Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)
1926-10-01 / nr. 373
2 Curierul judiciar #Hîpo— ACTIUNEA PUBLICA PENTRU CALOMNIE D. maior Cristea, comisar regal al diviziei IV, a făcut plângere parchetul împotriva d-lor avocat colonel Ştefan Marinescu, avocat Virgil Constantinescu, fost comisar regal la corpul II armată, Eugenia Novac, Caliopi Simionescu şi Kirelof pentru că aceștia l’au calomniat, prin aceea că d. maior Cristea, în calitatea sa de comisar regal, ar fi pretins mită lui Kirelof pentru a-l face scăpat din închisoare, cu prilejul unui proces de spionaj. Se pornise cercetări, din ordinul d-lui fost comandant al corpului II armată, de către d. maior Virgil Constantinescu, fost comisar regal al corpului II armată, care adunase toate probele de vinovăţie. Acestei anchete judecătoreşti, din ordin făcută,, a urmat alte două anchete administrative printre care una a d-lui general Ghinescu, care conchidese la nevinovăţia d-lui maior Cristea. D-sa, bazat pe aceste anchete care îl arătau nevinovat, a făcut plângere parchetului care a delegat pe d. judecător de instrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, pentru că să facă cercetări. Pe baza cercetărilor preliminării d. procuror Istrate a deschis acţiune publică împotriva d-lui colonel Ştefan Marinescu, d-nei Eugenia Novac, Caliopi Simionescu şi Kirelof pentru delictele de calomnie şi denunţare calomnioasă (art. 294, 297 şi 298 c. p.) iar împotriva d-lui Virgil Constantinescu numai pentru calomnie. D. judecător de instrucţie Ioan Stănescu va păşi la facerea cercetărilor. D-sa va cita părţile inculpate precum şi martorii acestora. ABUZ DE ÎNCREDERE Parchetul a deschis acţiune publică împotriva lui Adolf Herşcovici, fost procurist şi casier, şi împotriva lui Mişu Adasman şef contabil la societatea de construcţiuni, «Tiberiu Eremia», învinuiţi de abuz de încredere. Diverse sume, care erau de încasat de la diverse alte întreprinderi şi societăţi, aceşti doi domni şi le-au însuşit. Până acum, din sumarele cercetări făcute, se constată că lipsesc peste 200.000 lei. Urmează ca instrucţia să stabilească precis quantumul sumelor însuşite de cei doi necinstiţi funcţionari comerciali. Cu facerea cercetărilor a fost delegat de judecător de instrucţie al cabinetului Ioan Stănescu. DE LA CURTEA CU JURAŢI In noaptea de 29 Iunie 1925 o crimă s’a săvârşit în fundătura Mărculescu No. 10. Vasile Th. Căplescu, căruţaş, având dese neînţelegeri cu tatăl său vitreg, a fost alungat din casă de acesta, Marin Căplescu zis Drugan. După ce a rătăcit vre-o două zile prin oraş, Vasile Căplescu, s-a întors în noaptea de 29 iunie 1925 pe la ora 1 acasă escaladând gardul. A pus mâna pe un topor şi a dat o lovitură în capul tatălui său vitreg care dormea pe prispă împreună cu soţia sa. Deşteptându-se din somn, soţia, şi începând să ţipe, criminalul fiu a fugit. Marin Căplescu a fost dus la spital şi, după mai multe zile, a eşit teafăr. Vasile Căplescu a fost trimes în judecata Curtei cu juraţi pentru Crimă săvârşită dar neizbutită. Eri Curtea cu Juraţi, prezidată de d. consilier Al. Radovici, a judecat procesul de crimă al lui Vassile Căplescu. In urma pledoariilor d-lor avocaţi Andrei Pretorian şi Constantinescu— Măciuceanu, comisia juraţilor a adus un verdict negativ pe baza căruia curtea a achitat pe Vasile Căplescu, care a fost pus în libertate. AFACEREA VANZAREI DE STUPEFIANTE Pe zi ce trece comerţul clandestin se dezvoltă. Diferiţi agenţi de’?»• gheme dornici de a se pricopsi fără nici un scrupul, practică acest comerţ ilicit, atât de dăunător sănătăţei oamenilor. Parchetul a fost sezizat în această părtare, iar întreaga noastră fiinţă s’ar integra fixat într’un determinism de rasă al cărui ritm fixat de istorie nimic nu l’ar putea zdruncina. E lesne de înţeles ce evocare a începuturilor noastre de neam, în ceaţa celor douăzeci de veacuri trecute, a fost, după amiaza acelei zile de recepţie de la Capitoliu a primului ministru al ţării româneşti. Pentru prima oară un reprezentant al neamului românesc se primea şi cu un fast de o rară măreţie în străvechiul Capitoliu, pentru prima dată în curtea interioară sub umbre nînilor şi a smochinilor se