Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)

1926-10-01 / nr. 373

2 Curierul judiciar #Hîpo— ACTIUNEA PUBLICA PEN­TRU CALOMNIE D. maior Cristea, comisar regal al diviziei IV, a făcut plângere par­chetul împotriva d-lor avocat co­lonel Ştefan Marinescu, avocat Vir­gil Constantinescu, fost comisar re­gal la corpul II armată, Eugenia Novac, Caliopi Simionescu şi Kire­­lof pentru că aceștia l’au calomniat, prin aceea că d. maior Cristea, în calitatea sa de comisar regal, ar fi pretins mită lui Kirelof pentru a-l face scăpat din închisoare, cu prile­jul unui proces de spionaj. Se pornise cercetări, din ordinul d-lui fost comandant al corpului II armată, de către d. maior Virgil Constantinescu, fost comisar regal al corpului II armată, care aduna­se toate probele de vinovăţie. Acestei anchete judecătoreşti, din ordin făcută,, a urmat alte două an­chete administrative printre care una a d-lui general Ghinescu, care conchidese la nevinovăţia d-lui ma­ior Cristea. D-sa, bazat pe aceste anchete care îl arătau nevinovat, a făcut plân­gere parchetului care a delegat pe d. judecător de instrucţie al cabi­netului 7, Ioan Stănescu, pentru că să facă cercetări. Pe baza cercetări­lor preliminării d. procuror Istrate a deschis acţiune publică împotriva d-lui colonel Ştefan Marinescu, d-nei Eugenia Novac, Caliopi Si­­mionescu şi Kirelof pentru delicte­le de calomnie şi denunţare calom­nioasă (art. 294, 297 şi 298 c. p.) iar împotriva d-lui Virgil Constanti­nescu nu­mai pentru calomnie. D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu va păşi la facerea cercetă­rilor. D-sa va cita părţile inculpate precum şi martorii acestora. ABUZ DE ÎNCREDERE Parchetul a deschis acţiune pu­blică împotriva lui Adolf Herşco­­vici, fost procurist şi casier, şi îm­potriva lui Mişu Ad­asman şef con­tabil la societatea de construcţiuni, «Tiberiu Eremia», învinuiţi de abuz de încredere. Diverse sume, care erau de încasat de la diverse alte întreprinderi şi societăţi, aceşti doi domni şi le-au însuşit. Până acum, din sumarele cercetări făcute, se constată că lipsesc peste 200.000 lei. Urmează ca instrucţia să stabileas­că precis quantumul sumelor însu­şite de cei doi necinstiţi funcţionari comerciali. Cu facerea cercetărilor a fost de­legat de judecător de instrucţie al cabinetului Ioan Stănescu. DE LA CURTEA CU JU­RAŢI In noaptea de 29 Iunie 1925 o cri­mă s’a săvârşit în fundătura Măr­­culescu No. 10. Vasile Th. Căplescu, căruţaş, a­­vând dese neînţelegeri cu tatăl său vitreg, a fost alungat din casă de acesta, Marin Căplescu zis Drugan. După ce a rătăcit vre-o două zile prin oraş, Vasile Căplescu, s-a în­tors în noaptea de 29 iunie 1925 pe la ora 1 acasă escaladând gardul. A pus mâna pe un topor şi a dat o lovitură în capul tatălui său vitreg care dormea pe prispă împreună cu soţia sa. Deşteptându-se din somn, soţia, şi începând să ţipe, crimina­lul fiu a fugit. Marin Căplescu a fost dus la spi­tal şi, după mai multe zile, a eşit teafăr. Vasile Căplescu a fost trimes în judecata Curtei cu juraţi pentru Crimă săvârşită dar neizbutită. Eri Curtea cu Juraţi, prezidată de d. consilier Al. Radovici, a ju­decat procesul de crimă al lui Vas­sile Căplescu. In urma pledoariilor d-lor avo­caţi Andrei Pretorian şi Constanti­nescu— Măciuceanu, comisia juraţi­lor a adus un verdict negativ pe baza căruia curtea a ach­itat pe Va­sile Căplescu, care a fost pus în li­bertate. AFACEREA VANZAREI DE STUPEFIANTE Pe zi ce trece comerţul clandestin se dezvoltă. Diferiţi agenţi de­­’?»• ghem­e dornici de a se pricopsi fără nici un scrupul, practică acest co­merţ ilicit, atât de dăunător sănă­­tăţei oamenilor. Parchetul a fost sezizat în această părtare, iar întreaga noastră fiinţă s’ar integra fixat într’un determi­nism de rasă al cărui ritm fixat de is­torie nimic nu l’ar putea zdruncina. E lesne de înţeles ce evocare a începuturilor noastre de neam, în ceaţa celor douăzeci de veacuri tre­cute, a fost, după amiaza acelei zile de recepţie de la Capitoliu a pri­mului ministru al ţării româneşti. Pentru prima oară un reprezentant al neamului românesc se primea şi cu un fast de o rară măreţie în străvechiul Capitoliu, pentru prima dată în curtea interioară sub um­bre nînilor şi a smochinilor se