu, Iazma, Bucuria- Buna. OUTSIDER —— xxoxx—--- Reorganizare sanatoriilor tinere "‘Hifrh- -1’- x".. " D. general mSrie Gafencu, directorul serviciului sanitar al armatei, a prezintat d-lui general Mircescu, ministrul, de război, un raport cu privire la reorganizarea sanatoriilor militare. D-sa a cerut un fond de 13 milioane pentru constituirea unui sanatoriu la Tehirghiol şi a propus să se construiască asemenea sanatorii şi la Dorna, Slănicul-Moldovei şi Căchilata Călimăneşti. Hotelul de la Sinaia al ministerlui de război se va vinde şi din sumele realizate se vor construi sanatoriile necesare. Mersul vapoarelor S.M.R. Vaporul «România» pleacă Duminică 1 August din Constanţa la Constantinopol, Pireu şi Alexandria cu călători şi mărfuri. Vaporul «împăratul Traian« soseşte la Constanţa la 1 August ora 5 dim, venind din Alexandria (Egipt) şi Pireu-Constantinopol cu călători şi mărfuri. Vaporul «Principesa Maria» pleacă Mărfi 3 August din Constanţa la Constantinopol cu călători şi mărfuri şi se va înapoia Vineri 8 August, ora 5 din: Vaporul «Dacia» pleacă din Constanţa Vineri 6 August cu călători şi mărfuri la Constantinopol, Haiffa şi Jaffa. Vaporul «împăratul Traian» va face Duminecă 1 August o excursie în largul Mărei între orele 3—7 d. a. ——xxoxx----_ Servitul de fremente al Bănicii naţionale Banca Naţională a României ne-a adus la cunoştinţă că cu începere de la 1 August a. c., înfiinţează un serviciu de viramente. Acest serviciu — după cât ni se comunică — are menirea ca în starea actuală a greutăţilor ce se întâmplă cu manipularea numerarului şi cu lipsa lui să înlăture dacă nu total, dar cel puţin în mare parte, aceste greutăţi. El mai prezintă avantajul pentru titular că le permite ca în mod gratuit să dispună viramente şi să primească vărsăminte din orice parte a ţării, să-şi păstreze în cea mai mare siguranţă numerarul disponibil, iar cei ce au un depozit în devize străine şi în valută forte, pot să-şi mobilizeze le depozit, obţinând un credit utilizabil pe cale de virament. Operaţiunile de virament se vor efectua în mod nelimitat atât în Centrală cât şi în sedii. Serviciul va funcţiona deocamdată în Centrală, iar data la care va începe funcţionarea în provincie se va anunţa ulterior. ----ooOOOOXOOOOoo--- Clauzele tratatului comercial anglo-ungar Sir Austen Chamberlain şi Baronul Rubido Zichy, Ministrul Ungariei în Marea Britanie au semnat zilele trecute la Foreign Office tratatul comercial anglo-ungar, deasemeni şi un protocol prevăzând continuarea statului-qno comercial dintre cele două ţări până la ratificarea noului tratat. Pe lângă preambul — tratatul cuprinde 22 de articole — având ca bază libertatea reciprocă pentru comerţ şi navigaţie şi tratamentul mutual şi absolut al celei mai favorizate naţiuni. Aceasta se referă şi la exercitarea profesiunilor şi ocupaţiilor taxe, şi alte chestiuni fiscale, etc., etc. Se prevăd drepturi consulare mutuale. In eventualele diferende referitoare la acest tratat vor fi date spre arbitragiu Curţei Internaţionale de Justiţie din Haga. Importanţa tratatului pentru Marea Britanie rezidă în faptul că orice schimbări ar interveni în relaţiile Ungariei cu celelalte State succesoare Marea Britanie e îndreptăţită a reclama acelaş tratament de preferinţă. ¡%Dandifi “ !!! Ziarul „CUVÂNTUL*4 loo Sunt mai multe chipuri de a valorifica inspiraţia poetică de temă religioasă. Chiar în literatura noastră, Unid a fost cel întrebuinţat de Galaction, Aspru şi sever, o strictă încadrare in biserică, şi în formele ei de realizare ale vieţii sufleteşti, cu o mare bogăţie de Bloc Literatură religioasă sonagiile sunt româneşti, şi anume nu ca structură spirituală, ci şi ca decor, îmbrăcăminte, plasare geografică, nume. Metoda e