cân-Evadai din ispitirea decorului, de artă, şi gândul ţi se pierdea în negura veacurilor, se înfiripa o vagă imagine aşa de îndepărtată şi totuşi aşa de sugestiva a urua delegaţii Duce venind la Capitoliu. După larga terasă îmbrăţişai cu privirea Roma, Palatinul, Quirinalul Gianicolul... şi-ţi defila înainte miracolul cetăţii eterne de la legendarul păstor Faustulus ce a cules cei doi copii hrăniţi de o lupoaică în grota sacră (Faun Lupercus), şi până la Iuliu Cesar, dela splendoarea Romei imperiale până la agonia ei, sub revărsarea puhoiului barbar afacere şi de prim-procuror Jean Dobrescu conduce personal cercetările. S’au operat până acum mai multe descinderi, o arestare în persoana unui agent Abramovici şi cercetările din ultima zi au dat de urma unei întinse reţele de traficanţi cu stupefiante. E vorba de o arestare importantă, o persoană bine cunoscută în lumea droghiştilor. Dl prim-procuror Jean Dobrescu a făcut şi azi noapte câteva descinderi cari au dat rezultate surprinzătoare, ca să străluciască din nou Î11 «Renaştere» Roma imperială a catolicismului, şi de la Roma papală la Roma cea nouă, la Roma fascistă. Fără îndoială că aşa precum sunt oameni predestinaţi sunt şi locuri sortite marilor meniri. Poate oare cineva să descifreze drumurile spre care se va îndrepta omenirea, mâini? Poate bănui cineva care va fi centrul spiritului liman pentru o nouă Renaştere? Când am eşit din Capitoliu mi s’a părut că în faţa mea statuia equestră a lui Marc-Aureliu prinde viaţă iar gestul împăratului formulează un imperativ pentru popoarele neolatine. O desrobire din seducţiile himerelor, o viguroasă acceptare a realităţilor, o desmeticire din vraja nălucilor tuturor utopiilor. Fără să vreau mi-am amintit de şedinţa faimoasă a intrării Germaniei in «Societatea Naţiunilor», de pateticul Imn al Păcii cântat cu modelaţie de bariton în voce de Briand şi m’am întrebat ce s’ar fi făcut Roma dacă Iulius Cesar s’ar fi purtat la fel cu Vercingetorix? Ce inutil se predă Istoria în şcolii Pamfil Şercaru Roma, 24 Sept, 1926. Fraudele dela vama Galaţi — Prin telefon dela corespondentul nostru — ditaţi, 29 Sept. — La cab. I instrucţie se fac cercetări în legătură cu fraudele de zeci de milioane făcute în dauna C. P. R. cu transportul mărfurilor care aveau menţiunea pentru consumul intern. Odată aceste mărfuri venite în localitate, erau exportate, după ce erau înmagazinate în mai multe garaje, făcându-se în felul acesta să se frustreze statul cu taxa ce se percepe asupra mărfurilor pentru export. În această nouă şi senzaţională afacere sunt implicaţi numeroşi comercianţi atât din localitate cât și din acest truc. Sunt iminente vii de acest truc. Sunt iminente arestări. -------xxoxx—.— Pentru studenţii din Italia . «ASOCIAŢIA STUDENŢILOR UNIVERSITARI ROMANI DIN ITALIA» In urma intervenţiei secretarului general al asociaţiei pe lângă direcţiunea Băncei Comerciale Italiană şi Română pentru obţierea unui schimb avantajos de valută, direcţiunea Băncei a cerut unele date. Studenţii sau părinţii lor cari doresc să obţină acest schimb avantajos să comunice Secretariatului în str. Bradului No. 37, Bucureşti, următoarele date: Numele studentului, oraşul unde îşi face studiile, suma necesară pe lună în lire şi pentru câte luni, dacă părintele poate vărsa la data contractării schimbului întreaga sumă, jumătate din sumă sau numai suma lunară a echivalentului în lire. Toate aceste date trebuesc comunicate secretariatului până la 5 octombrie, după care dată nu se va mai lua în considerare nici o cerere. Pentru preoţi şi învăţători din toată ţara La nenumărate cereri cari ni-au fost adresate atât de preoţi cât şi de învăţători, spre a li se reducă preţul abonamentului, facem cunoscut că direcţiunea ziarului «Cuvântul», a luat hotărârea ca să reducă preţul abonamentului pentru preoţi şi învăţători de la 800 la 600 lei anual. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale I flecări luni. ----------ooîfîoo--------- Mari fraude în Maramureş ' • ' ___| FRAUDE DE MILIOANE LA CENTRALA BĂNCILOR POPULARE FEDERALA «MARAMURAŞUL» DIN SIGHET, LA «BANCA POPULARA TISA» Şl LA COOPERATIVA «DRAGO«?». — AUTORII MORALI ŞI MATERIALI SUNT NOTABILITĂŢILE POLITICE DIN PROTIPENDADA ŢĂRII LUI DRAGOŞ Se ştie că încă acum câţiva ani organele din conducerea centralei Băncilor Pop. şi a Cooperativelor săteşti din Bucureşti voind să pună stavilă operaţiilor comerciale ilicite ale elementului strein, pe seama ţăranului din Maramureş, s’au gândit la înfiinţarea a câtor mai multe bănci populare şi cooperative săteşti în satele din ţara lui Dragoş Vodă. In această direcţie pe lângă că s’a luat contact cu organele administrative locale care s’au arătat încântate de ideie, dar s’au trimis şi câţiva tineri de inimă din centrala din Bucureşti în Maramureş pentru îndrumări. Cităm activitatea înefăcătoare a controlorului Predoiu şi mai în urmă a controlorilor P. Popa pentru bănci şi Oh. Pătrăscu pentru cooperative. CLICA DEFRAUDATOARE După începutul bun Insă, cu toată munca desfăşurată de aceştia treburile bănclor populare şi a cooperativelor din Maramureş merg greu. S’a instalat la conducerea federalelor acestor instituţii din Sighet o clică de familii care defraudau regulat banii şi fondurile operând fals inscripte prin falsificări de iscălituri sau fără nici o contabilitate. Când controlorii veneau la inspecţie şi verificarea scriptelor erau înlăturaţi sistematic in mod brutal şi operaţiile continuau, fiecare căutând a lua partea cea mai grasă. Aşa de ex. la insistenţa controlorului Pătrăşcu de a verifica conturile federalei din Sighet şi a cooperativei *Dragoş, fostul prefect Gabor Mihály de sub guvernarea liberală i-a spus: «Dacă mai insişti te scot cu jandarmii din Maramureş şi te trimit de unde ai venit. Pari a ne da a înţălege că nu suntem cinstiţi: asemenea suspiciuni dacă au loc la d-stră în regat nu îşi au în Maramurăş». Şi probabil pentru aceasta, Ilica a căutat înlăturarea regulată a elementelor venite din vechiul ■egal cu mai multă experienţă... şi ca să poată opera în voie. Destul că bieţii controlori fiind mereu stânjeniţi în munca lor au cerut o anchetă la Bucureşti bineînţeles după ce prin mai multe rapoarte arătaseră situaţia. Venind la Sighetu, inspector general Mihăilescu I. C. şi punând mâna pe registre şi-a pus mâna în cap ce a constatat. Cele mai neghiobeşti operaţiuni ce şi le poate închipui cineva. CUM AU OPERAT DEFRAUDATORII Vina cea mare planează asupra lui Iiie Moşoligă fratele actualului prefect şi deputat, fost preşedinte executiv al federalei «Maramureşul» din Sighet şi casier contabil. La Inspecţia casei In loc de 76 mii de lei a prezentat două hârtii vechi de câte un leu. Şi-a însuşit 160.000 lei ai băncei populare din comuna Glod, falsificând iscălitura notarului care era şi preşedintele băncei populare «Tomoiaga», lucru constatat şi recunoscut în faţa inspectorului. A luat 100.000 lei ai băncei populare din Sarasân, satul natal al Mihălenilor, falsificând iscălituri şi operând în fals în registre. El-a însuşit 120.000 operfindu-i în registre ca trimişi centralei în Bucureşti prin Banca Naţională din Sighet. Şi-a însuşit 54.000 lei depuşi de Uzina electrică din Sighet, la federală, netrecând suma în registre. A delapidat altă sută de mii a cooperativei de păduri «Codreana» din Borşa. A delapidat din casa băncei populare Tisa 160.000 lei, de care nu ştie a da nici o relaţie. Acestea toate sunt operaţiile d-lui deputat Moşoligă fost casier şi contabil. Dar operaţiile se spune că sunt făcute de comun acord cu încă trei-patru persoane între care se citează Gabor Mihály, fost prefect şi şeful organizaţiei liberale din Maramureş. Dr. Alexandru Rednic fost medic primar şi actual senator guvernamental. Senatorul Rednic are la activul său şi operata personale necunoscute. Aşa ca vicepreşedinte al federalei Maramureşul a ridicat în numele federalei 56.000 Iei de la Banca Comercială din Sighet, însuşindu-şi banii. CAT S’A DEFRAUDAT Deşi ancheta este in curs fraudele se ridică la peste un milion până acuma. La Cooperativa «Dragoş» din Sighet ancheta este un curs. Aici pagubele trec de peste un milion şi jumătate şi mai sunt implicaţi ca membri în consiliul de administraţie a acestei cooperative unde de trei ani operează Petre Mihály fostul deputat liberal frate cu Gabor şi Flaviu Jurca, pretor şi vice-preşedintele