Cuvântul, august 1926 (Anul 3, nr. 521-546)

1926-08-01 / nr. 521

7 Curierul Judiciar BQB$Ö®S8BBBB8 AUflerl.e de-a Muscel Sechestrarea d-lui loan Mihalache In urma deţinerii ilegale a d-lui Mihalache într’o casă din comuna Topoloveni în ziua alegerilor ge­nerale, d-sa, ca o protestare împo­triva acestui act ilegal şi abuziv, n’a participat la şedinţele Parlamen­tului. Faptul acesta a determinat o întrebare din rândurile opoziţiei şi un răspuns de pe banca ministeria­lă d­ar şi categoric tăgăduitor că şeful partidului ţărănesc va avea deplină satisfacţie, că autorii aces­tei ilegalităţi şi o jignire­ adusă d-lui Mihalache vor fi pedepsiţi. De atunci, dela această decal­ra­ţie, liniştitoare pentru opoziţie, a trecut destulă vreme fără ca să se ştie dacă s’a luat vreo măsură con­form declaraţiei ministeriale. Iată că acum aflăm că într’ade­­văr, d. ministru de justiţie, şeful suprem al parchetului, a dat ordin procurorului general de pe lângă Curtea de Apel din București, în raza căruia cade cercetarea samovol­nieiei de la Muscel, să înceapă cerce­tările. In consecință, d. procuror general a dat, la rândul său, ordin parchetului de Muscel să proceadă la ascultarea persoanelor cari cu­nosc împrejurările în car­­d. Miha­­lache a fost deţinut în ziua de ale­geri generale. Reprezentantul par­chetului de Muscel a ascultat pe jandarmii şi ofiţerul de gardă de la localul de vot din acea comună. Au fost ascultate apoi mai multe per­soane din comunele învecinate cari au asistat neputincioase la seches­trarea d-lui I. Mihalache. D. procuror de la Muscel, având nevoe de declaraţia amănunţită a d-lui Mihalache, a cerut, prin com­i­sia rogatorie, parchetul de Ilfov să ia o declaraţie d-lui Mihalache care actualmente domiciliază în Capi­tală. In acest scop, d. procuror Gică Io­nescu, locţiitor de prim-procuror, a invitat pentru ziua de 3 August pe d. Mihalache la cabinetul d-sale spre a-i lua declaraţia cerută de parchetul de Muscel. ORDONANTA DEFINI­TIVA DE EMIRE IN JUDE­CATA A FALSIFI­CATOR D. judecător de instrucție al cap. 2 a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe comer­ciantul Agop Baraghian, azi dispă­rut. Vina pentru care e trimis în judecată Baraghian e că a falsificat 20 de poliţe în valoare de un milion lei semnând pe fratele său, Vartan Baraghian. Dispărutul Agop Bara­­ghian a fost trimis în judecată pen­tru fals în acte comerciale. BANCRUTA­R FRAUDU­LOS In urma cercetărilor făcute de d. judecător de instrucţie al cabinetu­lui 5, M. Grădişteanu, d. procuror Gică Ionescu a deschis acţiune pu­blică conform art 876, 877 şi 881 din codul de comerţ (bancruta fraudu­loasă) împotriva lui Traian Coler, comerciant de vinuri din calea Ra­­hovei 399, declarat în stare de fali­ment de s. I comercială a tribuna­lului Ilfov, început să dea cu pietre în geamuri şi în trei urnă. Soţia cârciumarului, Aurelia Negoescu, văzând că soţul său e lovit, a luat o piatră şi a as­­vârlit-o în capul lui Gh. Buzescu, care a încetat din viaţă. Aurelia Ne­goescu, a fost înaintată parchetului care a delegat pe d. judecător de in­strucţie Gh. Rrezeanu de la cabine­tul 6 să facă cercetările. D-sa a luat un interogatoriu Aureliei Negoescu împotriva căreia a emis mandat de arestare. Aurelia Negoescu, cu un copil micuț de opt luni în brațe, a fost depusă aseară la Văcărești. CONSECINŢA FSIRESTE PENTRU UN BEŢIV In seara de 25 spre 26 Iulie s’a în­tâmplat o crimă în str. Calimachi, 59, în următoarele împrejurări. Gheorghe Buzescu, un cunoscut beţivan din acea mahala, a avut gust de băutură pe la 11 jum. noap­tea. Şi-a luat nevasta şi a