Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)
1926-09-01 / nr. 547
Astăzi ne vom ocupa de un alt aspect al instituţiilor bancare şi industriale, ale clientului nostru Szana-Silberstein din Arad. Din cele relatate de noi s-a văzut cum a realizat planul de subjugare al Banatului, d. Szana cu concursul Creditului industrial şi al Băncii Blank. Am arătat cum întreaga viaţă economică a Banatului stă în mâinile acestui dictator, cum în întreprinderile sale exclude elementul românesc şi cum — colac peste pupăză — Stinnes-ul nostru a binemeritat în diferite rânduri de la Patrie — prin intermediul d-lui A. Cosma — căpătând decoraţii pe cari nu le are bătrânul luptător Em. Ungureanu, omul ce şi-a jertfit vlaga şi averea pentru cauza naţională. In afară de fabuloasa avere pe care o are, să vedem unde stă, de unde ia mereu puteri noui tovarăşul şi consângeanul d-lui Aristide Blank . Cheia nu ne-o putea da decât scriptele d-lui Szana. Şi le-am avut în faţa noastră. Nu pe toate — e drept — dar un material destul de bogat. Toată forţa ocultă a lui Szana stă în consiliile de administraţie ale instituţiilor din concernul său. TRAFICUL DE PUTERE CLANDESTIN Cunoaştem prea bine rolul consiliilor de administraţie al diferitelor instituţii bancare şi industriale. Colecţii de oameni influenţi din toate partidele politice, cari în schimbul tantiemelor fac diferite servicii întreprinderilor. Şi — în cele mai multe cazuri — din acele servicii cari nu ar putea fi făcute de orice muritor, cerând pur şi simplu dreptatea. Szana-Zilberstein a introdus însă ceva nou în fizionomia acestor aaquarium-uri. Alături de miniştri, ministeriabili, şefi de organizaţii politice locale, a introdus şi şefi de autorităţi. Szana a judecat foarte sănătos. De multe ori un inspector sau administrator financiar, un prefect de judeţ, un primar, etc... (pentru ca să nu punem acum punctele pe i) pot să aducă la momentul oportun mai multe servicii, mai preţioase chiar, decât le-ar aduce un ministru fie el oricât lipsit de scrupule. Anoî, Szana a ştiut să se lipsească de serviciul acestora în întreprinderile cari nu necesitau nevoi prea mari. In acest caz nu introducea nici un român, (cazul cu Cassa de economii Dietta, Banca populară- Perjamos, «Gea-Krayer) etc...). Cu cât întreprinderea — dimpotrivă — necesita mai multă greutate la centru, numărul influenţilor pe care-i alăptează, e mai mare. Favoriţii d-lui Zilberstein sunt însă liberalii, liberaloizii şi în special d. A. Cosma (fost ministru liberal) pentru care — registrele dovedesc — are o deosebită dragoste. Astfel se explică cum d-sa face parte din cele mai rentabile afaceri. O TRINITATE ORGANIZATA Imediat după d-rul A. Cosma, în ordinea importanţei vin d-nul I. Coste fost prefect de judeţ. dr. István şi d. Oprea. Când spui Coste înţelegi Istvan iar când spui István bănueşti pe d. Coste. D. Oprea, preşedintele Camerei de comerţ şi directorul Băncii «Timişana» poate fi citit Arzenovici sau dr. C. Nicoară şi viceversa. Tot ce se face, tot ce se mişcă (mai ales când trebue să mişte) depinde de cei de sus. Şi puţin de d. Stan Vidrighin omul d-lui Szana, fost primar, etc... Şeful acestei organizaţii, şeful spiritual e d-nul Aurel Cosma. A lui e însă şi partea leului. INOVAŢIA LUI SZANA Ar fi nedrept să nu recunoaştem d-lui Szana calitatea indiscutabilă un «băiat bun». Stăpân inteligent ştie să răsplătească pe cei ce lucrează. Astfel pe d. Arzenovici (cu accent pe o) sosit de peste Tisa cu geamantanul într’o batistă, a reuşit să-l avanseze