Cuvântul, octombrie 1926 (Anul 3, nr. 373-399)

1926-10-01 / nr. 373

Ministru­ de Externe aşteaptă un cuvânt de la Suveran : ! I D. I. Mitilineu, ministru de externe, înapoiat din străinătate, după întrevederea de Marţi de la Preşedinţia Consiliului cu d. ge­neral Aver­escu, a plecat la Si­naia, unde a fost primit în au­dienţă de Suveran. Miercuri di­mineaţa, Dr. Mitilineu a făcut Suvera­nului o expunere a activităţii de­legaţiei române la Societatea Na­ţiunilor, de care, evident, Suve­ranul a fost mulţumit. 8 I­I Cercurile politice dau însă o mai mare importanţă audienţei d-lui Mitilineu la Rege pentru altceva, pentru chestiunea «pactului de a­­miciţie» cu Italia şi pentru latura activităţii d-lui general Averescu la Roma privitoare la Basarabia şi la Concordatul cu Vaticanul. Se ştie că în ce priveşte pactul de amiciţie d. Mitilineu a făcut rezer­ve în străinătate, văzând că d. ge­neral Averescu a procedat altfel de cât fusese convenit şi că în ce pri­veşte Concordatul, s’a cerut d-lui general Averescu să renunţe la semnare. Ori, persoane din apropierea d-lui Mitilineu vorbeau de atunci, de când s’a semnat pactul la Ro­ma, că d. Mitilineu va trage conse­cinţele, chiar dacă d. general Ave­rescu nu o va face d-sa, neputând purta — ca ministr­u de externe — răspunderea unei greşeli de poli­tică externă pe care nu d-sa a fă­cut-o. Iar după întrevederea cu d. general Averescu, aceleași persoane afirmau că d. Mitilineu așteaptă un cuvânt de la Suverana, — fie pentru a mai rămâne fie pentru a pleca din guvern. De aceea audienta d-lui Mitilineu la Rege are o importantă mai mare decât o simplă prezentare pentru o dare de seamă. REGELE FERDINAND *• D. 1. MlTIl.IMT« Uten D li »ii alt noii Iwt 0Q Posibil tăjile care se întrevăd Am arătat ieri la ce noul surse de venituri va apela guvernul pen­tru întocmirea noului buget. Com­plectăm astăzi informaţiile noastre culese din apropierea d-lui Manoi­­lescu, subsecretar de Stat, sublini­ind totodată că nu s’a stabilit nimic definitiv privitor la fizionomia re­ală a noului buget. CE IMPOZITE SE SPORESC — Se vor mări — după cum spu­neam în numărul de ieri — impozi­tul agricol şi cel pe clădiri.­­ Această augmentare este moti­­vată de faptul că declaraţiile a­­cestor impozite n’au la bază since­ritatea. Astfel la impozitul agricol, după statistica ministerului de agricul­tură, producţia la hectar se cifrează la 3000 de lei. Impozitul plătit este numai de 300. S-ar putea deci ca a­­doptându-se măsuri fiscale serioase impozitul acesta să dea un ren­­dament mai apreciabil: dela 120 mi­lioane la 3 miliarde. TAXELE DE EXPORT Chestiunea taxelor de export va fi şi ea serios studiată în legă­tură cu nevoile bugetare. Deasemenea impozitele indirecte au fost mărite. La monopoluri unele preţuri au fost sporite iar celelalte vor fi mărite cu timpul. Ceiace însă va aduce un venit real Statului este încasarea efectivă a impozitelor. Nesustrăgându-se ni­meni — graţie unui sistem ce se va cunoaşte — încasările Statului vor creşte cu mai mult de 10%. BALANŢA COMERCIALA Anul acesta balanţa comercială se arată a fi bună. Acest lucru a­­trage după sine o prosperitate eco­nomică printr-o activitate comer­cială intensă şi cu repercusiuni fa­vorabile asupra încasărilor gene­rale. Cifra de afaceri va spori după cum vor fi mărite şi la timbru. In general se studiază sistematic posibilităţile pentru alcătuirea u­­nui buget pe baze reale. D. inginer Lotru, directorul Ofi­ciului de Studii ne autoriză să des­­minţim ştirile publicate de unele zi­ar­e, ştiri când dau cifra exactă a viitorului buget. Până acum nu s-au alcătuit încă bugetele