partidului liberal din Sighet. Trei inspectori lucrează pe capete la Sighet şi lumea este alarmată mai ales că se lucrează febril la muşamalizarea afacerilor. La muşamalizare lucrează actualul prefect Titu Doroş, omul providenţial cum îl numea o gazetă locală, fiind frate cu Moşoligă, dr. Balint medic primar al oraşului, alt cumnat a lui Moşoligă, cum şi fostul prefect liberal Gábor Mihály. Acesta din urmă, având marea răspundere ca preşedinte al federalui, a propus vărsarea imediată a banilor lipsă care ar urma să fie strânşi printr-o colecţie pe la membrii familiilor interesate şi pe la evreii bogaţi din localitate. Emisari politici lucrează in toate părţile. Lumea este scandalizată şi aşteaptă sancţiuni deşi sa zice că pentru salvarea familiilor de fraudatoare, care trec drept protipendada ţării lui Dragoş s’a pus totul in mişcare. Amănunte in legătură cu alte operaţiuni necinstte vor urma, L K. W. «CUVÂNTUL» Mare mişcare în armată Înaintări şi mutări de ofiţeri superiori în armată v-tori inunic.: Jujescu loan, com. brig. 14 inf.; Gavrilescu loan com. brig. 8 intent ; Cristofor loan, com. brig. 6 inf.; Bârzotescu Iaurenţiu, din marele stat major, comn. al brig. 15 inf.; Popescu Ştefan, com. brig. 6 infanterie. CAVALERIA Constanțui Mihail, com. brig. 6 roşiori. ARTILERIA Bratuianu Romulus, com. brig. 9 art.; Palada Dumitru dela comand, brigadei 10 art., com. brig. 5 artilerie. Pe ziua de 28 Septembrie 1926, se înnolță la gradul de general de brigadă, următorii coloneii din toate armele: INFANTERIA Maxim Vasile, comandantul brig. 15 inf.; Capeteanu Pompiliu, de la brig. » INTENDENTA Budeanu Alex., din M. R. direcţia V-a Marină, mm Mutări de generali Pe ziua de 1 Octombrie 1926, se fac următoarele numiri și mutări de ofițeri generali: GENERALI DE DIVIZIE Constandinidi Alexandru, comandantul div. 2 cav., șef al serv. geografic al armatei; Mihăiescu Ilie, corn. div. 12, în min. de războiu. GENERALI DE BRIGADA Comănescu Constantin, comandantul brigadei 13 călăraşi, la comandamentul şcoalelor de cavalerie; Constantinov Miitiade, dela com. corp. 3 armată, com. al div. 12; Rădulescu Dumitru, dela cornul grănicerilor la comandamentul şcoalelor de infanterie; Dragii Constantin, dela inspectoratul technic al infanteriei comandant al div. 13; Gavriliu Leon, de la brig.,art., comandant al artileriei corpului vânători de munte; Ilovanovici Anton, com. brig. 14 călăraşi, com. al div. 2 cavalerie; Ignat Mihail, de la comn. şcoalelor militare şi centrul de instrucţie al geniului, la corn. corpului 5 armată; Moruzi Gheorghe de la com. şcoalelor de cav., corn. al brig. 14 călăraşi; Papaiu Ioan, com. div. 14, la comandamentul corpului 1 arm.; Petrescu Gheorghe, com. brig. 1 artilerie, comandant al artileriei corpului armată; Popescu Toma, com. artileriei corpului vânătorilor de munte, director superior al serviciilor din minister, (contencios, pensii, personal, recrutare, statistică, justiţie şi inspector al parchetelor şi închisorilor militare); Şerbescu Constantin din ministerul de război, com. al comandamentului teritorial al corpului 1 armată; Schotsch Hugo, dela comandamentul teritorial al corpului 6 armată, com. al div. 14; Rasoviceanu Gheorghe comandantul brig. 1 vânători munte în min. de război. INTENDANTI GENERALI DE BRIGADA Grigorescu Alexandru, seful serv. intendenţei corpului 2 armată, ca şef al serv. intendenţei stabilimentelor centrale; Neda Mihail, şeful serv. intendenţei stabilimentelor centrale, ca şef al serviciului intendenţei corpului 2 armată. Pe ziua de 28 Septembrie 1926, se înalţă în grad, următorii ofiţeri superiori şi inferiori, după cum urmează: INFANTERIA Locot.-Coloneli la gradul de Colonel Constantinescu Dumitru, com. cerc. rect. Ştefan cel Mare cu vechimea de la 1-IV-1926; Lăzărescu Nicolae, de la şcoala pregătit, cf. rez. Bacău; Grigoriu Mihail, din regimentul care luptă: Demetrescu S Ioan, din M. R. direcţia învăţ. milit.; Grigorescu M. Constantin dela contr. iatr. al infant; Martinowsky Anton, d)}in reg. 40 inf. în regim. 