repede din perceptor, în administrator şi inspector financiar, iar apoi în simplu şi becher «milionist». Azi d. Arzenoviei este abonatul tuturor consiliilor de administraţie, pe cari le menţine de când era funcţionar. D. Arzenovici, deşi trebuia să supravegheze modul de impunere fiscală a d-lui Szana, a preferat să închidă ochii şi să deschidă palma, primind a fi in acelaş timp şi reprezentant al fiscului şi salariat al întreprinderilor bancare şi industriale, ca membru în consiliile de administraţie. Azi e om cuprins şi te miri cum dintr’un biet perceptor a ajuns, ce a ajuns. Economii ! Economii! Economii! D. Iuliu Coste era prefect de jiudeţ şi iscălea în acelaş timp dările de seamă ale întreprinderilor lui Szana. Onorabilul Stan Vidrighin oferea loturi de case (chestia cu tipografia «Helikon» d-lui Szana, când d-sa era în acelaş timp şi în consiliul de administraţie al Pâncii Timişoarei şi Primar al oraşului. Dar fostul ministru A. Cozma. OAMENII LUI SZANA Szana face ce vrea. De nevoile muncitorimei române să nu mai vorbim. Szana scumpeşte cum vrea şi când vrea viaţa. El lucrează rânjind şi puţin se sinchiseşte de revolta Banatului întreg. Zilberstein dictează. In faţa lui, orice rezistenţă se înfrânge. Are pieptul plin de decoraţii. A reuşit să-şi întindă atot puternicia şi peste autorităţi. Funcţionarii statului cari trebuiau să-l controleze au devenit la rândul lor funcţionari şi sub controlul lui Szana. Zilberstein merită o statue. In condica ce ar ţine-o în mâini, ar trebui înscrise numele românilor cari s’au legat de dânsul. Şi aceste nume iată-le: I. Coste, ric, T. Dragonescu, A. Mocioni, dr. Nicoară, M. Seulescu, N. Tabacovici, Stan Vidrighin, S. Bocu, V. Vâlcovici, S. Bejan, Şt. Chicoş dela Banca Timişoreană, Dr. Nicoară, I. Conciatu dela Banca Populară Timişoara, dr. Corneanu, Mocioni, Proşteanu, I. Răducanu dela banca comercială Lugoj, dr. A. Cosma, I. Arzenovici, dr. Imbroane, Al. Petrescu, I. Răducanu, dr. Zamfirescu dela fabrica de bere Timișoreană, Ion Oprea, Râmneantu, I. Arzenovici, S. Matei dela «Kandia», I. Oprea dela moara «Bega», dr. A. Cosma de la «Leda», Liviu Gabor, Dionisie Liubă, Tr. Baroancă dela dela fabrica Doboş, P. Licăretin, dr. V. Mezin, dr. Bugariu (funcţionar la primărie) dela fabrica Textilă, dr. A. Cosma, S. Moruzi, Vlădescu M. dela «Bisztra», Cornel Piricu (funcţionar comunal), Gh. Birăescu şi I. Stănescu de la «Heli - ’on». Acestora (şi altora care fac parte din alte întreprinderi ale d-lui Szana Zilberstein dar ale căror consilii încă nu le ştim) şi numai acestora să le mulţumească bănăţenii de halul în care au ajuns sub dominaţia lui Blank-Szana-Zilberstein, lipitorile organizate din Banatul românesc. I. ŢARINA Cronica Banatului Structura consiliilor de administraţie ale concernului Blank- Zilberstein. Cum se explică colaborarea liberalilor cu Szana. Un triumvirat întreprinzător. „Banii n'au miros". Peştii lui Szana-Zilberstein. Congresul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal —----exp-------- ZIUA I a Braşov, 30. — Eri s’a deschis în sala liceului Şaguna congresul asociaţiei învăţătorilor din Ardeal. Participă şi numeroşi reprezentanţi ai învăţământului secundar şi universitar. D. VASILE NEGRUŢ, profesor, salută pe congresişti în numele populaţiei române şi al liceului «Şaguna». D. SUDAN, preşedintele congresului, relevă criza morală de după război. D. PETROVICI, ministrul instincţiei, salută pe congresişti în numele guvernului. D-sa urează spor congresiştilor şi îşi exprimă