plecat la cârciuma lui I. Negoescu de pe acea stradă. Orele fiind înaintate, cârciu­marul a refuzat să-i dea de băut. După un mic scandal, Negoescu a trebuit să-i dea o sticlă de vin pe care, după ce a băut-o, a cerut să i se mai dea o sticlă. Cârciumarul, ca­­ să scape de el, a stins felinarul din cârciumă şi a vrut să-și dea afară muşterii însetaţi. Soţii Buzescu au FRAUDELE DELA CAILE FERATE D. judecător de instrucţie al cab. 3, locţiitor Gh. Rrezeanu, a respins cererea de liberare făcută de Alex. Mareş, unul dintre complicii lui I. Bordeianu, autor principal al frau­delor de la serviciul de tracţiune al căilor ferate, cu plata primelor pen­tru mecanici. -------XXOXT------— Mutări de oditeri sanitari inferiori Pe ziua de 15 Iulie 1926, se fac următoarele mutări de ofiţeri sa­nitari inferiori, în interesul servi­ciului şi după cerere: In interesul srviciului Veterinari-căpitani Morărescu Florea dela centru de instrucţie al artileriei la spitalul mil­itar-veteri­nar. Moldovean­u Gh. Gheorghe din re­gimentul 10 obuziere în regimen­tul 4 roșiori. După cerere Mediei-căpitani Vasilescu Mi­rcea de la flotila de luptă la spitalul militar «Regina Elisabeta»­Cristescu Petre din regimentul 22 Infanterie la depozitul central de unelte și materiale de geniu.­­Zotta Constantin de la institutul sanitar militar la spitalul militar «Regina Elisabeta». Bursele la PdM „Elena Do­mnu" La Azilul «Elena Doamna» sunt vacan­te lft burse la clasa I primară şi 6 bur­se pentru clasa VI­ profesională gr. II. La celelalte clase nu e nici un loc va­cant. Se primesc numai copilele orfane. Petiţiile vor fi însoţite de următoarele acte : 1. Actele de moarte ale părinţilor. 2. Actul de paupertate vizat de Pri­mărie şi Percepţie. 3. Certificat de sănătate al copilei­ 4. Actul de numărul copiilor cu vrâs­­tele şi ocupaţiile lor. 5. Actul de naştere şi de vaccină. 6. Diploma de absolvire a şcoalei pro­fesionale gr. I. Examen nu se ţine, dar vor fi alese elevele cu mediile mari la studiu, lucru şi conduită. Actele vor fi înaintate Direcţiunii şcoa­lei până la 8 Septemvrie 1926. -------sxpxc------­ DE LA C. F. R Stagiul pentru casele de mărfuri Pentru ca impiegaţii destinaţi pentru funcţiunea de şefi de staţii să-şi poată apropia cât mai întinse cunoştinţe asupra lucrătorilor de rediţie şi case de mărfuri, direcţiu­nea generală a dispus ca stagiul ce urmează să fie făcut de către aceşti impiegaţi să se împartă astfel: Două luni, conturi în staţiile cu trafic mare, după care va trece exa­menul de rediţie, 4 luni rediţie în staţie mare în care timp urmează să-şi asimileze cunoştinţele instine Durei de casă, după care termen va trece examenul propriu zis de casă, ultimele 6 luni le va face la casa de mărfuri într’o staţie cu trafic redus. Piaţa iesind­Hela!* Pentru primirea salariului pe luna August, întregul personal tre­­bue să presinte recipisa de plata impozitului global pe semestrul Ia­­nuarie-Aprilie 1926. Cei ce nu vor prezenta asemenea recepise nu vor putea primi sala­riul. Operaţiile da vămuire se vor face pris biurcurile c. f. r. In vedere că în staţiile de preda­re, după luarea mărfurilor în pri­mire, calea ferată este răspunzătoa­re ca şi în tot cursul transportului până la destinaţi­une, direcţiunea generală a dispus ca pentru măr­­­­furile supuse vămuirei, operaţiile de vamă, atât în staţiunile de pre­dare cât şi în cursul transportului se vor efectua numai de către biu­­rourile de vămuire c. f­r. Nu se va mai admite sub nici un cuvânt amestecul în astfel de ope­raţiuni a expeditorilor particulari. Părţile vor avea însă dreptul să-şi