96 inf.; Vechia Lucia Victor, comandantul bat. 1 vânători; Turbaţii M. Const. Perşani, dela comand. corp. 5 armată; Tătaru Gheorghe, din reg. 21 infanterie în reg. 5 infanterie; Gheorghiu N. Dumitru, de la sc. mii. inf. nr. 2; Șerbănescu Cristea din reg. 23 inf. în reg. 27 inf.; Dediu Atanase de la centr. *n.str- al geniului; Dumitrescu Mihail, din reg. 26 inf. în reg. 92 inf.; Iordăchescu Gheorghe, com. școalei pre gât. of. re z. Ploești; Burbea Em. Constantin, din M R. insp. tech. al inf.; Strat Nicolae, com. bat. 2 vânători munte; Liebich Francoisc, din reg. 26 inf. în reg. 15 inf.; Amzulescu T. Dumitru din reg. 26 inf.; Stoenescu Calistrat, comandantul bat. 4 vânători munte. CAVALERIA Pastia Fotache, ataşat militar Turcia; Lupu Constantin de la com. div 7-a ,Hagi Chirea Hârju, din div. 3 tren (art. 60); Racoveanu Vintilă, din M. R. direcţia remontei (art. 60); Sâni Ioan, din reg. 31 călăraşi ca comand. al reg. n călăraşi; Zissu I. Dumitrie, din M. R. insp. tech al caval.; Rădulescu I. Dumitru, din reg. 4 roșiori la comand, sc. de cavalerie; Georgescu Gh. Petre, dela com. div. 1 cav.; Predoleanu Victor, de la depoz. rem. Comișani (art. 60); Carp Al. loan, dela comand corp. 3 armată; Popescu N. Nerone, dela comand. ter. corp. 2 armată la sc. preg. de cav.; Capşa Ioan, dela arsenalul aeronat.; Mihăilescu Mihail, din M. R. serv. personalului în reg. 4 roşiori. ARTILERIA Grigorescu Traian, com. lic. mi. Cernăuţi; Popescu I Gheorghe, directorul dir. 10 aeronaut.; Paraschiv I. Dobre, din marele stat major: Gheorgheş N. Alexandru dela corn. div. 2 tunuri munte la comand. corpului vânători munte; Georgescu P Ioan, comandantul şcoalei mii. art. la comanda aceleaşi şcoale; Carlapr.ţ Ion, com. reg. 38 obuziere la comanda aceluiaşi reg.; Binescu N. Gheorghe, din reg. 10 obuziere la comanda aceluiaşi reg.; Mihăilescu I. Constantin, dela depoz. contr. muniţii (art. 60); Stoica Grigore, dela com. corp. 2 arm. MARINA Căpitani Comandori la gradul de Comandor Schmidt Victor dela Baza navală maritimă. JANDARMERIA Statescu St. Alexandru, din regimentul 2 Jandarm. SERVICIUL SANITAR Medici locot.-coloneli la gradul de medic Colonel Iascar T. loan, deli inst. nat. educ. fizică. Nicoleanut I. Constantin, de la instit. sanit. militar la școala superioară de războiu. Veter. locot.-coloneli la gradul de vettrinar colonel Stoicescu S. Gheorghe, de la comand, corp. 4 armată; Angelescu Victor, dela Comand, diviziei a 4-a la comand. C. 6 armată. Farm. locot.-coloneli la gradul de farm. colonel Ionescu V. Alexandru, dela comand corp.4 arm.; Stoenescu St. Dumitru, dela comand, corp. 1 armată; Eustatiade Constantin, dela spit. muţilor Galaţi, la comand. C. 3 A. INTENDENTA" Gradul de intend. colonel Anastasescu loan, dela com. diviziei 18-3, la comand. div. 17-n; Muşetescu Mihail, din M. R. direcţia 6-a intend.; Ştefănescu Constantin din M. R. direcţia 7-a intend. INFANTERIA Maiori la gradul de booot.-Colonel Radu Eugeniu din regimentul 10 vânători; Constantinescu D. loan, din regim. :6 inf.; Dăscălescu loan din reg. 27 inf.; Desilă Constantin, dela instil sanitar militar (art. 66); Urzică loan, din reg. 2 inf.; Ciolan loan, dela cerc. recrutare Muscel (art. 60); Păunescu Gheorghe din regimentul 93 inf.; Dobroviei Nicolae, de la cons. război corp. 3 armată (art. 60); Marinescu Ștefan, din reg. 95 inf.; Ionescu ÎI. Vasile, din reg. 3 grăniceri; Ioghir. Constantin, din reg . grăniceri; Drăgulânescu Eugeniu, din marele stat major; Enescu Manole, de la comand, trup. aeronaut.; Protopopescu L Ștefan, de la insp. general aeronaut, la dir. superioară a aeronauticei; Pantelimon P. Constantin din reg. 3 pionier, în reg. 5 pionieri; Georgescu F. Dumitru, din marele stat major; Stoica Vasile de la școala preg. of. rsz. Ploeşti; Ionescu Coman, de la cerc. rect. Tecuci; Ursache Gheorghe, de la comand. div. 5-a; T.Kcareţiu Nicolae, din reg. 5 vânători; Bria Filip din reg. 17 inf. în reg. ul inf.; Vasiliu D. loan, din regimentul 24 inf.; Bodea Pleşoianu Constantin, de la şcoala suhof Oradea Mare; Ionescu St. Constantin, din reg. 11 inf.; Iuescu Dumitru, din reg. 95 inf.; Grigisrovici Rudolf, de la cerc. -ecruf. Cernăuţi. Stroia Ştefan de la cons, război corp 7 armată la cons. de război al diveei 19 în funcţia de comisar regal; Necşulescu Gheorghe, din regimentul 2 vânători; Telen Brutus, de