speranţa că între alte rezoluţii înţelepte, congresul va lua şi una care corespunde imperioasei necesităţi actuale, acela de a proclama unirea Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal cu Asociaţia învăţătorilor din întreaga ţară. La orele 12, a avut loc un banchet După masă, la orele 4, congresul s’a ocupat cu chestiunea constituirii unui sanatoriu pe seama învăţătorilor. ZIUA II-a Congresul se deschide la orele 9, sub preşedinţia d-lui Şutea. D. ALIMANESCU-Cluj dă citire raportului comitetului central al Asociaţiei ardelene, prin care se recomandă principiul federalizării asociaţiilor învăţătorilor din toată ţara; asupra raportului se încinge o vie discuţie, care durează toată şedinţa de dimineaţă. D. TONI, deputat, accentuează necesitatea imperioasă a fuziunei asociaţiilor dăscăleşti. D. PAUNESCU, preşedintele asociaţiilor învăţătorilor din vechiul regat, relevă că sistemul federalizării presupune suflet scfirat pe care dascălii trebue să-l evite. D-sa se declară pentru fuziunea imediată, condiţionată de o largă autonomie a fiecărei provincii şi eliminarea politicei din corpul didactic. D. DUMITRE30TI, inspector şcolar, se declară pentru fuziune. D. CRUŢESCU, preşedintele asociaţiei institutorilor din ţară, spune că a făcut o propunere de unificare în 1904, dar acum când această propunere se repetă, institutorii o primesc cu tot entuziasmul. D. TĂCU, propune, ca toţi învăţătorii să fie obligaţi a face parte din asociaţie. D. TONI, ca o completare a celor arătate anterior, spune că lipsa de activitate a dascălilor tineri se datoreşte tărăgănirii fuziunii. D. FLOASU cere să se dea citire proectului de statut hotărît de comitetul central al asociaţiei ardelene, prin care se cere federalizarea. D. IONCICA-Cluj, se declară pentru asociaţia unitară. D-na PALADE cere ca congresiştii să-şi cureţe sufletul şi departe de orice patimi să hotărască fuziunea imediat. D. REMNEANTU arată că toată discuţia e inutilă întrucât unificarea s’a hotărît în două congrese anterioare şi rămâne acum numai punerea ei în aplicare practică. D. SUDAN, preşedintele congresului impută colegilor de dincolo de Carpaţi că nu s’au străduit şi ei să facă o asociaţie puternică. D-sa se declară pentru principiul federalizării. DR. ANDREI SEBEŞ creatorul faimoasei inovaţii maghiare : «Gazeta... Sinucigaşilor» Transferări şi numiri de titulari în învăţământul secundar Transferările la orele vacante în învăţământul secundar, normal, comercial, profesional, publicate în Monitorul Oficial din 27 Iulie 1926, se vor face în zilele de 3 şi 4 Septembrie, când va avea loc Consiliul Inspectorilor generali ai învăţământului secundar, normal. Candidaţii reuşiţi la examenele de capacitate pentru învăţământul secundar, normal, comercial şi profesional, vor trebui să se prezinte la Minister pentru alegerea locurilor, fie personal, fie prin mandatari cu procură autentică, cu o cerere de numire în următoarele zile : Candidaţii pentru religie şi partea literară, în ziua de 7 Septembrie curent, ora 8 a. m., pentru candidatele pentru partea literară în ziua de 9 Septembrie, ora 8 a. m., pentru partea ştiinţifică şi dexterităţi în ziua de 10 Septembrie, ora 8 a. m. Candidaţii care încă nu au prezentat certificat doveditor că au urmat cursurile şi toate lucrările practice ale unui seminar pedagogic nu vor fi numiţi, dacă nu vor prezenta acest certificat în zilele fixate mai sus. Tot la aceste date se vor prezenta şi candidaţii reuşiţi la examenele de capacitate ţinute la Cluj şi Cernăuţi