cân-Evadai din ispitirea decorului, de artă, şi gândul ţi se pierdea în negura veacurilor,­­ se înfiripa o vagă imagine aşa de îndepărtată şi totuşi aşa de sugestiva a urua de­legaţii Duce venind la Capitoliu. După larga terasă îmbrăţişai cu privirea Roma, Palatinul, Quirina­­lul Gianicolul... şi-ţi defila înainte miracolul cetăţii eterne de la legen­darul păstor Faustulus ce a cules cei doi copii hrăniţi de o lupoaică în grota sacră (Faun Lupercus), şi până la Iuliu Cesar, dela splendoa­rea Romei imperiale până la agonia ei, sub revărsarea puhoiului barbar afacere şi de prim-procuror Jean Dobrescu conduce personal cercetă­rile. S’au operat până acum mai multe descinderi, o arestare în persoana unui agent Abramovici şi cercetă­rile din ultima zi au dat de urma unei întinse reţele de traficanţi cu stupefiante. E vorba de o arestare importan­tă, o persoană bine cunoscută în lu­mea droghiştilor. Dl­ prim-procuror Jean Dobrescu a făcut şi azi noapte câteva des­cinderi cari au dat rezultate sur­prinzătoare, ca să străluciască din nou Î11 «Re­naştere» Roma imperială a catoli­cismului, şi de la Roma papală la Roma cea nouă, la Roma fascistă. Fără îndoială că aşa precum sunt oameni predestinaţi sunt şi locuri sortite marilor meniri. Poate oare cineva să descifreze drumurile spre care se va îndrepta omenirea, mâini? Poate bănui cine­va care va fi centrul spiritului li­man pentru o nouă Renaştere? Când am eşit din Capitoliu mi s’a părut că în faţa mea statuia eques­­tră a lui Marc-Aureliu prinde viaţă iar gestul împăratului formulează un imperativ pentru popoarele neo­latine. O desrobire din seducţiile hime­relor, o viguroasă acceptare a rea­lităţilor, o desmeticire din vraja nălucilor tuturor utopiilor. Fără să vreau mi-am amintit de şedinţa faimoasă a intrării Germa­niei in «Societatea Naţiunilor», de pateticul Imn al Păcii cântat cu modelaţie de bariton în voce de Briand şi m’am întrebat ce s’ar fi făcut Roma dacă Iulius Cesar s’ar fi purtat la fel cu Vercingetorix? Ce inutil se predă Istoria în şcolii Pamfil Şercaru Roma, 24 Sept­, 1926. Fraudele dela vama Galaţi — Prin telefon dela coresponden­tul nostru — ditaţi, 29 Sept. — La cab. I ins­trucţie se fac cercetări în legătu­ră cu fraudele de zeci de milioane făcute în dauna C. P. R. cu trans­portul mărfurilor care aveau men­ţiunea pentru consumul intern. O­­dată aceste mărfuri venite în loca­litate, erau exportate, după ce erau înmagazinate în mai multe garaje, făcându-se în felul acesta să se frus­treze statul cu taxa ce se percepe asupra mărfurilor pentru export. În această nouă şi senzaţională afacere sunt implicaţi numeroşi comercianţi atât din localitate cât și din acest truc. Sunt iminente vii de acest truc. Sunt iminente arestări. -------xxoxx—.— Pentru studenţii din Italia . «ASOCIAŢIA STUDENŢILOR UNIVERSITARI ROMANI DIN ITALIA» In urma intervenţiei secretarului general al asociaţiei pe lângă direc­ţiunea Băncei Comerciale Italiană şi Română pentru obţierea unui schimb avantajos de valută, direc­ţiunea Băncei a cerut unele date. Studen­ţii sau părinţii lor cari do­resc să obţină acest schimb avanta­jos să comunice Secretariatului în str. Bradului No. 37, Bucureşti, ur­mătoarele date: Numele studentului, oraşul unde îşi face studiile, suma necesară pe lună în lire şi pentru câte luni, da­că părintele poate vărsa la data con­tractării schimbului întreaga sumă, jumătate din sumă sau numai su­ma lunară a echivalentului în lire. Toate aceste date trebuesc comu­nicate secretariatului până la 5 oc­tombrie, după care dată nu se va mai lua în considerare nici o ce­rere. Pentru preoţi şi învăţători din toată ţara La nenumărate cereri cari ni-au fost adresate atât de preoţi cât şi de învăţători, spre a li se reducă preţul abonamentului, facem cunos­cut că direcţiunea ziarului «Cuvân­tul», a luat hotărârea ca să reducă preţul abonamentului pentru preoţi şi învăţători de la 800 la 600 lei a­­nual. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale I flecări luni. ----------ooîfîoo---------­ Mari fraude în Maramureş ' • ' ___| FRAUDE DE MILIOANE LA CENTRALA BĂNCILOR POPULARE FEDERALA «MARAMURAŞUL» DIN SI­­GHET, LA «BANCA POPULARA TISA» Şl LA COO­PERATIVA «DRAGO«?». — AUTORII MORALI ŞI MATERIALI SUNT NOTABILITĂŢILE POLITICE DIN PROTIPENDADA ŢĂRII LUI DRAGOŞ Se ştie că încă acum câţiva ani organele din conducerea centralei Băncilor Pop. şi a Cooperativelor săteşti din Bucureşti voind să pu­nă stavilă operaţiilor comerciale ilicite ale elementului strein, pe seama ţăranului din Maramureş, s’au gândit la înfiinţarea a câtor mai multe bănci populare şi coope­rative săteşti în satele din ţara lui Dragoş Vodă. In această direcţie pe lângă că s’a luat contact cu organele admi­nistrative locale care s’au arătat încântate de ideie, dar s’au trimis şi câţiva tineri de inimă din centra­la din Bucureşti în Maramureş pen­tru îndrumări. Cităm activitatea înefăcătoare a controlorului Pre­­doiu şi mai în urmă a controlorilor P. Popa pentru bănci şi Oh. Pă­­trăscu pentru cooperative. CLICA DEFRAUDATOARE După începutul bun Insă, cu toată munca desfăşurată de aceştia tre­burile bănclor populare şi a coo­perativelor din Maramureş merg greu. S’a instalat la conducerea fe­deralelor acestor instituţii din Si­­ghet o clică de familii care defrau­­dau regulat banii şi fondurile ope­rând fals in­scripte prin falsificări de iscălituri sau fără nici o conta­bilitate. Când controlorii veneau la inspec­ţie şi verificarea scriptelor erau în­lăturaţi sistematic in mod brutal şi operaţiile continuau, fiecare cău­tând a lua partea cea mai grasă. Aşa de ex. la insistenţa controloru­lui Pătrăşcu de a verifica conturile federalei din Sighet şi a cooperati­vei *Dragoş, fostul prefect Gabor Mihály de sub guvernarea liberală i-a spus: «Dacă mai insişti te scot cu jandarmii din Maramureş şi te trimit de unde ai venit. Pari a ne da a înţălege că nu suntem cinstiţi: asemenea suspiciuni dacă au loc la d-stră în regat nu îşi au în­ Mara­­murăş». Şi probabil pentru aceasta, Ilica a căutat înlăturarea regulată a elementelor venite din vechiul ■egal cu mai multă experienţă... şi ca să poată opera în voie. Destul că bieţii controlori fiind mereu stânjeniţi în munca lor au cerut o anchetă la Bucureşti bine­înţeles după ce prin mai multe ra­poarte arătaseră situaţia. Venind la Sighet­u, inspector ge­neral Mihăilescu I. C. şi punând mâna pe registre şi-a pus mâna în cap ce a constatat. Cele mai neghio­­beşti operaţiuni ce şi le poate închi­pui cineva. CUM AU OPERAT DEFRAU­­DATORII Vina cea mare planează asupra lui Iiie Moşoligă fratele actualului prefect şi deputat, fost preşedinte executiv al federalei «Maramure­­­şul» din Sighet şi casier contabil. La Inspecţia casei In loc de 76 mii de lei a prezentat două hârtii vechi de câte un leu. Şi-a însuşit 160.000 lei ai băncei populare din comuna Glod, falsi­ficând iscălitura notarului care era şi preşedintele băncei populare «Tomoiaga», lucru constatat şi recu­noscut în faţa inspectorului. A luat 100.000 lei ai băncei popu­lare din Sarasân, satul natal al Mi­­hălenilor, falsificând iscălituri şi operând în fals în registre. El-a însuşit 120.000 operfindu-i în registre ca trimişi centralei în Bu­cureşti prin Banca Naţională din Sighet. Şi-a însuşit 54.000 lei depuşi de Uzina electrică din Sighet, la fede­­rală, netrecând suma în registre. A delapidat altă sută de mii a cooperativei de păduri «Codreana» din Borşa. A delapidat din casa băncei po­pulare Tisa 160.000 lei, de care nu ştie a da nici o relaţie. Acestea toate sunt operaţiile d-lui deputat Moşoligă fost casier şi con­tabil. Dar operaţiile se spune că sunt făcute de comun acord cu în­că trei-patru persoane între care se citează Gabor Mihály, fost pre­fect şi şeful organizaţiei liberale din Maramureş. Dr. Alexandru Rednic fost medic primar şi actual senator guvernamental. Senatorul Rednic are la activul său şi opera­ta personale necunoscute. Aşa ca vice­preşedinte al federalei Mara­mureşul a ridicat în numele fede­ralei 56.000 Iei de la Banca Comer­cială din Sighet, însuşindu-şi banii. CAT S’A DEFRAUDAT Deşi ancheta este in curs fraudele se ridică la peste un milion până acuma. La Cooperativa «Dragoş» din Si­ghet ancheta este un curs. Aici pa­gubele trec de peste un milion şi jumătate şi mai sunt implicaţi ca membri în consiliul de administra­ţie a acestei cooperative unde de trei ani operează Petre Mihály fos­tul deputat liberal frate cu Gabor şi Flaviu Jurca, pretor şi vice-pre­şedintele partidului liberal