Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)

1926-09-01 / nr. 547

Astăzi ne vom ocupa de un alt as­pect al instituţiilor bancare şi in­dustriale, ale clientului nostru Sza­­na-Silberstein din Arad. Din cele relatate de noi s-a văzut cum a rea­lizat planul de subjugare al Bana­tului, d. Szana cu concursul Credi­tului industrial şi al Băncii Blank. Am arătat cum întreaga viaţă eco­nomică a Banatului stă în mâinile acestui dictator, cum în întreprin­derile sale exclude elementul româ­nesc şi cum — colac peste pupăză — Stinnes-ul nostru a binemeritat în diferite rânduri de la Patrie — prin intermediul d-lui A. Cosma — căpă­tând decoraţii pe cari nu le are bă­trânul luptător Em. Ungureanu, o­­m­ul ce şi-a jertfit vlaga şi averea pentru cauza naţională. In afară de fabuloasa avere pe care o are, să vedem unde stă, de unde ia mereu puteri noui tovară­şul şi consângeanul d-lui Aristide Blank . Cheia nu ne-o putea da decât scrip­tele d-lui Szana. Şi le-am avut în faţa noastră. Nu pe toate —­ e drept — dar un mate­rial destul de bogat. Toată forţa ocultă a lui Szana stă în consiliile de administraţie ale ins­tituţiilor din concernul său. TRAFICUL DE PUTERE CLAN­DESTIN Cunoaştem prea bine rolul consi­liilor de administraţie al diferitelor instituţii bancare şi industriale. Co­lecţii de oameni influenţi din toate partidele politice, cari în schimbul tantiemelor fac diferite servicii în­treprinderilor. Şi — în cele mai multe cazuri — din acele servicii cari nu ar putea fi făcute de orice muritor, cerând pur şi simplu drep­tatea. Szana-Zilberstein a introdus însă ceva nou în fizionomia acestor a­­aquarium-uri. Alături de miniştri, ministeriabili, şefi de organizaţii po­litice locale, a introdus şi şefi de au­torităţi. Szana a judecat foarte sănătos. De multe ori un inspector sau ad­ministrator financiar, un prefect de judeţ, un primar, etc... (pentru ca să nu punem acum punctele pe i) pot să aducă la momentul oportun mai multe servicii, mai preţioase chiar, decât le-ar aduce un ministru fie el oricât lipsit de scrupule. Anoî, Szana a ştiut să se lipseas­că de serviciul acestora în întreprin­derile cari nu necesitau nevoi prea mari. In acest caz nu introducea nici un român, (cazul cu Cassa de economii Dietta, Banca populară- Perjamos, «Gea-Krayer) etc...). Cu cât întreprinderea — dimpo­trivă — necesita mai multă greu­tate la centru, numărul influenţilor pe care-i alăptează, e mai mare. Favoriţii d-lui Zilberstein sunt însă liberalii, liberaloizii şi în spe­cial d. A. Cosma (fost ministru libe­ral) pentru care — registrele dove­desc — are o deosebit­ă dragoste. A­st­fel se explică cum d-sa face parte din cele mai rentabile afaceri. O TRINITATE ORGANIZATA Imediat după d-rul A. Cosma, în ordinea importanţei vin d-nul I. Coste fost prefect de judeţ. dr. Ist­ván şi d. Oprea. Când spui Coste în­ţelegi Istvan iar când spui István bănueşti pe d. Coste. D. Oprea, pre­şedintele Camerei de comerţ şi di­rectorul Băncii «Timişana» poate fi citit Arzenovici sau dr. C. Nicoară şi viceversa. Tot ce se face, tot ce se mişcă (mai ales când trebue să mişte) depinde de cei de sus.