şi cari nu s-au ales încă în învăţământ. LUARE de mita Tribunalul Ilfov secţia 2-a în completul d-lor judecători I. Stănescu, Maer şi procuror Leon Rădulescu a osândit ori la 10 zile închisoare pe agentul de percepţie Radu Benţoiu, fiindcă primind mită deja comerciantului, Petrescu (din str. Atenei) i-a înlesnit să fie omis din registrul de impuneri pe cifra de afaceri,, FALIMENT Trib. Ilfov secţia I-a comerţ a declarat ori în stare de falmient pe comerciantul Niculae I. Beracha din Bucureşti (str. Smârdan 4 — Parfumeria «Franceză»). DIN ARAD LA BUCUREŞTI D-ra Margareta Platzer de Platenberg din Arad a reclamat parchetului din Arad și celui de Ilfov că a fost înșelată cu un milion 800 mii lei de un pretins avocat D. Gr. Marinescu, despărțit fără de urme de îndată ce a încasat pentru reclamanta suma și mai ales după ce a putut cumpăra un superb automobil «Daimtor» (No. 584) cu parte din banii păgubașii. Afacerea s-a trimis în cercetarea d-lui procuror Cercel din trib. Ilfov care a și dat ordin de urmărire contra pârâtului. «CUVÂNTUL» lâTA MOTIVELE Vfil fii V n Vf V PENTRU CARE 1 XIClJlUtlSl ffifl„EBETl AUTOMOBILUL E , Automobilul rillUW întrebuinţează 8 Htri da benzină la 100 Km. (şi 100 gr. ulei) putând totuş atinge uşor viteza de 80 —85 Km. pe ori . O garnitură de cauciucuri durează mai mult şi costă totuş cu 40—60 la sută mal puţin decât • garnitura la o altă maşină. . Automobilul FIÍ¥Í5Ö9este mult mal rezistent decât maşinile similare. Deci uzează piesele mal • puţin, in orice caz FIAT este singura fabrică care îşi vinde piesele In preţ strict de cost n 4tic -STR. VENERUL-9 (PRIN MOŞILOR) TM) 4gn PE DEASUPRA POSEDA: SUSPENSIUNE ELASTICA REPRIZE FULGERATOARE DISECŢIE DULCE , STABILA FRANARE INSTANTANEE CA ŞI O MAŞINA MARE Vizitat! Expoziţiile CAL. VICTORIEI 94 (ATHENEE PALACE) Tdcfoc 4Cp b INFORM A ŢI U N I Principesa Ileana a sosit Duminică seara la orele 7 în Capitală. Dri seară la aceiaşi oră, AlteţaSa Regală a plecat cu un vagon regal ataşat la acceleratul Oradea Mare, mergând la Sinaia. Politice Ziarul maghiar «Temesvári Hírlap» din Timişoara publică în numărul său din urmă un interview cu d. Pamfil Soicaru, asupra mişcării pornite de «Cuvântul» pentru biruinţa ideologiei statului corporatist in România şi asupra chestiunii minoritare privite prin pisma ideologiei acesteia. Vom publica aceasta convorbire in extenso în numărul viitor al ziarul nostru. D. Pamfil Şeicanu, redactorul nostru, a plecat în Italia unde va rămâne 6 luni în care timp va face o anchetă amănunţită asupra fascismului, însemnările d-lui Pamfil Şeicanu vor apărea în «Cuvântul». Parchetul din Odorhei a început cercetări în legătură cu un denunţ primit împotriva preşedintelui de acolo al partidului maghiar, acuzat că ar fi rostit cuvinte jignitoare la adresa Reginei, cu prilejul recentei vizite la Odorhei a Suveranei. Militare Membrii Uniunii ofiţerilor de rezervă şi în retragere (U. O. R.) secţia Ilfov, proveniţi din activitate şi pensionari militari sunt rugaţi a trece de îndată pe la sediul Secţiei Ilfov U. O. R. în strada Cobălcescu 25, între orele 8-10 şi 15-16, sau la sediul Comitetului central U. O. R. în calea Victoriei 77, între orele 16-19 spre a lua cunoştinţă despre unele avantaje acordatede Ministerul de răsboi anume pensionarilor militari şi a se înscrie pe o listă ce va fi înaintată Ministerului în ziua de 2 Septembrie a. c. Marele Stat Major al armatei va da un comunicat de chipul în care urmează a se face manevrele în anul acesta. Sanitare