din Si­ghet. Trei inspectori lucrează pe cape­te la Sighet şi lumea este alarmată mai ales că se lucrează febril la mu­şamalizarea afacerilor. La muşama­lizare lucrează actualul prefect Titu Doroş, omul providenţial cum îl nu­mea o gazetă locală, fiind frate cu Moşoligă, dr. Balint medic primar al oraşului, alt cumnat a lui Moşo­­ligă, cum şi fostul prefect liberal Gábor Mihály. Acesta din urmă, având marea răspundere ca preşedinte al federa­­lui, a propus vărsarea imediată a banilor lipsă care ar urma să fie strânşi printr-o colecţie pe la mem­brii familiilor interesate şi pe la evreii bogaţi din localitate. Emisari politici lucrează in toate părţile. Lumea este scandalizată şi aşteaptă sancţiuni deşi sa zice că pentru sal­varea familiilor de fraudatoare, ca­re trec drept protipendada ţării lui Dragoş s’a pus totul in mişcare. Amănunte in legătură cu­ alte ope­raţiuni necinstte vor urma, L K. W. «CUVÂNTUL» Mare mişcare în armată Înaintări şi mutări de ofiţeri supe­riori în armată v-tori inunic.: Jujescu loan, com. brig. 14 inf.; Gavrilescu loan com. brig. 8 in­­tent ; Cristofor loan, com. brig. 6 inf.; Bârzotescu Iaurenţiu, din marele stat major, comn. al brig. 1­5 inf.; Popescu Ştefan, com. brig. 6 infanterie. CAVALERIA Constanțui Mihail, com. brig. 6 ro­şiori. ARTILERIA Bratuianu Romulus, com. brig. 9 art.; Palada Dumitru dela comand, brigadei 10 art., com. brig. 5 artilerie. Pe ziua de 28 Septembrie 1926, se în­­nolță la gradul de gen­eral de brigadă, următorii coloneii din toate armele: INFANTERIA­ Maxim Vasile, comandantul brig. 15 inf.; Capeteanu Pompiliu, de la brig. » INTENDENTA Budeanu Alex., din M. R. direcţia V-a Marină, mm Mutări de generali Pe ziua de 1 Octombrie 1926, se fac următoarele numiri și mutări de ofițeri generali: GENERALI DE DIVIZIE Constandinidi Alexandru, comandan­tul div. 2 cav., șef al serv. geografic al armatei; Mihăiescu Ilie, corn. div. 12, în min. de războiu. GENERALI DE BRIGADA Comănescu Constantin, comandantul brigadei 13 călăraşi, la comandamentul şcoalelor de cavalerie; Constantinov Mii­tiade, dela com. corp. 3 armată, com. al div. 12; Rădulescu Dumitru, dela cor­nul grănicerilor la comandamentul şcoa­lelor de infanterie; Dragii Constantin, dela inspectoratul technic al infanteriei comandant al div. 13; Gavriliu Leon, de la brig.,­­­art., comandant al artileriei corpului vânători de munte; Ilovano­vici Anton, com. brig. 14 călăraşi, com. al div. 2 cavalerie; Ignat Mihail, de la comn. şcoalelor militare şi centrul de instrucţie al geniului, la corn. cor­pului 5 armată; Moruzi Gheorghe de la com. şcoalelor de cav., corn. al brig. 14 călăraşi; Papaiu Ioan, com­. div. 14, la comandamentul corpului 1 arm.; Petrescu Gheorghe, com. brig. 1 arti­lerie, comandant al artileriei corpului armată; Popescu Toma, com­. artile­riei corpului vânătorilor de munte, di­rector superior al serviciilor din minis­ter, (contencios, pensii, personal, recru­tare, statistică, justiţie şi inspector al parchetelor şi închisorilor militare); Şer­bescu Constantin din ministerul de răz­boi, com. al comandamentului teritorial al corpului 1 armată; Schotsch Hugo, dela comandamentul teritorial al corpu­lui 6 armată, com. al div. 14; Rasovi­­ceanu Gheorghe comandantul brig. 1 vâ­nători munte în min. de război. INTENDANTI GENERALI DE BRIGADA Grigorescu Alexandru, seful serv. in­tendenţei corpului 2 armată, ca şef al serv. intendenţei stabilimentelor centra­le; Neda Mihail, şeful serv. intendenţei stabilimentelor centrale, ca şef al ser­viciului intendenţei corpului 2 armată. Pe ziua de 28 Septembrie 1926, se înalţă în grad, următorii ofiţeri supe­riori şi inferiori, după cum urmează: INFANTERIA Locot.-Coloneli la gradul de Colonel Constantinescu Dumitru, com. cerc. rect. Ştefan cel Mare cu vechimea de la 1-IV-1926; Lăzărescu Nicolae, de la şcoala pregătit, cf. rez. Bacău; Grigo­­riu Mihail, din regimentul care luptă: Demetrescu S Ioan, din M. R. direc­ţia învăţ. milit.; Grigorescu M. Cons­tantin dela contr. iatr. al infant; Mar­­tinowsky Anton, d)}in reg. 40 inf. în regim. 