minis­terelor. Orice afirmaţie categorică este prematură. Numai după deschiderea Parla­mentului — adaogă d. Lotru — ci­fra viitorului buget va fi cunos­ ioi­ul părtini Haliai ----oo^oo—— Se va convoca la 10 Octombrie. Comuni­carea trimisă organizaţiilor din provincie D. Iorga va reconstitui vechiul partid naţionalist­democrat ----00^00---­ Deşi d. N. Iorga, unul din preşe­dinţii partidului naţional, a anunţat în mod public, că nu recunoaşte ca legale hotârîrile delegaţiei perma­nente luate Duminecă, în ce priveş­te fuziunea cu partidul ţărănesc şi convocarea congresului, eri­d. Mar­­iu şi ceilalţi amici ai săi au con­vocat congresul Iată şi înştiinţarea trimisă orga­nizaţiilor din provincie. Conform h­otărîrei delegaţiei per­manente şi a parlamentarilor parti­dului naţional, se convoacă congre­sul general al partidului, în şedinţă extraordinară, în ziua de 10 Oc­tombrie, a. c. orele 12 dimineaţa. Au dreptul să participe la congres conform statutului. Membrii delegaţiei permanente, precum şi senatorii şi deputaţii ac­tuali ai partidului, care sunt mem­brii de drept şi delegaţii aleşi de co­mitetele judeţene. Conform art. 36 din statut delega­ţii sunt aleşi de comitetul judeţean, convocat în acest scop. Fiecare orga­nizaţie judeţeană are dreptul să a­­leagă un număr de delegaţi egal cu numărul deputaţilor, pe care are dreptul să-i aleagă judeţul respec­tiv conform legii electorale. In acelaş timp cu alegerea delega­ţiilor, comitetul judeţean designează un număr egal de supleanţi pentru eventualitatea neparticipării dele­gaţilor. La ordinea de zi a şedinţei va fi raportul delegaţiunei permanente şi ratificarea fuziunei cu partidul ţă­rănesc. Congresul va avea loc în sala Transilvania din Bucureşti. De altfel amicii d-lui Iorga ne informează că d-sa va reconstitui, în cursul lunei viitoare, partidul național-democrat, cu acel din prie­tenii săi politici care i-au rămas devotați. Convocarea congresului partidului ţărănesc Congresul general al partidului rănesc a fost convocat pentru Du­minecă 10 Octombrie orele 10 dimi­neaţa în Bucureşti, în sala Amiciţia (intrarea Zalomit). Potrivit art. 41 din statute iac par­te la congres : a) Delegaţii trimişi de sfaturile sau comitetele judeţene, în număr corespunzător numărului de depu­taţi, ce fiecare judeţ este în drept a alege. b) Deputaţii şi senatorii actuali şi foştii deputaţi şi senatori din ul­tima legislatură. ULTIMA ORA TRATATIVELE CU CASA «FOKKER» UN ISTORIC AL AFACERII «FOKKER» Opinia publică cunoaşte faimoa­sa afacere cu avioanele «Fokker», în care aviaţia noastră a fost ter-război în Februarie 1926 ca fiind inutilizabile, având materiale şi motoare vechi să fie bune în Septembrie 1926? Ce se spune acum ? _ Ministerul de răsboi, «ra­ţie nu se ştie căror inter­­venţiuni, a început tratati­ve cu un reprezentant al casei «Fokker» pentru tran­şarea acestui deferend. Afacerile regimului Se pare că ne aflăm într’un mo­ment în care la diferite departa­mente oamenii regimului caută a «aranja» tot felul de afaceri, cari mai de cari mai urâte. ----poîfcoa---­In urma unor intervenţii oculte se tratează recep­ţia avioanelor uzate response de ministerul de război în ebruarie 1926 Astfel, după cum ni se a­­firmă, ministerul de răsboi este dispus să primească acum aceste avioane chiar cu motoarele uzate. Discuţiunile poartă nu­mai asupra costului avioa­nelor şi asupra sumei pe care o mai reclamă ca dau­ne numita casă. O întrebare se pune o ferită în cunoscutul proces ce s’a cum se poate ca aceste a­­desbătut în primăvara acestui an­vioane cari au fost refuza­ţi în care mai mulţi ofiţeri au fost dte de către ministerul de