­­ Şi puţin de d. Stan Vidrighin o­­mul d-lui Szana, fost primar, etc... Şeful acestei organizaţii, şeful spiritual e d-nul Aurel Cosma. A lui e însă şi partea leului. INOVAŢIA LUI SZANA Ar fi nedrept să nu recunoaştem d-lui Szana calitatea indiscutabilă un «băiat bun». Stăpân inteligent ştie să răsplătească pe cei ce lu­crează. Astfel pe d. Arzenovici (cu accent pe o) sosit de peste Tisa cu geamantanul într’o batistă, a reu­şit să-l avanseze repede din percep­tor, în administrator şi inspector financiar, iar apoi în simplu şi be­cher «milionist». Azi d. Arzenoviei este abonatul tuturor consiliilor de administraţie, pe cari le menţine de când era funcţionar. D. Arzenovici, deşi trebuia să supravegheze mo­dul de impunere fiscală a d-lui Sza­na, a preferat să închidă ochii şi să deschidă palma, primind a fi in acelaş timp şi reprezentant al fis­cului şi salariat al întreprinderilor bancare şi industriale, ca membru în consiliile de administraţie. Azi e om cuprins şi te miri cum din­tr’un biet perceptor a ajuns, ce a ajuns. Economii ! Economii! Eco­nomii! D. Iuliu Coste era prefect de jiu­­deţ şi iscălea în acelaş timp dările de seamă ale întreprinderilor lui Szana. Onorabilul Stan Vidrighin oferea loturi de case (chestia cu tipogra­fia «Helikon» d-lui Szana, când d-sa era în acelaş timp şi în consi­liul de administraţie al Pâncii Ti­mişoarei şi Primar al oraşului. Dar fostul ministru A. Cozma. OAMENII LUI SZANA Szana face ce vrea. De nevoile muncitorimei române să nu mai vorbim. Szana scumpeşte cum vrea şi când vrea viaţa. El lucrează rân­jind şi puţin se sinchiseşte de revol­ta Banatului întreg. Zilberstein dic­tează. In faţa lui, orice rezistenţă se înfrânge. Are pieptul plin de de­coraţii. A reuşit să-şi întindă a­tot puternicia şi peste autorităţi. Func­ţionarii statului cari trebuiau să-l controleze au devenit la rândul lor funcţionari şi sub controlul lui Szana. Zilberstein merită o statue. In condica ce ar ţine-o în mâini, ar trebui înscrise numele români­lor cari s’au legat de dânsul. Şi a­­ceste nume iată-le: I. Coste, ric, T. Dragonescu, A. Mocioni, dr. Nicoa­ră, M. Seulescu, N. Tabacovici, Stan Vidrighin, S. Bocu, V. Vâlco­­vici, S. Bejan, Şt. Chicoş dela Ban­ca Timişoreană, Dr. Nicoară, I. Conciatu dela Banca Populară Ti­mişoara, dr. Corneanu, Mocioni, Proşteanu, I. Răducanu dela banca comercială Lugoj, dr. A. Cosma, I. Arzenovici, dr. Imbroane, Al. Pe­­trescu, I. Răducanu, dr. Zamfires­­cu dela fabrica de bere Timișorea­nă, Ion Oprea, Râmneantu, I. Ar­zenovici, S. Matei dela «Kandia», I. Oprea dela moara «Bega», dr. A. Cosma de la «Leda», Liviu Gabor, Dionisie Liubă, Tr. Baroancă dela dela fabrica Doboş, P. Licăretin, dr. V. Mezin, dr. Bugariu (funcţio­nar la primărie) dela fabrica Tex­tilă, dr. A. Cosma, S. Moruzi, Vlă­­descu M. dela «Bisztra», Cornel Pi­­ricu (funcţionar comunal), Gh. Bi­­răescu şi I. Stănescu de la «Heli - ’­on». Acestora (şi altora care fac par­te din alte întreprinderi ale d-lui Szana Zilberstein dar ale căror con­silii încă nu le ştim) şi numai a­­cestora să le mulţumească bănăţe­nii de halul în care au ajuns sub dominaţia lui Blank-Szana-Zilber­­stein, lipitorile organizate din Ba­natul românesc. I. ŢARINA Cronica Banatului Structura consiliilor de administraţie ale concernului Blank- Zilberstein.­ Cum se explică colaborarea liberalilor cu Szana. Un triumvirat întreprinzător. „Banii n'au miros". Peştii lui Szana-Zilberstein. Congresul Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal —----exp--------­ ZIUA I a Braşov, 30. — Eri s’a deschis în sala liceului Şaguna congresul aso­ciaţiei învăţătorilor din Ardeal. Participă şi numeroşi reprezen­tanţi ai învăţământului secundar şi universitar. D. VASILE NEGRUŢ, profesor, salută pe congresişti în numele po­pulaţiei române şi al liceului «Şa­guna». D. SUDAN, preşedintele c­ongresu­lui, relevă criza morală de după răz­boi. D. PETROVICI, ministrul instinc­ţiei, salută pe congresişti în numele guvernului. D-sa urează spor congresiştilor şi