96 inf.; Vechia Lucia Victor, comandantul bat. 1 vânători; Turbaţii M. Const. Perşani, dela comand. corp. 5 armată;­­ Tătaru Gheorghe, din reg. 21 infanterie în reg. 5 infanterie; Gheor­ghiu N. Dumitru, de la sc. mii. inf. nr. 2; Șerbănescu Cristea din reg. 23 inf. în reg. 27 inf.; Dediu Atanase de la centr. *n.str- al geniului; Dumitrescu Mihail, din reg. 26 inf. în reg. 92 inf.; Iordăchescu Gheorghe, com. școalei pre gât. of. re z. Ploești; Burbea Em. Con­stantin,­­ din M R. insp. tech. al inf.; Strat Nicolae, com. bat. 2 vânători mun­te; Liebich Francoisc, din reg. 26 inf. în reg. 15 inf.; Amzulescu T. Dumitru din reg. 26 inf.; Stoenescu Calistrat, co­mandantul bat. 4 vânători munte. CAVALERIA Pastia Fotache, ataşat militar Turcia; Lupu Constantin de la com. div 7-a­ ,Ha­gi Chirea Hârju, din div. 3 tren (art. 60); Racoveanu Vintilă, din M. R. di­recţia remontei (art. 60); Sâni Ioan, din reg. 31 călăraşi ca comand. al reg. n călăraşi; Zissu I. Dumitrie, din M. R. insp. tech al caval.; Rădulescu I. Du­mitru, din reg. 4 roșiori la comand, sc. de cavalerie; Georgescu Gh. Petre, dela com. div. 1 cav.; Predoleanu Victor, de la depoz. rem. Comișani (art. 60); Carp Al. loan, dela comand corp. 3 armată; Popescu N. Nerone, dela comand. ter. corp. 2 armată la sc. preg. de cav.; Cap­şa Ioan, dela arsenalul aeronat.; Mi­hăilescu Mihail, din M. R. serv. perso­nalului în reg. 4 roşiori. ARTILERIA­ Grigorescu Traian, com. lic. mi­. Cer­năuţi; Popescu I Gheorghe, directorul dir. 10 aeronaut.; Paraschiv I. Dobre, din marele stat major: Gheorgheş N. Alexandru dela corn. div. 2 tunuri mun­te la comand. corpului vânători munte; Georgescu P Ioan, comandantul şcoa­lei mii. art. la comanda aceleaşi şcoale; Carlapr.ţ Ion, com. reg. 38 obuziere la comanda aceluiaşi reg.; Binescu N. Ghe­orghe, din reg. 10 obuziere la comanda aceluiaşi reg.; Mihăilescu I. Constantin, dela depoz. contr. muniţii (­a­rt. 60); Stoica Grigore, dela com­. corp. 2 arm. MARINA Căpitani Comandori la gradul de Comandor Schmidt Victor dela Baza navală ma­ritimă. JANDARMERIA Statescu St. Alexandru, din regimen­tul 2 Jandar­m. SERVICIUL SANITAR Medici locot.-coloneli la gradul de me­dic Colonel I­ascar T. loan, deli inst. nat. educ. fizică. Nicoleanut I. Constantin, de­­ la instit. sanit. militar la școala superioa­ră de războiu. Veter. locot.-coloneli la gradul de ve­­ttrinar colonel Stoicescu S. Gheorghe, de la comand, corp. 4 armată; Angelescu Victor, dela Comand, diviziei a 4-a la comand. C. 6 armată. Farm. locot.-coloneli la gradul de farm. colonel Ionescu V. Alexandru, dela comand corp.­­4 arm.; Stoenescu St. Dumitru, dela comand, corp. 1 armată; Eustatia­­de Constantin, dela spit. muţilor Galaţi, la comand. C. 3 A. INTENDENTA" Gradul de intend. colonel Anastasescu loan, dela com. diviziei 18-3, la comand. div. 17-n; Muşetescu Mi­hail, din M. R. direcţia 6-a intend.; Şte­fănescu Constantin din M. R. direcţia 7-a intend. INFANTERIA Maiori la gradul de booot.-Colonel Radu Eugeniu din regimentul 10 vâ­nători; Constantinescu D. loan, din re­gim. :6 inf.; Dăscălescu loan din reg. 27 inf.; Desilă Constantin, dela instil sanitar militar (art. 66); Urzică loan, din reg. 2 inf.; Ciolan loan, dela cerc. recrutare Muscel (art. 60); Păunescu Gheorghe din regimentul 93 inf.; Dobro­viei Nicolae, de la cons. război corp. 3 armată (art. 60); Marinescu Ștefan, din reg. 95 inf.; Ionescu ÎI. Vasile, din reg. 3 grăniceri; I­oghir. Constantin, din reg . grăniceri; Drăgulânescu Eugeniu, din marele stat major; Enescu Manole, de la comand, trup. aeronaut.; Protopopes­­cu L Ștefan, de la insp. general aeronaut, la dir. superioară a aeronauticei; Pan­­telimon P. Constantin din reg. 3 pio­nier, în reg. 5 pionieri; Georgescu F. Du­mitru, din marele stat major; Stoica Vasile de la școala preg. of. rsz. Ploeşti; Ionescu Coman, de la cerc. rect. Te­cuci; Ursache Gheorghe, de la comand. div. 5-a; T.Kcareţiu Nicolae, din reg. 5 vânători; Bria Filip din reg. 17 inf. în reg. ul inf.; Vasiliu D. loan, din regi­mentul 24 inf.; Bodea Pleşoianu Cons­tantin, de la şcoala suhof Oradea Ma­re; Ionescu St. Constantin, din reg. 11 inf.; Iu­escu­ Dumitru, din reg. 95 inf.; Grigisrovici Rudolf, de la cerc. -ecruf. Cernăuţi. Stroia Ştefan de la cons, răz­boi corp 7 armată la cons. de război al div­e­ei 19 în funcţia de comisar re­gal; Necşulescu Gheorghe, din regi­mentul 2 vânători; Tel­en Brutus, de la comand, corp. 