amestecaţi, cu drept sau fără drept. Se ştie că motivul principal care a determinat ministerul de războiu să anuleze această comandă de a­vioane a fost acela că uzinele «Fo­kker», contrar stipulaţiunilor con­tractului, au predat avioane cu motoare uzate. Ministerul de răz­boi, anulând pe de altă parte con­tractul, casa «Fokker» a intentat proces statului. INTERVENŢII OCULTE Suntem de el în drept să credem că și în această ches­tiune nu este vorba de­cât­­ de amestecul unor oameni ai zilei, cam­ mai presus de interesele superioare ale apărărei naţionale, nun in­teresele casei «Fokker» ai slujitori sunt. Sperăm că d. general Mircescu va opri ca această afacere, care a făcut atâta scandal în presă şi în opinia publică, să se reediteze sub o altă formă. ŞTIRI POLITICE D. M. Manoilescu şi noul buget «Cuvântul» îşii exprima în nu­mărul de alaltăeri scepticismul cu privire la diferenţa exagerată în­tre vechiul budget şi noul budget care este în curs de alcătuire. Neîncrederea noastră a fost jus­tificată, dovadă dezminţirile d-lui Lapedatu. Ieri dimineaţă şi d. Manoilescu — subsecretar de Stat—a ţinut să pună lucrurile la punct. D-sa dez­minte categoric ştirea că viitorul buget va fi mai mare ca cel din anul trecut cu 14 sau 17 miliarde. Aceste cifre sunt complect fante­ziste. Suntem — complectează d. Manoilescu — în căutarea noilor surse de venituri dar nu se poate vorbi, de pildă, despre mărirea im­pozitului agricol fără să atacăm politica taxelor de export. Vom ţi­ne seama în genere de doctrina par­tidului nostru, întocmindu-se un plan bine închegat şi cu suficiente şanse de a avea operaţie practică mulţumitoare. In orice caz — ter­mină d-sa — vom face un buget real. Noul secular general de la Externe DECRETUL PRINŢULUI D. GHI­­CA A FOST SEMNAT ERI DE REGE Eri a fost semnat de Rege la Si­naia decretul prin care prinţul Di­­mitrie Ghica, fost ministru al ţării la Paris, este numit secretar general al ministerului Afacerilor străine, funcţiune pe care o îndeplinea până acum prin delegaţie. D. Trăsnea-Greceanu a fost trecut definitiv în postul de director al pro­tocolului din acelaş minister. Pactul electoral al Guver­­nului judeca* da d. tf.Go!% MINISTRUL CULTELOR DECLA­RA CA conţine LUCRURI PE CARI GUVERNUL NU LE POATE RESPECTA Ziarele minoritare anunţă că depu­tatul şvab Kräuter a intervenit la d. V. Goldiş, ministru interimar al învă­ţământului, în chestiunea angajamen­telor şcolare ale guvernului, contrac­tate faţă de şcoli prin pactul electoral. D. Goldiş a invitat pe parlamentarul minoritar să nu-l mai amintească de pactul electoral, de­oarece «conţine ci­­cruri pe care guvernul nu le poate exe­­cuta». Memoriile Regul Carol Cum se ştie def­unctul rege Carol I, lăsat prin testament indicaţiunea ca memoriile sale să fie date publi­cităţii după trecerea a zece ani de la moartea sa. Dorinţai sa va fi satisfăcută în Cursul anului 1927. La începutul anului ce vine memo­riile regelui Carol vor fi puse sub tipar şi către sfârşitul anului va ti­pare primul volum căruia i se va da o deosebită îngrijire technică. --------sojjipa-------­ --------poţţipo-------­ Măsuri contra străi­nilor dela graniţă Se pare că Ministerul de Inter­ne şi-a dat seama de pericolul ce ’l reprezintă atâţia străini cari s’au stabilit de-alungul frontierei noas­tre dinspre Ungaria. Căci se anun­ţă că va întreprinde măsuri de cu­răţirea întregei zone de la graniţă de aceşti. După informaţiunile Mi­nisterului de Interne e vorba de zeci de­ mii de străini stabiliţi la graniţă prin acte false sau de com­plezenţă. Toţi aceşti indezirabili vor fi ex­pediaţi peste graniţă, cu excepţia specialiştilor