caracteristică, — şi, credem, foarte potrivită. Căci de fapt aşa trăeşte ţăranul creştinismul lui, concret şi imediat. El nu se lasă stingherit de ana momente interioare, dar cu un fel cronisme sau anatopisme, înţelesul de înţepenire hieratică la aparenţă. Bine sau rău? In materie de artă în genere sistemul nu însemnează mai nimic; el nu condamnă, — şi nici nu promovează o operă; aceasta trăeşte prin ea însăş — adică în măsura în care isbuteşte să fie operă de artă. Şi nu e nevoe să insist asupra valorii literare a lui Galaction. Dd. Pătrăşcanu şi Sadoveanu au întrebuinţat o altă metodă. Hotărând să refacă «Vieţile Sfinţilor», nu au putut să se oprească numai la o nouă redactare stilistică. De la această încercuire de activitate îi îndepărta şi materialul — deosebit de dramatic prin el însuşi şi neliniştea lor creatore, de scriitori împătimiţi în alecompunerii. Să observăm însă că, pe când la Galaction avem de a face cu o valorificare spirituală a vieţii prin integrarea ei în biserică, şi prin urmare o amplificare şi o adâncire a ei. în «Vieţile Sfinţilor» găsim o sărăcire a vieţii Cadrul rămâne cel re-■ nilor noştri E o mare taină, aceea d a te putea identifica cu spiritul poporului tău — şi anume in formei lui. Pillat o posedă. Biserica de altă dată este în cel mai bun înţeles poezia cultă în cadre poporane. Taina acestor realizări o deţine un poet, într’un fel sau oltul, de la Dumnezeu. De aceea îi dorim... să nu facă şcoală. lipios, întâmplările se leagă toate cu Dumnezeu, dar numai exterior şi numai prin afirmaţie. In fond elmentul de mister, de supranatural, care e propriu planului religios de existnţă, este adesa supus unei... amendări. Căci cel puţin într’o parte din aceste «vieţi» textul este «revăzut». Unele din minuni sunt pur şi simplu lăsate la o parte; cele cari au rămas, par a fi toate alese pe criteriul posibilităţii de explicare. Adică o parte din «vieţile sfinţilor» nu cuprind decât minunile care... nu mai sunt minuni. Asta însemnează o raţionalizare a textului, prin înlăturarea elementului supranatural. O asemenea ediţie «expurgeam» nu însemnează principial o scădere a valorii artistice, dar de bună, seamă o reducere a coeficientului de intensitate a vieţii religioase. (De unde se vede că tovărăşia cu «Viaţa Românească» nu a rămas fără influenţă nici chiar pentru scriitori aşa de solid construiţi cum e d. Sadoveanu). Iată însă pe cel mai nou scriitor de inspiraţie religioasă. Ed. Ion Pillat. D-sa publică la «Cartea Românească» un volum de versuri, Biserica de altă dată. Aş putea spune că îl aşteptam. D-sa este unul dintre scriitorii cei mai «români». O foarte intimă legătură cu istoria noastră, cu pământul nostru, cu peisagiul nostru românesc.E adevărat, un ciudat amestec de autohton si de hipersensibilitate artistică. Poezia d-sale este românească dar este si subtil rafinată. In literatura noastră s’a confundat rumănescul cu rudimentarul, cu primarul. O intelectualitate mai ridicată reprezintă deabia Crainic, Marim, Cezar Petrescu şi Bucuţa. La Pillat conştiinţa artistică îl duce până aproape de dezagregarea expresionistă. Dar legătura cu pământul nu se pierde o clipă. De aci şi tonalitatea pastoral idilică şi poeziei sale). Solidaritatea organică a temperamentului său ca tradiţia noastră, mă îndemnă să-l aştept pe poteca care duce la biserică. A venit. ■ Dar în felul lui, Pillat este eminamente concret. El trăeşte în realităţi imediate. Nu abstractizează — şi nici nu-şi construeşte o lume — arhetipuri. Procedeul lui e altul: însufleţeşte lucrurile moarte şi crează în spatele lor o a dua existenţă, care aceasta poate fi simbolică, dar nu trăeşte decât în funcţie de exprimarea ei imediată şi concretă. Aceasta hotărăşte la Pillat şi