la comand, corp. 7 armată; Tota Il.e Ștefan, din reg 3 inf.; Cristei Tama, de la cons. răzb. divizia 4-a (art 60); Drum N Nicolae, din reg. 3 pionieri; Iasoiu ,Crimen, din reg. 3, inf.; Drum, trescu Gh. Const., din M. Rinspech., al ihfînl. (art. 60); Tselianner Franci*, din regimentul *1 infanterie; Negulescu Constantin, din M. R. serz. ptr tonalului (art 60); Petruț Cons'antin, din reg. 55 inf.; Dragoș Alexandru, dela comander corp. 5 armată1 Anismstapol Dumitre, dela cerc. recr. R -Sărat: Scanat Gheorghe, din marele stat major: Mirodoiu Gheorghe, din marele stat major: Dumitriu Constantin de lar geografic al arm. (art. 63); Iom Alexaidru, din reg. 4 inf.; Munteanu Ioan, din reg. 17 inf în reg. 14 inf.; Antoniță Nicolae, din reg. grăniceri în reg. 2 grăniceri: Ludronescu Vasile, din reg. 22 inf. In reg. care luptă; Grigoriu loan, de la comand. div. 1 vânători de munte; Balaban Nicolae, din marele stat major; Ionescu Gh. loan de la atel. rep. corp 7 armată; Paraschivescu Const, de la cerc. rect. Orhei; Teodorescu Gh. Gheorghe, din reg. 8 vânători; Bălănescu Gheorghe din marele stat major; Ionescu Beldiman Gh. Const., din M R. serv. personalului; Boteanu Alexandre, din reg. 27 inf.; Ghica Nicolae, dela brig. 9 inf in reg. 40 inf.; Dumitriu Anton, dela cerc. recrutare Ismail (art. 60); Munteanu Edmond, dela cons. război corp. 4 armată; Vasiliu Gheorghe, de la cerc. recr. Soroca. CAVALERIA Georgescu Ştefan de la cerc. recr. Bucureşti (art. 60); Ştefănescu Scarlat, de la flotila de luptă; Crasan Octavian, din reg. escorta regală la comand. terit. al C. N Ar.; Steriade Ştefan din M. R. direcţia remontei (art. 60); Arabu Dumitru, din reg. 6 călăraşi, la sc. preg. de cav.; Băltăceanu Emil, de la comand. ter corp I alin., în reg. 6 roş.; Cristescu Alexandru, de la cerc. recrut. Făgăraşi; Weinetter I. Morart, din reg. 9 călăraşi; Lăscarache Constantin, din reg. 8 roşiori; Enăchescu Cristea de la brigada 14 călăraşi; Obedeanu Aurel, din reg. 9 roşiori. ARTILERIA Popescu D. Nicolae, din M. R. dir. ii technică; Bugeanu Octavian de la şcoala mii. artilerie; Tomescu loan, din reg. 4 art. grea, în reg. 16 obuziere; Nicolaide L- loan, de la şcoala super, războiu; Glogojanu loan, din marele stat major; Boilea Z. loan, din reg. 7 art. în reg. 5 art. grea; Verga Gh. Vasile, din div. 2 art. călăreaţă, la comanda acelui divizion; Ionescu Constantin din reg. 9 obuziere; Nicolopol Ștefan, de la școala “preg. of. rez. artil.; Bute Alexandri, din reg. 11 art. în reg. 6 art. grea; Marinescu Mihail, de la arsenalul armatei; Popovici Nicolae, din reg. 28 obuziere; Nicolau Leon, din reg. 19 obuziere; Covrig Gheorghe de la depoz. muniţii al aeronauticei. MARINA Locotenenţi comandori la gradul de căpitan comandor: Dumitrescu St. Gheorghe, de la baza navală maritimă; Andonie M. Calistrat, de la arsenalul marinei; Niculescu Gheorghe, de la inspectoratul general al marinei. JANDARMERIA Lețu Gheorghe, de la atei. conf. corp. jandarmi. SERVICIUL SANITAR Medici maiori la gradul de medici local.-coloneli: Vasiliu T. Gheorghe, de la spit. mii Bălți la comand. div. 14-a ;INTENDENTA Intend, maiori la gradul de intend. locot.-colonel: Mircescu loan, de la comand. div. 21-a; Robu Vasile de la comand. div. 7-a; Andreescu Marin, la comand. div. 3-a; Fftimescu C. Nicolae, de la comand. ter. corp. I arm., la comand, div. Il-a; Angelescu Constantin, din M. R. serv int. stab, centr.; Vasilescu Gheorghe, de la comand, diviziei 12a; Ruck Rudolf, de la comand, diviziei 16a, la comand, corp. 7 arm. Economu Mihail de la serv. int. stab, central Pe aceiaşi zi au fost avansaţi şi numeroşi ofiţeri inferiori, căpitani, locotenenţi, sublocotenenţi, ale căror nume din lipsă de spaţiu nu le putem da în numărul acesta. --------OO^M-------- Spectacole Teatrul Naţional: (Matineu) Esop — (Seara): Frământări şi Coţofana Teatrul Regina Maria: Povestea Lupului. Teatrul Mic: Fracul. Teatrul Fantasio: Maimuţa care vorbeşte. Cinema M. Voiculescu: Amanta regelui (cu Dorothy Gish). Cinema Capitol: Urgia destinului (cu Conway Tearele). Cinema Jupiter: Bayadera (Opera complectă, cu Norma Talmadge). Cronica dramatică _ Teatrul Regina Maria: POVESTEA LUPULUI, 3 