de cari ar avea nevoe industria și acelor cari au o me­serie. Noul ministru al României la Washington D. Georges Cretzeanu, ministru plenipotenţiar, a fost numit minis­trul României la Washington, in postul liber prin rechemarea Prin­cipelui Anton Bibescu. Zilele trecute a sosit la Ministe­rul de Externe agrementul de la Casa Albă şi cri a fost semnat de către Suveran decretul d-lui Geor­ges Cretzeanu. D Georges Cretzeanu va pleca săptămâna viitoare la Washington. --------ce s toe-------­ Descinderea de la Clubul commninist S’AU CONFISCAT BROŞURI SUB­VERSIVE ŞI UN ZIAR DE PRO­PAGANDA COMUNIST Autorităţile militare şi civile au făcut ori dimineaţă o nouă descin­dere la localul clubului comunist din str. Şelari 10, confiscând mai multe broşuri şi ziare cu caracter de agitaţie. Descinderea a fost făcută de d. comisar regal Lt. Atanasescu, în­soţit de comisarul Dinulescu de la circumscripţia de poliţie 26. Percheziţia în localul clubului a durat, câteva ore, în care timp au fost verificate toate dulapurile, con­ţinând broşuri şi reviste. Din aceste cărţi s’au confiscat 450 de broşuri intitulate «Abuzurile şi crimele Siguranţei Statului», cu­­ introducere şi concluzii, de d. C. G. Costaforu, preşedintele ligei pen­tru apărarea drepturilor omului. Au mai fost confiscate câte­va foi din ziarul comunist care apare la Paris «Parisi Muncâs». In acest ziar scris în limba un­gară, pe lângă articolele de propa­ganda comunistă, este și un articol­­'c’re descrie viața agentului provo­cator Tcacenko, arestat în ultimul timp, de Siguranța generală a Sta­tului. Comisarul regal a încheiat un proces verbal de cele­­ constatate, ridicând broșurile și ziarul, pe cari­­ le-a înaintat consiliului de război l al Diviziei a IV-a.­ ­ ----------oo-.ţ;oo---------­ --------oo:>oo-------­ Primo de Rwa nu va prezida viitorul guvern Madrid 29 (Rator). Intrun interview acordat ziarului «Na­ción», Primo de Rivera a decla­rat că nu va mai prezida viitorul guvern. O nouă criză politică în Grecia GENERALUL CONDYLIS IŞI PREZINTĂ DEMISIA ATENA, 29. (Rador).­­ Şefii tu­turor partidelor politice s’au întru­nit ori­­n cabinetul preşedintelui Republici d. Condyriotis, în pre­zenţa primului ministru Condylis, spre a discuta procedura electorală în apropiatele alegeri parlamenta­re şi chestiunea menţinerea cabine­tului actual la putere. Desbaterile au fost îndelungate, însă nu s’a pu­tut ajunge la nici o înţelegere în­tre şefii de partide. Primul ministru Condylis, dorind să înlesnească situaţia preşedinte­lui Republicei, La pus la dispozi­­ţie demisia cabinetului. Preşedin­tele Conduriot­s şi-a rezervat drep­tul de a lua o hotărâre în această privinţă. Călătoria d-lui Buroff la Roma și Paris ____ în Sofia (Rador). — Ministrul de externe Buroff a plecat de la Gene­va la Paris unde va rămâne câteva zile. De aci, în drum spre Sofia, va trece pe la Roma. Călătoria d-lui Buroff la Paris și Roma este pusă în legătură cu tratativele pentru realizarea unui Locarno balcanic. Cercurile politice urmăresc cu interes ştirile presei streine despre unele tratative ce ar fi avut loc la Geneva între mini­ştrii de externe ai Statelor Balca­nice în privinţa încheierii unor tratate de neagresiune. ----------eojtîoo----------­ Senatul tronez vioează reducerea bugetului Varşovia 29 (Rador). — Cu 40 vo­turi contra 37 şi şease abţineri, Se­natul a adoptat moţiunea partidelor de dreapta prin care budgetul ulti­mului trimestru al anului 1926 se re­duce de la 484 milioane la 450 mi­lioane zloți. | ----------poțițoo----------­ Guvernul polon va cere dizolvarea Dietei Varşovia 29 (Rador).