D. dr. Banu, secretarul general al ministerului sănătăţii publice s-a înapoiat din judeţul Ialomiţa unde a inspectat toate instituţiile sanitare. D-sa a luat urgente măsuri pentru împlinirea tuturor lipsurilor constatate. COLONADA IORDACHE Şos. Kiselef—Rondul I Miercuri 1 Septembrie DEBUTUL VIRTUOSULUI VIOLONIST ALEXANDRU NOISSERS DIN ZURICH Comisia superioară de control şi îndrumare ţine şedinţă Miercuri după amiază. La ordinea zilei, comercializarea conductelor de petrol. La 5 Septembrie se va deschide la Slatina o expoziţie zootechnică cu mânji din produşii armăsarilor Statului, cu bovine, ovine, porcine şi păsări. La drepozitul de armăsari de la Slobozia se va ţine — în zilele de 13 şi 14 octombrie — o expoziţie de mânji din judeţul Ialomiţa născuţi din armăsarii statului. Se vor acorda bunilor crescători premii în bani şi medalii. Financiare Comisia pentru armonizarea salariilor funcţionarilor publici lucrează actualmente la încadrarea în gradele militare a funcţionarelor. Miercuri la orele 5 p. m. comisia va ţine şedinţă. Inspectoratul general de finanţe al Capitalei pune în vedere tuturor proprietarilor de terenuri virane din Capitală să se prezinte la percepţia respectivă a statului pentru a-şi plăti la curent ipozitul cu cari sunt înscrişi în roluri pentru aceste terenuri căci în caz contrar se vor lua măsuri pentru închirierea şi scoaterea lor în vânzare conform articolului 31 din legea de urmărire a statului. Ad-tive Ministerul de interne a înştiinţat pe prefecţii şi subprefecţii de judeţ şi pe primarii comunelor urbane că în ziua de 28 Septembrie va avea loc la Bucureşti conferinţa despre care s’a mai vorbit, a prefecţilor şi primarilor, în vederea modificării legii administrative. D. Anibal Teodorescu primarul municipiului București se reîntoarce din concediu la 15 Septembrie. La acea dată expiră interimatul d-lui Gheorghian. Vizita Reginei Maria în Satele Unite este definitv fixată pentru luna Octobrie. Agricole Ministerul de agricultură roagă pe cultivatorii cari au nevoe de seminţe de grâu selecţionat, să nu se mai adreseze ministerului, ci direct consilieratelor agricole respective, cari au primit toate instrucţiunile de predare necesare. Şcolare La şcoala normală de învăţători de stat din Cristurul Săcuesc judeţul Odorheiu, Transilvania, sunt vacante următoarele burse: In clasa I, 50; cl. II, 10; cl. III, 18; cl. IV, 4. In cl. I se primesc absolvenţi a 4 clase primare iar în clasa II, III, IV, elevi cu 1, 2, 3 clase secundare. Inscrierile şi concursul se fac conform legii învăţământului normalprimar publicată înMonitorul Oficial No. 57 din 10 Martie 1926. TEATRUL CĂRĂBUŞ Director C. Tătase în fiecare seară mare reprezentaţie extraordinară cu celebra NAPIERKOWSKA în revista NOSTIMA ŞI CU PICAJELE ! de A. Vlădoianu şi V. Rodan O candidatură cu bucluc DEZORGANIZAREA AVERESCANILOR IALOMIŢEI Candidatura d-lui Nicolae Ioan, un nou transfug, a provocat mari nemulţumiri în sânul organizaţiei averescane din Ialomiţa. Şeful acestei organizaţii, d. Buricescu, a demisionat din postul de prefect şi de şef al organizaţiei partidului poporului din Ialomiţa din cauză că d. general Averescu a impus fără discuţiune candidatura sus numitului domn. In vederea acestei alegeri, şi mai ales pentru aplanarea conflictului, a fost delegat prefect d, inspector general administrativ, Al. N. Ştefănescu, iar în locul d-lui Buricescu ca şef al organizaţiei va fi desemnat de dr. Banu, actual secretar general al ministerului sănătăţii publice. 1-------xox------- | ■