acte de FR. MOLNÁR. Un biet om avea o oaie, la care ţinea foarte mult. Şi îi era mereu frică să nu vie lupul să i-o sfâşie. Şi iată că într’o noapte a venit lupul. Ce grije pe bietul om, ce frică pe biata oaie ! Căci lupul trebuia să fie grozav ! Dar când a venit, nu era decât un pârlit de lup, bătrân şi fără dinţi. A luat deci omul un ciomag, şi atâta i-a fost lupului. Dar ulei de asta nu era nevoie. In aşa hal era lupul, că oaia singură s’ar fi putut apăra. Asta e povestea lupului, povestea cea adevărată , înlocuiţi acum personagiile; spuneţi: un biet om fricos avea o nevastă frumoasă, etc., etc., — şi veţi avea piesa lui Molnár. Piesă . Desigur că da. Piesă la Molnár. Cu reţetă caracteristică şi cunoscută, — dar inimitabilă. Inimitabilă în acţiunea nervoasă, precipitată, plină de lovituri neaşteptate. Şi mai ales inimitabilă în meşteşugul technic teatral , în conducerea aproape neliterară, ci numai strict dramatică a acţiunii, în dozarea savantă a neaşteptatului. Două acte — în trei tablouri — sunt întrebuinţate pentru a pregăti intrarea «lupului» : o ameţitoare risipă de trucuri, încordând aproape până la exasperare atenţia spectatorului care vrea să urmărească linia dramatică a acţiunii. Din punct de vedere al «meseriei», e cucşim din această dificultate? Desigur soluţia nu e simplă, dar nici aşa de imposibilă cum s’ar crede. Textul însuşi, dă indicaţii precise: sunt scene de realitate, şi scene de vis. Să le tratăm deci separat, după reţete speciale. Cea mai la îndemână procedare ar fi, în specie, deformarea scenelor de vis, şi stilizarea er, fie pentru crearea unei atmosfere fantastice, fie prin prezentarea lor nu în adâncime, ci într’un singur plan. Expresionism? Da, fie şi expresionism, cu toate că de cuvânt a început să se cam abuzeze. (Din nefericire, numai de cuvânt, nu şi de realizare). In al doilea rând — şi aceasta întăreşte consideraţiile noastre imediat de mai sus, interpretarea d-lui Soare siluieşte textul şi îl face ridicul. In vis, contesa e la un moment dat gata să leşine; şi atunci ea se întoarce către însoţitoare şi întreabă: sunt gata toate pregătirile ca să pot leşina? Pentru o scenă realistă şarja e greoaie şi inexplicabilă. E aşa de grosolană, încât autorul ar trebui fluerat. Merită Molnár această injurie? De sigur că nu: replica e ridiculă într’o concepţie realistă; ea se încadrează însă foarte uşor într’un joc stilizat. Credem prin urmare că visul trebuia jucat neapărat în alt stil decât restul dramei: asta ar fi restabilit echilibrul acţiunii, şi ar fi îndestulat indicaţiile textului. Să observăm de altfel — ceea ce am făcut şi cu alt prilej — că instinctul sau inteligenţa scenică (nu ştiu care din două) a subtilului şi extrem de sensibilului artist Bulandra, a luat această cale: jocul d-sale păstrează anumite nuanţe şi o linie de deosebire între vis şi veghe. Dar totul nu e decât o intenţiune, foarte repede neutralizată de necesitatea de a-şi pune jocul de acord cu partenerii săi, cari urmau indicaţiile regiei. Acestea sunt unele din rezervele noastre. Nu insistăm mai mult, pentru că nu am voi să lăsăm impresia că spectacolul a fost slab. Nu, este un foarte bun spectacol, în felul în care a fost gândit. Noi pretindem numai că trebuia gândit altfel. O singură obiecţie — în cadrul actualei interpretări: schimbarea de decor pentru trecerea la vis, e veche şi rudimentară. D. Soare ştie doar cum se schimbă un decor sub ochii publicului. De ce nu a încercat-o? Ne-ar fi scutit de penibilele momente de întunerec complect, în care publicul s’a comportat ca o ceată de soldaţi scăpaţi între servitoare, mult mai mult, nu decât am putea cere, ci chiar decât am putea aştepta. Să ne mai mirăm de succesul pe care îl are în public Molnár şi îl va avea desigur şi la noi Povestea Lupului ? Am putea spune desigur, că ideea sau dacă vreţi faptul central este prea superficial, prea periferic omenesc, prea concret, și prea particular, pentru a ne răscoli în adâncurile noastre... metafizice; și chiar ca tratare nu îndeajuns de trecut în planul simbolului, pentru a fi ceea ce numim noi de obicei o «operă de artă». Dar ca, motivui material pentru un spectacol, piesa este aproape impecabilă