îndeplinească şi prin interme­diul declaraţilor particulari, numai la destinaţiune, după scoaterea scri sorei de trăsură dela casă. Accidente In ziua de 29­­, pe când se lucra la o stivă de lemne, înaltă de 3 me­tri, pentru ca lemnele să fie încăr­cate în vagon, această stivă s’a dă­râmat peste femeea Cezara Ana, soţia lui Simion Ionaş din comuna Apaţa, strivindu-i complet capul. Femea a murit imediat. Din trenul 756, care venea în noaptea de 29 spre 30 ert., de la Cer­năuţi spre Iaşi, a căzut la podul dintre Cristeşti şi Socola, soldatul Priscariu Gheorghe. Fiind observat a fost ridicat imediat şi transpor­tat la spitalul din Iaşi. O r*I(v?Ser $î nri»i'silCTi» STnimie­dică circulaţia la Timiş In urma unei ploi torenţiale în­soţite de grindină care a durat a­proa­pe o oră şi jumătate, linia Pre­­deal-Braşov a fost inundată între staţiile Timişul de jos şi Timişul de sus împiedicând circulaţia timp de o oră. Trenul 336, a fost oprit la cantonul 75 de la 8,07—8,46. Cooperaţia intelectuală şi Artele Frumoase «Sa m CHÄRD OUPIERREUX prof. la Institutul de arte frumoase din Anvers. Membru în Institutul In­ternaţional de Cooperaţie Intelectuală ! E adevărat că în favoarea cer­cetărilor ştiinţifice şi a învăţămân­tului universitar s’au îndreptat, la început, sforţările­­"Comisiunii de cooperaţie Intelectuală. Nimic mai legitim, de vreme ce laborator­ile, bibliotecile şi facultăţile, a căror soartă este legată de acea a guver­nelor şi a căror acţiune socială este indispensabilă progresului naţiu­nilor, erau amenin­tate de mari pe­ricole şi cereau cele mai prompte remedii. Ea nu putea, totuşi, să se abţină de a vedea cu simpatie soar­ta artiştilor şi a se nelinişti de sta­în acest domeniu, unele din rezul­tatele morale ce se înscriu în pri­ma linie în programul Societăţii Naţiunilor: arta decurge din senti­ment şi făcând tocmai apel la for­ţele efective mai ales se va inspira oamenilor o voinţă de concordie şi de pace. Alături de acest motiv ideal, existau şi altele de ordin mai imediat, în cursul anchetelor între­prinse, din iniţiativa Comisiunii In­ternaţionale de Cooperaţie intelec­tuală, s’a văzut, în mod clar, că cei ce se dedau Cultului artelor, au fost greu loviţi de criza economică şi că rea în care, lipsurile de după roz-­­ trebuia să îngrozească consecinţele bolii, au lăsat muzeele şi colecţia- i acestei mizerii, nu numai pentru ţă nile publice. Cu atât mai mult, cu­ ele atingeau un grup social demn cât existau motive de a nădăjdui,­ de un interes special ,dar pentru că ameninţau să scoboare nivelul fru-­ aceea a secţiilor de relaţiuni artis­­mosului şi să scadă din respectul e­tice şi relaţiuni literare, datorit manifestărilor artei. Aceste consideraţioni­ce au fost­ exprimate de trei ani de zile, în di­verse reprize, de către Comisiunea Internaţională a Cooperaţiei Inte­lectuale au dus-o să considere ca necesar faptul de a crea un orga­nism tehnic ataşat studiului pro­blemelor de organizaţiune interna­ţională, artistică şi literară. Aşa s’a întâmplat că s’a format Sub-comisiunea Artelor şi Litere­lor şi că în sânul Institutului In­ternaţional care trebuia să fie se­cretariatul tehnic al comisiunii, s’au constituit secţiunile pentru re­laţiile artistice şi relaţiile literare, cărora le incumbă sarcina de a rea­liza doleanţele acestei sub-comi­­siuni. Aceste nouă preocupări trebuiau să se concretizeze într’un plan de acţiune precis. In Octombrie 1925 subcomisiunea a tras marile linii cu rezerva de a le pune la punct, când un studiu mai strâns va fi fost făcut. Aşa s’a putut ca la sfâr­şitul lunei ianuarie 1925 să se