­­ In urma Votului senatului, care a redus bud­getul pe ultimul trimestru la 450 mi­lioane zloţi, a fost convocată Dieta pentru joi, în vederea regularii con­flictului. Guvernul se va prezenta solidar punând chestiunea de încredere şi în cazul când aceasta îi va­ fi refu­zată, va cere preşedintelui Republi­­cei dizolvarea Dietei. Nouile alegeri ar urma să se facă în cursul lunei Decembrie. ------xxoxx-----­ Războiul din China INTERESELE BRITANICE NU SUFERĂ DE PE URMA LUI Londra 29 (Rador).­­ Vorbind despre incidentele petrecute la Han­kow şi Hanyang, primul ministru a declarat că deşi a domnit anu­mită agitaţie acolo, comerţul şi in­dustria britanică din Hankow nu au suferit de fapt. Extinderea zonei de război în valea râului Yangtse a dat foc la împuşcături asupra va­poarelor britanice de comerţ. S’a reclamat guvernatorului din Can­ton şi pare acum că atacuri de a­­ceastă natură au încetat. Ultimele ştiri indică o uşoară îmbunătăţire în condiţiunile de acolo şi se nă­­dăjdueşte că odată cu retrocedarea vapoarelor capturate, noul îmbună­tăţiri se vor produce în curând. ----------po­nţ­­os—--------­ Complot contra şahului Persiei Londra 29 (Rador). — Din Tehe­­ran se anunţă că numeroase ares­tări au fost efectuate în ultimul timp printre ofiţerii superiori ai armatei persane, deoarece s-a des­coperit un complot pentru detrona­rea şahului Persiei. ------oo^: oo--------­ Cum se va prebuinţa împrumutul bulvar pentru refugiatî Sofia (Rador). — Ziarul «Utro» dă amănuntee de modul cum va fi între­buinţat avansul pentru aşezarea refugia­ţilor, amănunte procurate de d. Cargief, directorul general al proprietăţei rurale. D-sa a declarat, că avansul va fi între­­buinţat pentru nevoile cele mai presante ale refugiaţilor, în primul rând aşeza­rea lor la vetre, spre a putea folosi cât mai neîntârziat pământurile acordate. Pentru construirea locuinţelor lor nu se va cheltui mai mult ca 25­ 000 leva de fiecare familie• Toate bălţile vor fi se­cate şi pe terenurile formate vor fi in­stalaţi refugiaţii. Nici un refugiat nu va fi instalat in apropierea graniţelor sârbă, greacă sau română. Linia de demarcare va fi 50 kilometri în interiorul ţării. Pe malul Dunărei ca şi la graniţa turcă se vor pu­tea aşeza refugiaţi. Acei refugiaţi ce se găsesc în momentul de faţă deja aşezaţi la graniţă vor fi consideraţi ca stabiliţi definitiv acolo. INSTITUTUL DE ARTE­­EMINESCU* SOC. ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 5 BUCURESTI Conflictul minier din Anglia PROECTUL GUVERNULUI NU RĂSPUNDE SPERANŢELOR AMBELOR PARTI Londra 29 (Rador). — Noul pro­­ect al guvernului pentru aplanarea conflictului minier nu a găsit la masele Interesate ecoul dorit, se poate afirma chiar că nu răspunde întocmai speranţelor ambelor păr­ţi. In proectul anunţat se cere mun­citorilor de mine prompta reluare a lucrului pe bază de acorduri re­gionale, provizorii, aceste acorduri urmând a fi revizuite de către Tri­bunalul arbitral naţional, care va fi constituit din reprezentanţii ai minierilor, delegaţi ai patronilor preşedinţia fiind atribuită unui delegat independent. Adoptarea a­­cestor acorduri de către organiza­ţiile miniere se va face prin vot secret cu participarea tuturor mun­citorilor. Astfel unul din districte în centrul regional minier din Lan­cashire care a fost până acum cel mai persistent adversar împotriva oricărui fel de compromis, a expe­rimentat acest procedeu. Rezulta­tele obţinute în urma acestui scru­tin a dat majoritate de voturi pen­tru reîntoarcerea la lucru în condi­ţiunile oferite de către patronii lo­cali, adică: un orar de muncă a şase ore jumătate zilnic şi plata i­­mediată în rate. Numărul­­muncito­rilor