îşi exprimă speranţa că între alte rezoluţii înţelepte, congresul va lua şi una care corespunde imperioasei necesităţi actuale, acela de a procla­ma unirea Asociaţiei învăţătorilor din Ardeal cu Asociaţia învăţători­lor din întreaga ţară. La orele 12, a avut loc un banchet După masă, la orele 4, congresul s’a ocupat cu chestiunea constituirii unui sanatoriu pe seama învăţători­lor. ZIUA II-a Congresul se deschide la orele 9, sub preşedinţia d-lui Şutea. D. ALIMANESCU-Cluj dă citire raportului comitetului central al Asociaţiei ardelene, prin care se re­comandă principiul federalizării a­­sociaţiilor învăţătorilor din toată­ ţara; asupra raportului se încinge o vie discuţie, care durează toată şe­dinţa de dimineaţă. D. TONI, deputat, accentuează ne­cesitatea imperioasă a fuziunei aso­ciaţiilor dăscăleşti. D. PAUNESCU, preşedintele aso­ciaţiilor învăţătorilor din vechiul re­gat, relevă că sistemul federalizării presupune suflet sc­firat pe care d­as­călii trebue să-l evite. D-sa se declară pentru fuziunea i­­mediată, condiţionată de o largă au­tonomie a fiecărei provincii şi eli­minarea politicei din corpul didac­tic. D. DUMITRE30TI, inspector şco­lar, se declară pentru fuziune. D. CRUŢESCU, preşedintele aso­ciaţiei institutorilor din ţară, spune că a făcut o propunere de unificare în 1904, dar acum când această pro­punere se repetă, institutorii o pri­mesc cu tot entuziasmul. D. TĂCU, propune, ca toţi învă­ţătorii să fie obligaţi a face parte din asociaţie. D. TONI, ca o completare a celor arătate anterior, spune că lipsa de activitate a dascălilor tineri se da­­toreşte tărăgănirii fuziunii. D. FLOASU cere să se dea citire proectului de statut hotărît de co­mitetul central al asociaţiei ardele­ne, prin care se cere federalizarea. D. IONCICA-Cluj, se declară pen­tru asociaţia unitară. D-na PALADE cere ca congresiş­­tii să-şi cureţe sufletul şi departe de orice patimi să hotărască fuziunea im­ediat. D. REMNEANTU arată că toa­tă discuţia e inutilă întrucât unifi­carea s’a hotărît în două congrese anterioare şi rămâne acum numai punerea ei în aplicare practică. D. SUDAN, preşedintele congresu­lui impută colegilor de dincolo de Carpaţi că nu s’au străduit şi ei să facă o asociaţie puternică. D-sa se declară pentru principiul federalizării. DR. ANDREI SEBEŞ creatorul faimoasei inovaţii ma­ghiare : «Gazeta... Sinucigaşilor» Transferări şi numiri de titulari în învăţământul secundar Transferările la orele vacante în învăţământul secundar, normal, co­mercial, profesional, publicate în Monitorul Oficial din 27 Iulie 1926, se vor face în zilele de 3 şi 4 Sep­tembrie, când va avea loc Consiliul Inspectorilor generali ai învăţă­mântului secundar, normal. Candidaţii reuşiţi la examenele de capacitate pentru învăţământul secundar, normal, comercial şi pro­fesional, vor trebui să se prezinte la Minister pentru alegerea locuri­lor, fie personal, fie prin mandatari cu procură autentică, cu o cerere de numire în următoarele zile : Candidaţii pentru religie şi par­tea literară, în ziua de 7 Septembrie curent, ora 8 a. m., pentru candida­tele pentru partea literară în ziua de 9 Septembrie, ora 8 a. m., pentru partea ştiinţifică şi dexterităţi în ziua de 10 Septembrie, ora 8 a. m. Candidaţii care încă nu au pre­zentat certificat doveditor că au urmat cursurile şi toate lucrările practice ale unui seminar pedagogic nu vor fi numiţi, dacă nu vor pre­zenta acest certificat în zilele fixate mai sus. Tot la aceste date se vor prezenta şi candidaţii reuşiţi la examenele de capacitate ţinute la Cluj şi Cernău­ţi şi