gă­sească definiţia unei activităţi prac­tice, care, din acest moment, a fost să mi se scuze seceta din enume­­raţia ce va urma. Nu ne putem gândi să dăm aci altceva decât o privire care va fi desvoltată, în lunile ce vor urma, prin publica­­ţiuni detailate. Se va vedea îndată că secţiunea relaţiunilor artistice n’are altă grije decât să caute a uşura, prin mijlocirea instrumen­telor de lucru sau a organizmelor active, cercetările şi studiile tutu­­ror acelor cari, indiferent de titlul ce poartă — creatori, istorici, sau critici — se interesează de pictură, de sculptură, de arhitectură, de mu­zică, de teatru sau chiar de anu­mite procedee de reproductibie me­canică care au astăzi forme de ar­tă nouă, cum e cinematograful. Ea nu înţelege să facă artă sau isto­rie de artă; dacă ar avea această ambiţie, ea a i­eşi din câmpul de acţiune ce i s’a tras, ar uzurpa un domeniu pe cari atâtea instituţiuni naţionale îl cultivă, cu o înaltă competinţă, hrănită de tradiţie şi experienţă. Singura ei dorinţă e de a fi, după expresia potrivită a d-lui Gonzague de Reynold, un «cartier modest şi dezinteresat în serv. muncitorilor din toate ţările». Unul din mijloacele de a se aju­ta şi a se iubi, este acela de a se înţelege. Pentru a şti cu exacitate ceea ce fac celelalte naţiuni, ar fi bine­­să se poseadă oarecari lu­crări de documentaţie curentă, cari, fără a fi Minerve de artă, ar in­dica nu mai puţin izvoarele esen­ţiale de informaţiuni, din cari ori­ce curios ar putea să se adape. A­­ceste manuale ale vieţii artistice nu există de­cât în câteva ţări, ca Statele Unite, Anglia sau Elveţia. In alte părţi se găsesc coleţii con­sacrate, în special, pentru activi­tăţi determinate, cu excluderea alt­­tora, ceea ce nu poate uşura docu­mentarea. După ce a stabilit, cu titlu de indicaţie, sumarul ce ar fi de dorit să fie adoptat, pretutindeni secţiunea s’a silit să determine publicarea unor astfel de anuare în ţările cari nu le au. Franţa şi Belgia, graţie Comisiunilor lor na­ţionale de Cooperare Intelectuală, pot spera să fie dotate, în curând, cu anuarele vieţii artistice. Nego­cieri şi întreprinderi cu alte ţări, permit să se creadă că această mişcare se va întinde fără un ter-­ men lung. Institutul Internaţional nu pu­tea să viseze a-şi asuma el însuşi redactarea, mijloacele de control direct, ce nu se găsesc decât la faţa locului, i-ar lipsi, evident, pen­tru cele mai multe din manifestă­rile artei. Nu e aceeaşi situaţie pen­tru unele din ele: e cazul, mai ales al muzeelor şi colecţiunilor publice Secţiunea a întreprins o mare an­chetă care a şi dat rezultatele cele mai satisfăcătoare şi graţie căreia ea poate să adune elementele unui repertoriu internaţional al Muzee­lor, ca­re va fi publicat de către Instii­­tul de Cooperaţie şi în care se vor g­ăsi informaţii esenţiale a­­supra tuturor colecţiunilor publice din lume. In aşteptarea ca acest repertoriu să ia forma cărţii, el constitue, graţie informaţiunilor ce compor­tă şi publicaţiunilor pe cari un număr de muzee au binevoit să tri­mită secţiunii Relaţiilor artistice, baza unui serviciu de documentare care va fi de cel mai mare folos. Se vor găsi, în adevăr, toate ele­mentele organizaţiunii Oficiului Internaţional al Muzeelor, a cărei creare a fost hotărâtă şi care de­­ astăzi este o realitate ce agită. Inundaţii in Moldova Ploaia care a căzut în cursul zi­lei de ori aproape în întreaga re­giune, a cauzat stricăciuni. La Iaşi piaţa Unirei era o ade­vărată mare de apă. In, faţa fabri­­cei Buholţei din str.Păcurari s’a surpat terenul. Apa a pătruns în mai multe lo­cuinţe pe străzile Făgăraş, Uzinei, B-dul Brătianu, etc. Pe ziua de eri circulaţia tram­­vaelor a fost întreruptă. IN ARDEAL Din Braşov se anunţă că nî tot sudul Ardealului s’a abătut, în cur­­sul nopţii, o groaznică furtună. Toate pârâiaşele de munte s’au re­vărsat, înecând satele şi unele car­tiere mărginaşe ale Braşovului. La fabrica Schiell s’a prăbuşit un zid, stricând mai multe magazii­ LA CHISINAU La Chişinău şi în împrejurimi a plouat cu piatră. Ogoarele, şi în special viile, au avut de suferit. •----ooOOOOXOOOOoo---­ Conferinţa ins?