care au reluat lucrul a crescut simţitor. De Luni s’a înregistrat un plus de 10.000. Ultimul raport săptămânal referitor la situaţia şomajului indică o descreştere în numărul muncitorilor. Londra 29 (Rador). — Comitetul executiv al minerilor a examinat astăzi asigurările date de Churchill că Tribunalul Naţional va avea dreptul nu numai de a fixa ches­tiunile de salarii, dar şi de a revi­zui numărul de ore fixate prin a­­cordurile regionale. Asigurarea d-lui Churchill este considerată ca o manifestaţie în favoarea punctu­lui de vedere al minerilor. * Londra 29 (Rador). — Conferinţa delegaţilor minerilor s’a amânat pe mâine după o discuţie de trei cer­­uri asupra propunerii guvernului pentru regularea conflictului. Con­ferinţa n’a luat nici o hotărâre şi nici o rezoluţie nu i-a fost supusă. ^ifc^aSmiâiâiijir »7« ■» -»•—- - - — PRIN TELEFON $1 TEL­EGRAF DE LA CORESPON­DENŢII NOŞTRI — ----30£ ^00-­ Scopul întrevederei Mus­­solini-Chamberlain Londra. — Ziarul «Daily Telegraph» anunţă din Roma că la întâlnirea din­tre Mussolini şi Chamberlain primul va propune fecheerea unui tratat de ami­ciţie şi de sprijin amical în toate ches­tiunile ce priveşte Marea Mediterană şi în genere politica europeană. Ideea acestui tratat ar fi fost luată în consideraţie în urma recentelor sem­­ne de posibilitate a unei apropieri fran­co-germane. Italia crede că în urma unei astfel de apropieri, eventuala unire a Austriei cu Germania nu va găsi nici o opunere din partea Franţei şi a sa­teliţilor ei, şi tocmai pentru a preveni această eventualitate, guvernul din Roma doreşte o mai intimă înţelegere cu Anglia. Presa germană şi întreve­derea Mussolini- Chamberain Berlin. — Presa germană discu­tând întrevederea ce va avea loc intre Chamberlain şi Mussolini, a­­t­rage atenţia guvernului german ca în tratativele ce va duce cu Franţa să evite orice ocazie care ar da naştere la bănueli în Anglia, căci ar fi cea mai mare greşeală să contrapună unei viitoare înţe­legeri franco-germane, o alianţă anglo-italiană. Ziarul «Germania» cere guvernului german să ţină în curent Londra cu tratativele duse cu francezii.* Londra 29 (Rador). —D-nii Cham­berlain şi Mussolini se vor întâlni probabil mâine la Civitta Vecchia. ----------ca.«.­oo----------­ ----------oo ţţ; oo----------­ Pus­a va exporta anul acesta foarte puțin grâu Riga. — Intr’un interview acordat u­­nui representant de la «United Press», d. Rikowitch, directorul comisiunei grâului la Consiliul de Economie na­­ţională, a declarat că Rusia nu va pu­tea exporta anul acesta decât foarte puţin grâu. Guvernul sovietic suferă mari pier­deri exportând grâul rusesc din cauza cheltuelilor enorme de care are nevoe centralizarea stocurilor de grâu. Starea defectuoasă a transportului şi a condiţiilor de încărcare măresc şi mai mult aceste cheltueli. Din aceste cauze, încheie D. Rako­­witch atât timp cât Rusia nu va pro­ceda la ameliorarea radicală a trans­­portului, nu va putea oferi grâul său decât cu preţuri mult mai ridicate ca ale celorlalte ţări exportatoare de grâu. --------00-00-------­ Canada se degajează de turela britanică Londra.