cari nu s-au ales încă în învă­ţământ. LUARE de mita Tribunalul Ilfov secţia 2-a în com­­pletul d-lor judecători I. Stănescu, Maer şi procuror Leon Rădulescu a osândit ori la 10 zile închisoar­e pe agentul de percepţie Radu Ben­­ţoiu, fiindcă primind mită deja co­merciantului, Petrescu (din str. A­­tenei) i-a înlesnit să fie omis din re­gistrul de impuneri pe cifra de a­­faceri,, FALIMENT Trib. Ilfov secţia I-a comerţ a de­clarat ori în stare de falmient pe comerciantul Niculae I. Beracha din Bucureşti (str. Smârdan 4 — Parfu­meria «Franceză»). DIN ARAD LA BUCU­­REŞTI D-ra Margareta Platzer de Pla­­tenberg din Arad a reclamat parche­tului din Arad și celui de Ilfov că a fost înșelată cu un milion 800 mii lei de un pretins avocat D. Gr. Ma­rinescu, despărțit fără de urme de îndată ce a încasat pentru reclaman­ta suma și mai ales după ce a pu­tut cumpăra un superb automobil «Daimtor» (No. 584) cu parte din ba­nii păgubașii. Afacerea s-a trimis în cercetarea d-lui procuror Cercel din trib. Il­fov care a și dat ordin de urmărire contra pârâtului. «CUVÂNTUL» lâTA MOTIVELE Vfil fii V n Vf V PENTRU CARE 1 XIClJlUtlSl ffifl„EBETl AUTOMOBILUL E , Automobilul rillUW întrebuinţează 8 Htri da benzină la 100 Km. (şi 100 gr. ulei) putând­­ totuş atinge uşor viteza de 80 —85 Km. pe ori . O garnitură de cauciucuri durează mai mult­­ şi costă totuş cu 40—60 la sută mal puţin decât • garnitura la o altă maşină. . Automobilul FIÍ¥Í5Ö9este mult mal rezistent decât maşinile similare. Deci uzează piesele mal • puţin, in orice caz FIAT este singura fabrică care îşi vinde piesele In preţ strict de cost n 4tic -STR. VENERU­L-9 (PRIN MOŞILOR) TM) 4gn PE DEASUPRA POSEDA: SUSPENSIUNE ELASTICA REPRIZE FULGERATOARE DISECŢIE DULCE ,­ STABILA FRANARE INSTANTANEE CA ŞI O MAŞINA MARE Vizitat! Expoziţiile CAL. VICTORIEI 94 (ATHENEE PALACE) Tdcfoc 4Cp b INFO­RM A ŢI U N I Principesa Ileana a sosit Dumi­nică seara la orele 7 în Capitală. Dri seară la aceiaşi oră, Alteţa­­Sa Regală a plecat cu un vagon regal ataşat la acceleratul Oradea Mare, mergând la Sinaia. Politice Ziarul maghiar «Temesvári Hír­lap» din Timişoara publică în nu­mărul său din urmă un interview cu d. Pamfil Soicaru, asupra miş­cării pornite de «Cuvântul» pentru biruinţa ideologiei statului corpora­tist in România şi asupra chestiu­nii minoritare privite prin pisma ideologiei acesteia. Vom publica aceasta convorbire in extenso în numărul viitor al zia­rul­ nostru. D. Pamfil Şeicanu, redactorul nostru, a plecat în Italia unde va rămâne 6 luni în care timp va fa­ce o anchetă amănunţită asupra fascismului, însemnările d-lui Pamfil Şeicanu vor apărea în «Cu­vântul». Parchetul din Odorhei a început cercetări în legătură cu un denunţ primit împotriva preşedintelui de acolo al partidului maghiar, acuzat că ar fi rostit cuvinte jignitoare la adresa Reginei, cu prilejul recentei vizite la Odorhei a Suveranei. Militare Membrii Uniunii ofiţerilor de rezer­vă şi în retragere (U. O. R.) secţia Ilfov, proveniţi din activitate şi pen­sionari militari sunt rugaţi a trece de îndată pe la sediul Secţiei Ilfov U. O. R. în strada Cobălcescu 25, între orele 8-10 şi 15-16, sau la sediul Comitetu­lui central U. O. R. în calea Victoriei 77, între orele 16-19 spre a lua cuno­ştinţă despre unele avantaje acordate­­de Ministerul de răsboi anume pen­sionarilor militari şi a se înscrie pe o listă ce va fi înaintată Ministerului în ziua de 2 Septembrie a. c. Marele Stat Major al armatei va da un comunicat de chipul în care urmează a se face manevrele în a­­nul acesta. Sanitare