«cîHor din Ardeal­ Eri de dimineaţă a continuat la ministerul de interne conferinţa cu prefecţii din Ardeal şi Bucovina. D. O. Goga, ministru de interne, le-a făcut aceiaşi expunere asupra aplicării reformei administrative şi a măsurilor de poliţie pe care a fă­­cut-o prefecților din restul țării. CUVÂNTUL Ancheta d-lui T. Cudalbu Arestarea Inginerilor vinovaţi de fraude Galaţi, 29. .. Ani dimineaţa, d. T. Cudalbu, ministru de justiţie, a so­sit în localitate în inspecţie ino­pinată. D-sa a venit la Galaţi pen­tru a face personal ancheta cu pri­vire la noua construcţie a palatu­lui de justiţie, construcţie care du­rează de peste douăzeci de ani, ve­chea clădire fiind într’o stare de ruină ce primejdueşte viaţa magis­traţilor şi a justiţiabililor. A avut loc o consfătuire între d-nii Cudalbu, primul procuror şi primarul oraşului, consfătuire în care s’a discutat chestiunea marilor nereguli săvârşite cu construcţia noului palat al justiţiei. La orele 11 jumătate d. Cudalbu a avut o nouă consfătuire la pri­mărie, la care a asistat şi d. ingi­ner Margulius, conducătorul lucră­rilor de construcţie. D. ministru de justiţie a cerut toate actele în legătură cu fraudele săvârşite de diverşii antreprenori şi arhitecţi. S-a stabilit că aceştia au falsifi­cat statele de plată pentru lucrări­le executate, trecând de câte cinci şease sau şeapte ori aceleaşi lu­crări. Justiţia a găsit că sunt vinovaţi d-nii Vârnav şi Manea, arhitecţi precum şi doi şefi de echipă care de asemeni au fost depuşi. D. jude instructor Cucu a luat interogatoriul arhitecţilor Manea şi Vârnav. S-a dovedit că diverse lucrări au fost trecute de câteva ori în statele de plată, iar banii în­casaţi. D. arhitect Cerkez de la ministe­rul de justiţie a confirmat aceste lucruri. Fraudele se ridică la suma peste trei milioane. După terminarea anchetei , magis­traţii au dat un banchet în cinstea d-lui Cudalbu, ministru de justiţie. D-sa a declarat că va da încă 4 milioane lei pentru terminarea con­strucţiei noului palat al justiţiei. de HIPPISM Floreasca — Sâmbătă 31 August (ziua 34) FAVORIŢII NOŞTRI 1 Pr. Thurso — (Pillgrim’s March) Mierla, Mireasa, Voinicii. 2. Pr. Vesta — Milton, Nolli­me Tangere. 3. Pr, La Gondola — Mirakel, An­ca, Eglantine (surpriză Grevist). 4. Pr. Monarqne — Gr. Schwartz, Mierloi. 5. Pr. Charbonier — Midnight, Jack. 6. Pr. Cora (garduri) — Gr. Seh­wartz, ZAzica. 7. Pr. Halmagiu (trap) — Tufu, Marinen. 8. Pr. Casimcea (trap) — Gr. Lu­­pescu, Iazma, Bucuria- Buna. OUTSIDER —— xxoxx—---­ Reorganizare sanatoriilor tinere "‘Hifrh- -1’- x".. " D. general mSrie Gafencu, direc­torul serviciulu­i­­ sanitar al arma­tei, a prezintat d-lui general Mir­­cescu, ministrul, de război, un ra­port cu privire la reorganizarea sa­natoriilor militare. D-sa a cerut un fond de 13 mili­oane pentru constituirea unui sa­natoriu la Tehirghiol şi a propus să se construiască asemenea sana­torii şi la Dorna, Slănicul-Moldo­­vei şi Căchilata Călimăneşti. Hotelul de la Sinaia al minister­lui de război se va vinde şi din su­mele realizate se vor