7 armată; Tota Il.e Ștefan, din reg 3 inf.; Cristei Tama, de la co­ns. răzb. divizia 4-a (art 60); Drum N Nicolae, din reg. 3 pionieri; Iasoiu ,Crim­en, din reg. 3, inf.; Drum­, trescu Gh. Const., din M. R­insp­­ech., al ihfînl. (art. 60); Tseliann­er Fran­ci*, din regimentul *1 infanterie; Ne­gulescu­ Constantin, din M. R. serz. ptr tonalului (art 60); Petruț Cons'antin, din reg. 55 inf.; Dragoș Alexandru, dela comand­­er corp. 5 armată1 Anisms­­tapol Dumitre, dela cerc. recr. R -Să­rat: Scanat Gheorghe, din marele stat major: Mirodoiu Gheorghe, din marele stat major: Dumitriu Constantin de la­r geografic al arm. (art. 63); Iom Alexai­dru, din reg. 4 inf.; Munte­anu Ioan, din reg. 17 inf în reg. 14 inf.; Antoniță Nicolae, din reg. grăniceri în reg. 2 grăniceri: Ludronescu Vasile, din reg. 22 inf. In reg. care luptă; Gri­­goriu­ loan, de la comand. div. 1 vână­tori de munte; Balaban Nicolae, din ma­rele stat major; Ionescu Gh. loan de la atel. rep. corp 7 armată; Paraschivescu Const, de la cerc. rect. Orhei; Teodo­­rescu Gh. Gheorghe, din reg. 8 vânători; Bălănescu Gheorghe din marele stat major; Ionescu Beldiman Gh. Const., din M R. serv. personalului; Boteanu Alexandre, din reg. 27 inf.; Ghica Nico­lae, dela brig. 9 inf in reg. 40 inf.; Du­­mitriu Anton, dela cerc. recrutare Is­mail (art. 60); Munteanu Edmond, dela cons. război corp. 4 armată; Vasiliu­ Gheorghe, de la cerc. recr. Soroca. CAVALERIA Georgescu Ştefan de la cerc. recr. Bu­cureşti (art. 60); Ştefănescu Scarlat, de la flotila de luptă; Crasan Octa­­vian­, din reg. escorta regală la comand. terit. al C. N­ Ar.; Steriade Ştefan din M. R. direcţia remontei (art. 60); Ara­­bu Dumitru, din reg. 6 călăraşi, la sc. preg. de cav.; Băltăceanu Emil, de la comand. ter corp I alin., în reg. 6 roş.; Cristescu Alexandru, de la cerc. re­crut. Făgăraşi; Weinetter I. Morart, din reg. 9 călăraşi; Lăscarache Constantin, din reg. 8 roşiori; Enăch­escu Cristea de la brigada 14 călăraşi; Obedeanu Au­rel, din reg. 9 roşiori. ARTILERIA Popescu D. Nicolae, din M. R. dir. ii technică; Bugeanu Octavian de la şcoala mii. artilerie; Tomescu loan, din reg. 4 art. grea, în reg. 16 obuziere; Nicolaide L- loan, de la şcoala super, războiu; Glogojanu loan, din marele stat major; Boilea Z. loan, din reg. 7 art. în reg. 5 art. grea; Verga Gh. Va­sile, din div. 2 art. călăreaţă, la comanda acelui divizion; Ionescu Constantin din reg. 9 obuziere; Nicolopol Ștefan, de la școala “preg. of. rez. artil.; Bute Alexan­dri, din reg. 11 art. în reg. 6 art. grea; Marinescu Mihail, de la arsenalul arma­tei; Popovici Nicolae, din reg. 28 obu­ziere; Nicolau Leon, din reg. 19 obu­ziere; Covrig Gheorghe de la depoz. muniţii al aeronauticei. MARINA Locotenenţi comandori la gradul de căpitan comandor: Dumitrescu St. Gheorghe, de la baza navală maritimă; Andonie M. Calistrat, de la arsenalul marinei; Niculescu Gheorghe, de la in­­spectoratul general al marinei. JANDARMERIA Lețu Gheorghe, de la atei. conf. corp. jandarmi. SERVICIUL SANITAR Medici maiori la gradul de medici lo­cal.-coloneli: Vasiliu T. Gheorghe, de la spit. mii Bălți la comand. div. 14-a ;INTENDENTA Intend, maiori la gradul de intend. lo­­cot.-colonel: Mircescu loan, de la co­mand. div. 21-a; Robu Vasile de la co­mand. div. 7-a; Andreescu Marin, la comand. div. 3-a; Fftimescu C. Nico­lae, de la comand. ter. corp. I arm., la comand, div. Il-a; Angelescu Constan­tin, din M. R. serv int. stab, centr.; Vasilescu Gheorghe, de­ la comand, di­viziei 12­a; Ruck Rudolf, de la comand, diviziei 16a, la comand, corp. 7 arm. Economu Mihail de la serv. int. stab, central Pe aceiaşi zi au fost avansaţi şi numeroşi ofiţeri inferiori, căpitani, locotenenţi, sublocotenenţi, ale că­ror nume din lipsă de spaţiu nu le putem da în numărul acesta. --------OO^M--------­ Spectacole Teatrul Naţional: (Matineu) Esop — (Seara): Frământări şi Coţofana Teatrul Regina Maria: Povestea Lupului. Teatrul Mic: Fracul. Teatrul Fantasio: Maimuţa care vorbeşte. Cinema M. Voiculescu: Amanta regelui (cu Dorothy Gish). Cinema Capitol: Urgia destinu­lui (cu Conway Tearele). Cinema Jupiter: Bayadera (Opera complectă, cu Norma Talmadge). Cronica dramatică _ Teatrul Regina Maria: POVESTEA LUPULUI, 3 acte de FR. MOLNÁR. Un