D. dr. Banu, secretarul general al ministerului sănătăţii publice s-a îna­poiat din judeţul Ialomiţa unde a ins­pectat toate instituţiile sanitare. D-sa a luat urgente măsuri pentru împlinirea tuturor lipsurilor constatate. COLONADA IORDACHE Şos. Kiselef—Rondul I Miercuri 1 Septembrie DEBUTUL VIRTUOSULUI VIOLONIST ALEXANDRU NOISSERS DIN ZURICH Comisia superioară de control şi îndrumare ţine şedinţă Miercuri după amiază. La ordinea zilei, co­mercializarea conductelor de pe­trol. La 5 Septembrie se va deschide la Slatina o expoziţie zootechnică cu mânji din produşii armăsarilor Sta­tului, cu bovine, ovine, porcine şi păsări. La drepozitul de armăsari de la Slobozia se va ţine — în zilele de 13 şi 14 octombrie — o expoziţie de mânji din judeţul Ialomiţa născuţi din armăsarii statului. Se vor acorda bunilor crescători premii în bani şi medalii. Financiare Comisia pentru armonizarea sala­riilor funcţionarilor publici lucrea­ză actualmente la încadrarea în gradele militare a funcţionarelor. Miercuri la orele 5 p. m. comisia va ţine şedinţă. Inspectoratul general de finanţe al Capitalei pune în vedere tuturor proprietarilor de terenuri virane din Capitală să se prezinte la percepţia respectivă a statului pentru a-şi plăti la curent i­pozitul cu cari sunt înscrişi în roluri pentru aceste terenuri căci în caz contrar se vor lua măsuri pentru închirierea şi scoaterea lor în vânzare conform ar­ticolului 31 din legea de urmărire a statului. Ad-tive Ministerul de interne a înştiinţat pe prefecţii şi subprefecţii de judeţ şi pe primarii comunelor urbane că în ziua de 28 Septembrie va avea loc la Bucureşti conferinţa despre care s’a mai vorbit, a prefecţilor şi pri­marilor, în vederea modificării legii administrative. D. Anibal Teodorescu primarul municipiului București se reîntoar­ce din concediu la 15 Septembrie. La acea dată expiră interimatul d-lui Gheorghian. Vizita Reginei Maria în Satele­ U­­nite este definitv fixată pentru luna Octobrie. Agricole Ministerul de agricultură roagă pe cultivatorii cari au nevoe de se­minţe de grâu selecţionat, să nu se mai adreseze ministerului, ci direct consilieratelor agricole respective, cari au primit toate instrucţiunile de predare necesare. Şcolare La şcoala normală de învăţători de stat din Cristurul Săcuesc jude­ţul Odorheiu, Transilvania, sunt va­cante următoarele burse: In clasa I, 50; cl. II, 10; cl. III, 18; cl. IV, 4. In cl. I se primesc absolvenţi a 4 clase primare iar în clasa II, III, IV, elevi cu 1, 2, 3 clase secundare. Inscrierile şi concursul se fac con­form legii învăţământului normal­­primar publicată în­­Monitorul O­­ficial No. 57 din 10 Martie 1926. TEATRUL CĂRĂBUŞ Director C. Tăt­ase în fiecare seară mare reprezentaţie extra­ordinară cu celebra NAPIERKOWSKA în revista NOSTIMA ŞI CU PICAJELE ! de A. Vlădoianu şi V. Rodan O candidatură cu bucluc DEZORGANIZAREA AVERESCA­­NILOR IALOMIŢEI C­andidatura d-lui Nicolae Ioan, un nou transfug, a provocat mari nemulţumiri în sânul organizaţiei averescane din Ialomiţa. Şeful acestei organizaţii, d. Buri­­cescu, a demisionat din postul de prefect şi de şef al organizaţiei par­tidului poporului din Ialomiţa din cau­ză că d. general Averescu a­ im­pus fără discuţiune candidatura sus numitului domn. In vederea a­­cestei alegeri, şi mai ales pentru a­­planarea conflictului, a fost delegat prefect d, inspector general adminis­trativ, Al. N. Ştefănescu, iar în lo­cul d-lui Buricescu ca şef al organi­zaţiei va fi desemnat de dr. Banu, ac­tual secretar general al ministerului sănătăţii publice. 1-------xox------- | ■

Next