modalitatea de realizare practică a motivului religios. «Biserica de altă dată» este adaptarea, mai mult, localizarea românească a Sf. Scripturi. Peisagiul este românesc, per simbolic îi scapă. De o «interpretare» nu poate fi vorba. Femeia care în vinerea patimilor plânge la prohodirea lui Cristos ca la îngroparea unui vecin, (eu am văzut scena!) nu tipizează şi nu hipostaziază abstracţiuni; mecanismul cerebral urmează în asemenea cazuri mai degrabă calea inversă: el coboară pe pământ, şi leagă de concret simbolul. Acesta e şi procedeul lui Pillat. Să mărturisim că a isbutit în chip impresionant. Pentru omul cult, obicinuit cu abstracţiunile cărţii, Biserica de altă dată e o revelaţie. Poetul crează pur şi simplu o cosmologie specială, în care natural şi supranatural nu se mai deosebesc, pentru că toată înlănţuirea evenimentelor se face după alte legi decât cele ale ştiinţei şi logicei positiviste. O lume stranie, desigur, dar o lume pe care o recunoaştem a fi efectiv aceea a ţări •flp tiers L~t»5~r’'e* m Isjsî 5S*«U !•****«t «a Berlin HO tRador), — ha a vânzare din Londra, portretul lui Lady Davenport, lucrat de Romney, a fost plătit cu 5S.OOO guinee. Tesfrsle Direcţiunea Teatrului Regina Maria, a încheiat cu d-ra Marioara Ventura, un contract pentru lunile Ianuarie și Februarie 1927. Marea artistă va juca două piese cu ansamblul compantei Bulandra-Manolesa-Maximilian-Storin, apoi va face un turneu de 30 spectacole în provincie. • Dna Elvira Popescu, a fost angajată de d. Leon Volterra pentru a debuta pe scena «Casinoului de Paris». D-sa își va face debutul in musiehall în primele zile ale lui Septemvrie. • Stagiunea Teatrului National se va deschide în ziua de 28 August. Henry Bernstein a terminat o piesă intitulată «Mort du Baisersnon. Teatrul National din Iași va reprezenta în viitoarea stagiune «Ce vrea femeia» de Al. Savoir. • In ziua de 15 August încep la Teatrul Mic şi Fantasio repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. • Teatrul Naţional va reprezenta în viitoarea stagiune «Regina Cristina» de Strindberg.* La Opera Românii continuă angajările artiştilor şi instrumentiştilor. Filarmonica a încheiat până acum angajamentele cu o mare parte din instrumentiștii orhestrei. Curierul Spectacolalor Teatrul Cărăbuș". Este, dar s’a isprăvit. Parcul Oteteleșanu: Nu că zic, dar spun. Cinema Capitol: Frica ele căsătorie cu Collen Moore și Milton Sills. Cinema Marioara Voiculescu: Stăpână Lamei cu Mia May. •----ooOOOOXOOOOoo--- CongresulBriargic al şcoalelor de Asociaţia generală a corpului didactic de la şcoalele de meserii va ţine un congres la R. Vâlcea în zilele de 22 şi 23 August, la care va lua parte şi de ministru I. Petrovici. Se vor discuta următoarele chestiuni: Deziderate privitoare la legea de organizare a învăţământului meseriilor şi la recrutarea personalului administrativ şi de control al şcoalelor de meserii. Aranjarea situaţiei didactice a profesorilor de la aceste şcoale. Deziderate privitoare la întocmirea bugetului învăţământului meseriilor. Chestiunea comitetelor școlare de pe lângă școalele de meserii. -------xxovt— Conferinţa insnndnilor şcolari generali INSTRUCŢIUNILE DATE DE D. PETROVICI PENTRU DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR dri dimineaţă a avut loc la «Caste Şcoalelor», sub preşidenţia dlui ministru Petrovici, o conferinţă a inspectorilor şcolari generali de toate gradele. D. Petrovici a arătat inspectorilor care este programul său de activitate şi le-a dat instrucţiunile necesare cu privire la deschiderea anului şcolar. Inspectorii au evidenţiat necesităţile pentru buna funcţionare a învăţământului. In urmă s’a discutat s’tngtiunea şconlelor secur'd"—' • 1 vedere ms. ■ ' i'r’nt fum» tiona în