­­• — După cele din urmă ştiri din Canada, victoria liberală este de acum înainte sigură. Compoziţia parlamentului se stabileşte după cum urmează: Liberali 118 contra toi în preceden­tul parlament; liberali progresişti 18 contra 24; conservatori 90 contra 116; fermieri 11 contra 6; muncitori şi in­dependenţi 5 contra 5. Lipsesc încă trei rezultate. Cu ajutorul progresiştilor, d. King va dispune de o majoritate de 40 vo­turi. Astfel se termină criza politică ca­nadiană care durează din 1925, când gu­vernul liberal, nedispunând decât de un vot majoritate, a fost pus în mi­noritate şi când guvernul lordului Ring of Vimy — în loc să disolve par­lamentul făcu apel la conservatori, a căror majoritate era şi ea precară. Victoria liberalilor nu e numai o victorie constituţională, este şi victo­ria liberului schimb asupra protecțio­­nismului. Verdictul poporului canadian este un indiciu pentru guvernul imperial prin care Dominionu­­înțeleg să se li­bereze de controlul politic al metro­polei. Ruşii nemulţumiţi de in­trarea Germaniei la So­cietatea Naţiunilor Varşovia. — Intrarea Germaniei la Societatea Naţiunilor cu toate, că era un fapt inevitabil, a indispus foarte mult pe Ruşi, cari au rămas foarte indignaţi. Presa bolşevică înghiţindu-şi mâ­nia, nu se poate opri de a nu co­menta cu ironie succesul Germani­lor la Geneva şi politica lui Strese­­man. «Izvestia», urmată de «Pravda» şi de celelalte ziare roşii, atacă pe so­cial democraţii germani şi gazeta «Vorwaerts», acuzăndu-i de nesince­­ritate şi de rea credinţă şi conchid că Germania nu poate să ascundă faptul că Societatea Naţiunilor de­parte de a fi o instituţie de pace, este instrumentul cu ajutorul căruia Puterile rivale încearcă să rezolve, fiecare în propriul său interes, ches­tiunile de egemonie în Europa şi că Germania îşi face iluzii dacă crede că îşi va putea realiza visul înălță­­­ sare la rangul de mare putere. -------00­:00------­ industria germană trece printr’o cr^ă economii Berlin. — Contrariu celor ce se în­tâmplă în America, sarcinele sociale, în Germania, se adaugă la celelalte condiţiuni destul de defavorabile, ale producţiei. Se caută a se învinge dificultăţile in­dustriei prin raţionalizare adoptând ti­puri, simplificând pe cât este posibil procedeele manoperii. Astfel se grupează orizontal între­prinderile prin mari formaţiuni, din ca­re avantagii să poată profita în acelaş timp şi consumtorii şi producătorii. Cu toate că industria cărbunelui şi producţia ferului a fost în ultimul timp stimulată de greva engleză, vân­zarea în interior a rămas tot slabă. Marea restricţiune de producţie im­pusă industriei ferului şi oţelului s’a mai lărgit puţin. Nu se poate însă sus­ţine că depresiunea a fost învinsă în construcţiile mecanice care din toate industriile german atinge proporţia de exploatare cea mai mare şi care astăzi n’au nici jumătate din ocupaţiunea nor­mală. In adevăr fabricanţii de locomo­tive şi de material rulant de abia au de lucru pentru un sfert din atelierele lor. In aceste condiţiuni se vede că cu toate aceste fenomene recente de re­luare nu se poate constata un reviri­ment favorabil. De altfel nici reducerea numărului oamenilor fără lucru, nici ridicările în Bursă, nici abundența monetară con­tinuă, nu pot fi semne de ameliorare reală. --------ooţfcoo-------­ Opiniunea americană şi elecţiunile canadiene New-York. — Succesul liberalilor la e­­lecţiunile general­e ale Canadei a fost primit cu satisfacţie în Statele Unite. E interpretat ca un semn prin care bunele relaţii dintre Canada şi Statele Unite vor fi menţinute. Washington se temea cu d­rept cuvânt că dacă conservatorii ar fi obţinut majoritatea, târgurile canadie­ne ar fi fost închise Americanilor. Con­servatorii vroiau să ridice tarifurile va­male, in timp ce liberalii au promis să menţie tarifurile actuale şi chiar să le reducă puţin dacă e posibil. ---------catstoo-------­ Congresul de educaţie morală dela Roma Rom­a 29 (Rador). — Eri s’a inaugurat la Capitoliu congresul internaţional de educaţie morală. Cremonesi transmite de­legaţilor salutul cetăţenilor Romei. Au vorbit Sclaloja, delegaţii francez şi englez.

Next