construi sana­toriile necesare. Mersul vapoarelor S.M.R. Vaporul «România» pleacă Du­minică 1 August din Constanţa la Constantinopol, Pireu şi Alexan­dria cu călători şi mărfuri. Vaporul «împăratul Traian« so­seşte la Constanţa la 1 August ora 5 dim, venind din Alexandria (E­­gipt) şi Pireu-Constantinopol cu călători şi mărfuri. Vaporul «Principesa Maria» plea­că Mărfi 3 August din Constanţa la Constantinopol cu călători şi mărfuri şi se va înapoia Vineri 8 August, ora 5 di­­n: Vaporul «Dacia» pleacă din Cons­tanţa Vineri 6 August cu călători şi mărfuri la Constantinopol, Haif­­fa şi Jaffa. Vaporul «împăratul Traian» va face Duminecă 1 August o excursie în largul Mărei între orele 3—7 d. a. ——xxoxx----_ Servitul de fremente al Bănicii naţionale Banca Naţională a României ne-a adus la cunoştinţă că cu începere de la 1 August a. c., înfiinţează un serviciu de viramente. Acest serviciu — după cât ni se comunică — are menirea ca în sta­rea actuală a greutăţilor ce se în­tâmplă cu manipularea numeraru­lui şi cu­ lipsa lui să înlăture dacă nu total, dar cel puţin în mare par­te, aceste greutăţi. El mai prezintă avantajul pentru titular că le per­mite ca în mod gratuit să dispună viramente şi să primească vărsă­­minte din orice parte a ţării, să-şi păstreze în cea mai mare siguran­ţă numerarul disponibil, iar cei ce au un depozit în devize străine şi în valută forte, pot să-şi mobilizeze le depozit, obţinând un credit uti­lizabil pe cale de virament. Operaţiunile de virament se vor efectua în mod nelimitat atât în Centrală cât şi în sedii. Serviciul va funcţiona deocamdată în Cen­trală, iar data la care va începe funcţionarea în provincie se va a­­nunţa ulterior. ----ooOOOOXOOOOoo---­ Clauzele tratatului comer­cial anglo-u­ngar Sir Austen Chamberlain şi Baro­nul Rubido Zichy, Ministrul Unga­riei în Marea Britanie au semnat zilele trecute la Foreign Office tra­tatul comercial anglo-ungar, dea­­semeni şi un protocol prevăzând continuarea statului-qno comercial dintre cele două ţări până la rati­ficarea noului tratat. Pe lângă preambul — tratatul cu­prinde 22 de articole — având ca bază libertatea reciprocă pentru co­merţ şi navigaţie şi tratamentul mutual şi absolut al celei mai fa­­vorizate naţiuni. Aceasta se­ referă şi la exercitarea profesiunilor şi ocupaţiilor taxe,­­ şi alte chestiuni fiscale, etc., etc. Se prevăd drepturi consulare mutuale. In eventualele diferende referitoare la acest tratat vor fi date spre arbitragiu Curţei Internaţionale de Justiţie din Haga. Importanţa tratatului pentru Ma­rea Britanie rezidă în faptul că ori­ce schimbări ar interveni în rela­ţiile Ungariei cu celelalte State succesoare Marea Britanie e îndre­ptăţită a reclama acelaş tratament de preferinţă. ¡%Dandifi “ !!! Ziarul „CUVÂNTUL*4 loo Sunt mai multe chipuri de a va­lorifica inspiraţia poetică de te­mă religioasă. Chiar în literatura noastră, Unid a fost cel întrebuin­ţat de Galaction, Aspru şi sever, o strictă încadrare in biserică, şi în formele ei de realizare ale vieţii sufleteşti, cu o mare bogăţie de Bloc Literatură religioasă sonagiile sunt româneşti, şi anume nu ca structură spirituală, ci şi ca decor, îmbrăcăminte, plasare geo­grafică, nume. Metoda e caracte­ristică, — şi, credem, foarte potri­vită. Căci de fapt aşa trăeşte ţăra­­nul creştinismul lui, concret şi ime­diat. El nu se lasă stingherit de ana momente interioare, dar cu un fel cronisme sau anatopisme, înţelesul de înţepenire hieratică la aparenţă. Bine sau rău? In materie de artă în genere sistemul nu însemnează mai nimic; el nu condamnă, — şi nici nu promovează