biet om avea o oaie, la care ţinea foarte mult. Şi îi era mereu frică să nu vie lupul să i-o sfâşie. Şi iată că într’o noapte a venit lu­pul. Ce grije pe bietul om, ce frică pe biata oaie ! Căci lupul trebuia să fie grozav ! Dar când a venit, nu era decât un pârlit de lup, bă­trân şi fără dinţi. A luat deci omul un ciomag, şi atâta i-a fost lupului. Dar ulei de asta nu era nevoie. In aşa hal era lupul, că oaia singură s’ar fi putut apăra. Asta e poves­tea lupului, povestea cea adevăra­tă , înlocuiţi acum personagiile; spuneţi: un biet om fricos avea o nevastă frumoasă, etc., etc., — şi veţi avea piesa lui Molnár. Piesă . Desigur că da. Piesă­­ la Molnár. Cu reţetă caracteristică şi cunoscută, — dar inimitabilă. Ini­mitabilă în acţiunea nervoasă, preci­pitată, plină de lovituri neaştep­tate. Şi mai ales inimitabilă în meş­teşugul technic teatral , în con­ducerea aproape neliterară, ci nu­mai strict dramatică a acţiunii, în dozarea savantă a neaşteptatului. Două acte — în trei tablouri — sunt întrebuinţate pentru a pregăti intrarea «lupului» : o ameţitoare risipă de trucuri, încordând aproa­pe până la exasperare atenţia spec­tatorului care vrea să urmărească linia dramatică a acţiunii. Din punct de vedere al «meseriei», e cu­­cşim­ din această dificultate? De­si­gur soluţia nu e simplă, dar nici aşa de imposibilă cum s’ar crede. Textul însuşi, dă indicaţii precise: sunt scene de realitate, şi scene de vis. Să le tratăm deci separat, după reţete speciale. Cea mai la îndemâ­nă procedare ar fi, în specie, defor­marea scenelor de vis, şi stilizarea er, fie pentru crearea unei atmos­fere fantastice, fie prin prezentarea lor nu în adâncime, ci într’un sin­gur plan. Expresionism? Da, fie şi expresionism, cu toate că de cuvânt a început să se cam abuzeze. (Din nefericire, numai de cuvânt, nu şi de realizare). In al doilea rând — şi aceasta în­tăreşte consideraţiile noastre ime­diat de mai sus, interpretarea d-lui Soare siluieşte textul şi îl face ridi­­cul. In vis, contesa e la un moment dat gata să leşine; şi atunci ea se întoarce către însoţitoare şi întrea­bă: sunt gata toate pregătirile ca să pot leşina? Pentru o scenă realistă şarja e greoaie şi inexplicabilă. E aşa de grosolană, încât autorul ar trebui fluerat. Merită Molnár aceas­tă injurie? De sigur că nu: replica e ridiculă într’o concepţie realistă; ea se încadrează însă foarte uşor în­tr’un joc stilizat. Credem prin urmare că visul tre­buia jucat neapărat în alt stil decât restul dramei: asta ar fi restabilit echilibrul acţiunii, şi ar fi îndestu­lat indicaţiile textului. Să observăm de altfel — ceea ce am făcut şi cu alt prilej — că instinctul sau inte­ligenţa scenică (nu ştiu care din două) a subtilului şi extrem de sen­sibilului artist Bulandra, a luat a­­ceastă cale: jocul d-sale păstrează anumite nuanţe şi o linie de deose­bire între vis şi veghe. Dar totul nu e decât o intenţiune, foarte re­pede neutralizată de necesitatea de a-şi pune jocul de acord cu parte­nerii săi, cari urmau indicaţiile re­giei. Acestea sunt unele din rezervele noastre. Nu insistăm mai mult, pen­tru că nu am voi să lăsăm impresia că spectacolul a fost slab. Nu, este un foarte bun spectacol, în felul în care a fost gândit. Noi pretindem numai că trebuia gândit altfel. O singură obiecţie — în cadrul ac­tualei interpretări: schimbarea de decor pentru trecerea la vis, e veche şi rudimentară. D. Soare ştie doar cum se schimbă un decor sub ochii publicului. De ce nu a încercat-o? Ne-ar fi scutit de penibilele momen­te de întunerec complect, în care pu­blicul s’a comportat ca o ceată de soldaţi scăpaţi între servitoare, mult mai mult, nu decât am putea cere, ci chiar decât am putea aş­tepta. Să ne mai mirăm de succe­sul pe care îl are în public Molnár şi îl va avea desigur şi la noi Po­vestea Lupului ? Am putea spune desigur, că ideea sau dacă vreţi faptul central este prea superficial, prea periferic o­­menesc, prea concret, și prea par­ticular, pentru a ne răscoli în adân­curile noastre... metafizice; și chiar ca tratare nu în­deajuns de trecut în planul simbolului, pentru a fi ceea ce numim noi de obicei o «ope­ră de artă». Dar ca, motiv­ui mate­­rial pentru un spectacol, piesa este aproape impecabilă Pentru compania Regina