Pentru compania Regina Maria este al doilea succes trainic al stagiunii. Reprezentaţia a întrunit, doară, trei din elementele cele mai subtil inteligente : d-nii Bulandra şi Manolescu, d-na Marietta Sadoveanu. Regia d-lui Soare ne-a surprins printr’un joc bine disciplinat, precis, car şi «intelectual». A fost pentru noi o plăcere neaşteptată, şi o sublimăm bucuros. Dacă d. Soare voit să dovedească spectatorilor că ştie lucra şi cu oamenii, nu numai cu materialul mort al decoruui, a reuşit pe deplin. Şi îl felicităm. Avem totul de ridicat o «chestiune prealabilă». Drama lui Molnár este pasibilă de diverse Interpretări la punerea în scenă. D. Soare a optat pentru versiunea realistă. A spus-o chiar, într’un interview acordat în ajunul premierei. Nu suntem de părerea d-sale. După chiar Indicaţiile textului acţiunea se mişcă în două planuri deosebite , unul al realităţii, celalt al visului. Ce a făcut regia ca să marcheze o deosebire între cele două planuri? Absolut nimic. Şi totuş interpretarea şi reprezentarea strict realistă a scenelor de vis este neacceptabilă. Şi anume, din mai multe motive : In primul rând, ea rupe graduarea ascendentă care stă la însăş baza dramei. Tabloul visului nu este decât o pregătire pentru intrarea «lupului», care se întâmplă în actul al 3-lea. E deci un episod în viaţa intimă a eroinei Vilma. Dacă ne gândim că în realitate visul, cu toată desfăşurarea de patru mari întâmplări nu ar putea să dureze decât câteva secunde, cum se întâmplă cu toate visele, înţelegem uşor că felul de prezentare d-lui Soare falsifică şi împiedică mersul fulgerător al dramei prin punerea în scenă a unei filme de vis, care depăşeşte şi înnăbuşe pe filma concretă, reală. Spectacolul dri dimineaţă s’a întrunit la palat în adunare generală asociaţia cercurilor de gospodine, a cărei prezidenţă este regina. Adunarea a fost prezidată de patriarhul Miron Cristea, care luând cel dintâi cuvântul, a adus laude asociaţiunii pentru activitatea ei. D-na Simona Lahovary citeşte darea de seamă a activităţii cercurilor de gospodine pe tot timpul anului expirat. D. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, aduce laude activităţii asociaţiei cercurilor de gospodine. D. dr. Banu, secretar general al ministerului sănătăţii mulţumeşte sociaţiei în numele d-lui ministru deci deformat şi dispropor - Lupaş pentru osteneală ea îşi dă, apareţionat, pentru că accentul fundamental nu mai cade pe personagiile concrete, ci interesul publicului este deviat şi atras asupra visului , care totuş nu e decât un amănunt, un episod, şi nu poate să fie tratat decât ca atare. Evident, veţi zice. Dar textul irisului există, şi anume în lungimea lui, care nu poate fi redusă. Cum Nae Ionescu --------00^.«-------Bloc-Notes D. Gr. Alexinski vine în România D. Grigore Alexinsky, cunoscutul scriitor rus şi fost deputat în Dumă, soseşte, în Bucureşti, in ziua de 2 Octombrie, venind din Paris. D. Alexinsky va ţine câteva conferinţe la Bucureşti, pe cari le vom anunţa la timp. Amintim că d-sa e unul din putinii Ruşi cari au avut o atitudine nepărtinitoare în chestiunea Basarabiei, contribuind, prin scrisul său, la respingerea multor calomnii privitoare la România. In ultimul timp, ca director al ziarului «Rodnaia Zeneia» (Ţara natală) din Paris, d. Gr. Alexinsky îşi asigurase colaborarea neuitatului nostru prieten şi scriitor Leon Doinici, împreună au denunţat izvorul tuturor calomniilor împotriva României, Moscova bolşevică. Suntem bucuroşi că putem saluta printre noi, sosirea ţinui prieten. De la Teatrul Fantasi, Teatrul Fantasio (fost Alhambra) ,str. Sărindar No. 14, joacă toată săptămâna «Maimuţa care vorbeşte» cu d-rele Leni Caler, Zoica Manolin, Viot. Soiu şi d-nii Ion Iancovescu, T. Protopopescu, Leon Lefter, R. Lăzărescu, V. Negoescu, I. Stroe, Em Rosen, etc. --------00.00------- Adunarea generală a Cercurilor de gospodine pretind dispensării ambulante şi dispensării pentru copii. D-na general Averescu arată ce aport mare aduce pentru progresul ţării industria casnică creiată de femei. D-na Calentina Bocşa, secretara asociaţiunii, expune activitatea centrelor de gospodine şi schiţează principalele lor revendicări.