o operă; aceasta trăeşte prin ea însăş — adică în mă­sura în care isbuteşte să fie operă de artă. Şi nu e nevoe să insist asu­pra valorii literare a lui Galaction. Dd. Pătrăşcanu şi Sadoveanu au întrebuinţat o altă metodă. Hotă­rând să refacă «Vieţile Sfinţilor», nu au putut să se oprească numai la o nouă redactare stilistică. De la această încercuire de activitate îi îndepărta şi materialul — deosebit de dramatic prin el însuş­i şi neli­niştea lor creatore, de scriitori îm­pătimiţi în ale­­compunerii­. Să observăm însă că, pe când la Ga­laction avem de a face cu o valori­ficare spirituală a vieţii prin inte­grarea ei în biserică, şi prin urma­re o amplificare şi o adâncire a ei. în «Vieţile Sfinţilor» găsim o sără­cire a vieţii Cadrul rămâne cel re-­­■ nilor noştri E o mare taină, aceea d a te putea identifica cu spiritul poporului tău — şi anume in formei lui. Pil­lat o posedă. Biserica de altă dată este în cel mai bun înţeles poezia cultă în cadre poporane. Taina a­­cestor realizări o deţine un poet, într’un fel sau oltul, de la Dumne­zeu. De aceea îi dorim... să nu facă şcoală. li­pios, întâmplările se leagă toate cu Dumnezeu, dar numai exterior şi numai prin afirmaţie. In fond elmentul de mister, de supranatu­ral, care e propriu planului reli­gios de existnţă, este adesa supus unei... amendări. Căci cel puţin în­tr’o parte din aceste «vieţi» textul este «revăzut». Unele din minuni sunt pur şi simplu lăsate la o parte; cele cari au rămas, par a fi toate alese pe criteriul posibilităţii de ex­plicare. Adică o parte din «vieţile sfinţilor» nu cuprind decât minu­nile care... nu mai sunt minuni. Asta­ însemnează o raţionalizare a textului, prin înlăturarea elementu­lui supranatural. O asemenea ediţie «expurgeam­» nu însemnează prin­cipial o scădere a valorii artistice,­ dar de bună, seamă o reducere a coeficientului de intensitate a vieţii religioase. (De unde se vede că to­vărăşia cu «Viaţa Românească» nu a rămas fără influenţă nici chiar pentru scriitori aşa de solid con­struiţi cum e d. Sadoveanu). Iată însă pe cel mai nou scriitor de inspiraţie religioasă. E­d. Ion Pillat. D-sa publică la «Cartea Ro­mânească» un volum de versuri, Biserica de altă dată. Aş putea spu­ne că îl aşteptam. D-sa este unul dintre scriitorii cei mai «români». O foarte intimă legătură cu istoria noastră, cu pământul nostru, cu pei­sagiul nostru românesc.­­E adevă­rat, un ciudat amestec de autohton si de hipersensibilitate artistică. Poezia d-sale este românească dar este si subtil rafinată. In literatura noastră s’a confundat rumănescul cu rudimentarul, cu primarul. O in­telectualitate mai ridicată repre­zintă deabia Crainic, Marim, Cezar Petrescu şi Bucuţa. La Pillat con­ştiinţa artistică îl duce până a­­proape de dezagregarea expresio­nistă. Dar legătura cu pământul nu se pierde o clipă. De aci şi tonali­tatea pastoral idilică şi poeziei sale). Solidaritatea organică a tempe­ramentului său ca­ tradiţia noastră, mă îndemnă să-l aştept pe poteca care duce la biserică. A venit. ■ Dar în felul lui, Pillat este eminamente concret. El trăeşte în realităţi ime­diate. Nu abstractizează — şi nici nu-şi construeşte o lume — arhe­ti­­puri. Procedeul lui e altul: însufle­ţeşte lucrurile moarte şi crează în spatele lor o a dua existenţă, care aceasta poate fi simbolică, dar nu trăeşte de­cât în funcţie de ex­primarea ei imediată şi concretă. Aceasta hotărăşte la Pillat şi moda­litatea de realizare practică a mo­tivului religios. «Biserica de altă dată» este adaptarea, mai mult, lo­calizarea românească a Sf. Scrip­turi. Peisagiul este românesc, per­ simbolic îi scapă. De o «interpreta­re» nu poate fi vorba. Femeia care în vinerea patimilor plânge la pro­hodirea lui Cristos ca la îngropa­rea unui vecin, (eu am văzut sce­na!) nu tipizează şi nu hipostazia­­ză abstracţiuni; mecanismul cere­bral urmează în asemenea cazuri mai de­grabă calea inversă: el co­boară pe pământ, şi leagă de con­cret simbolul. Acesta e şi proce­deul lui Pillat. Să mărturisim că a isbutit în chip impresionant. Pentru omul cult, obicinuit cu abstracţiunile cărţii, Biserica de altă dată e o re­velaţie. Poetul crează pur şi simplu o cosmologie specială, în care na­tural şi supranatural nu se mai deo­sebesc, pentru că toată înlănţuirea evenimentelor se face după alte legi de­cât cele ale ştiinţei şi logi­cei positiviste. O lume stranie, de­sigur, dar o lume pe care o recu­noaştem a fi efectiv aceea a ţări­ •flp tiers L~t»5~r’'e* m Isjsî 5S*­«U !•****«t «a Berlin HO tRador), — ha a vânzare din Londra, portretul lui Lady Daven­port, lucrat de Romney, a fost plătit cu 5S.OOO guinee. Tesfrsle Direcţiunea Teatrului Regina Maria, a încheiat cu d-ra Marioara Ventura, un contract pentru lunile Ianuarie și Fe­bruarie 1927. Marea artistă va juca două piese cu ansamblul compantei Bulandra-Manoles­a-Maximilian-Storin, apoi va face un turneu de 30 spectacole în provincie. • Dna Elvira Popescu, a fost angajată de d. Leon Volterra pentru a debuta pe scena «Casino­ului de Paris». D-sa își va face debutul in musiehall în primele zile ale lui Septemvrie. • Stagiunea Teatrului National se va deschide în ziua de 28 August. Henry Bernstein a terminat o piesă intitulată «Mort du Baisersnon. Teatrul National din Iași va reprezen­ta în viitoarea stagiune «Ce vrea feme­ia» de Al. Savoir. • In ziua de 15 August încep la Teatrul Mic şi Fantasio repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. • Teatrul Naţional va reprezenta în vii­toarea stagiune «Regina Cristina» de Strindberg.* La Opera Românii continuă angajări­le artiştilor şi instrumentiştilor. Filarmonica a încheiat până acum an­gajamente­le cu o mare parte din instru­mentiștii orhestrei. Curierul Spectacolalor Teatrul Cărăbuș". Este, dar s’a is­prăvit. Parcul Oteteleșanu: Nu că zic, dar spun. Cinema Capitol: Frica ele căsăto­rie cu Collen Moore și Milton Sills. Cinema Marioara Voiculescu: Stă­până Lamei cu Mia May. •----ooOOOOXOOOOoo---­ ­Congresul­­Briargic al şcoalelor de Asociaţia generală a corpului didactic de la şcoalele de meserii va ţine un con­gres la R. Vâlcea în zilele de 22 şi 23 August, la care va lua parte şi de mini­stru I. Petrovici. Se vor discuta următoarele chestiuni: Deziderate privitoare la legea de or­ganizare a învăţământului meseriilor şi la recrutarea personalului administra­tiv şi de control al şcoalelor de meserii. Aranjarea situaţiei didactice a profe­sorilor de la aceste şcoale. Deziderate privitoare la întocmirea bugetului învăţământului meseriilor. Chestiunea comitetelor școlare de pe lângă școalele de meserii. -------xxovt— Conferinţa insnndnilor şcolari generali INSTRUCŢIUNILE DATE DE D. PETROVICI PENTRU DESCHI­DEREA ANULUI ŞCOLAR dri dimineaţă a avut loc la «Caste Şcoalelor», sub preşidenţia d­lui minis­tru Petrovici, o conferinţă a inspectori­lor şcolari generali de toate gradele. D. Petrovici a arătat inspectorilor care este programul său de activitate şi le-a dat instrucţiunile necesare cu pri­vire la deschiderea anului şcolar. Inspectorii au evidenţiat necesităţile pentru buna funcţionare a învăţămân­tului. In urmă s’a discutat s’tngtiunea şcon­­lelor secur'd"—' • 1 vede­re ms. ■ ' i'r’nt fum» tiona în

Next