Maria este al doilea succes trainic al sta­giunii. Reprezentaţia a întrunit, doară, trei din elementele cele mai subtil inteligente : d-nii Bulandra şi Manolescu, d-na Marietta Sa­­doveanu. Regia d-lui Soare ne-a surprins printr’un joc bine disciplinat, pre­cis, c­ar şi «intelectual». A fost pen­tru noi o plăcere neaşteptată, şi o sublimăm bucuros. Dacă d. Soare voit să dovedească spectatorilor că ştie lucra şi cu oamenii, nu nu­mai cu materialul mort al decoru­­ui, a reuşit pe deplin. Şi îl feli­cităm. Avem totul de ridicat o «ches­tiune prealabilă». Drama lui Mol­nár este pasibilă de diverse Inter­pretări la punerea în scenă. D. Soare a optat pentru versiunea rea­listă. A spus-o chiar, într’un inter­view acordat în ajunul premierei. Nu suntem de părerea d-sale. După chiar Indicaţiile textului acţiu­nea se m­işcă în două planuri deo­sebite , unul al realităţii, celalt al visului. Ce a făcut regia ca să mar­cheze o deosebire între cele două planuri? Absolut nimic. Şi totuş in­terpretarea şi reprezentarea strict realistă a scenelor de vis este neac­ceptabilă. Şi anume, din mai multe motive : In primul rând, ea rupe gradua­­rea ascendentă care stă la însăş baza dramei. Tabloul visului nu este decât o pregătire pentru in­trarea «lupului», care se întâmplă în actul al 3-lea. E deci un episod în viaţa intimă a eroinei Vilma. Dacă ne gândim că în realitate visul, cu toată desfăşurarea de patru mari întâmplări nu ar putea să dureze decât câteva secunde, cum se întâmplă cu toate visele, înţele­gem uşor că felul de prezentare d-lui Soare falsifică şi împiedică mersul fulgerător al dramei prin punerea în scenă a unei filme de vis, care depăşeşte şi înnăbuşe pe filma concretă, reală. Spectacolul dri dimineaţă s’a întrunit la­ pa­lat în adunare generală asociaţia cercurilor de gospodine, a cărei pre­zidenţă este regina. Adunarea a fost prezidată de pa­triarhul Miron Cristea, care luând cel dintâi cuvântul, a adus laude a­­sociaţiunii pentru activitatea ei. D-na Simona Lahovary citeşte darea de seamă a activităţii cercu­rilor de gospodine pe tot timpul a­­nului expirat. D. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, aduce laude activităţii asociaţiei cercurilor de gospodine. D. dr. Banu, secretar general al ministerului sănătăţii mulţumeşte sociaţiei în numele d-lui ministru deci deformat şi dispropor - Lupaş pentru osteneală ea îşi dă, apare­ţionat, pentru că accentul funda­mental nu mai cade pe personagiile concrete, ci interesul publicului este deviat şi atras asupra visu­­lui , care totuş nu e decât un amă­nunt, un episod, şi nu poate să fie tratat decât ca atare. Evident, veţi zice. Dar textul iri­sului există, şi anume în lungimea lui, care nu poate fi redusă. Cum Nae Ionescu --------00^.«-------­Bloc-Notes D. Gr. Alexinski vine în România D. Grigore Alexinsky, cunoscutul scriitor rus şi fost deputat în Du­mă, soseşte, în Bucureşti, in ziua de 2 Octombrie, venind din Paris. D. Alexinsky va ţine câteva con­ferinţe la Bucureşti, pe cari le vom anunţa la timp. Amintim că d-sa e unul din pu­tinii Ruşi cari au avut o atitudine nepărtinitoare în chestiunea Basa­rabiei, contribuind, prin scrisul său, la respingerea multor calomnii pri­vitoare la România. In ultimul timp, ca director al ziarului «Rod­­naia Zeneia» (Ţara natală) din Pa­ris, d. Gr. Alexinsky îşi asigurase colaborarea neuitatului nostru prie­ten şi scriitor Leon Doinici, împre­ună au denunţat izvorul tuturor ca­lomniilor împotriva României, Mos­cova bolşevică. Suntem bucuroşi că putem saluta printre noi, sosirea ţinui prieten. De la Teatrul Fantasi, Teatrul Fantasio (fost Alhambra) ,str. Sărindar No. 14, joacă toată săp­tămâna «Maimuţa care vorbeşte» cu d-rele Leni Caler, Zoica Manolin, Viot. Soiu şi d-nii Ion Iancovescu, T. Protopopescu, Leon Lefter, R. Lă­zărescu, V. Negoescu, I. Stroe, Em Rosen, etc. --------00.00-------­ Adunarea generală a Cer­curilor de gospodine pretind dispensării ambulante şi dispensării pentru copii. D-na general Averescu arată ce aport mare aduce pentru progresul ţării industria casnică creiată de femei. D-na Calentina Bocşa, secretara asociaţiunii, expune activitatea cen­trelor de gospodine şi schiţează principalele lor revendicări.

Next

/
Thumbnails
Contents