Cuvântul, noiembrie 1926 (Anul 3, nr. 600-624)

1926-11-01 / nr. 600

Cine protestează împotr­va legilor,­­­in jurul întru­nirii neologiior din Ardeal După cum am anunţat în numă­­ml de ieri a­ «Cuvântului», s’a ţi­nut săptămâna aceasta la Timişoa­­ra, un congres al Uniunii Comuni­tăţilor evreieşti neologe din Ardeal, care printre altele — a protestat împotriva legii învăţământului par­ticular, cerând menţinerea sau re­introducerea instrucţiei evreieşti în limba maghiară în Ardeal şi Ba­nat, în nemţeşte şi ruseşte sau idiş în Bucovina, şi hotărât înfiinţarea unui partid politic al tuturor evrei­lor din ţară. Pe cine a reprezentat congresul Pentru că congresul acesta va stâr­ni desigur anumite polemici, e bine să se ştie dintru început, pe cine reprezintă, cine sunt cei ce doresc menţinerea prozelitismului ungu­resc, rusesc sau german în sânul evrei­mii din România şi cu autori­zarea cui nu formulat proteste îm­potriva legii învăţământului par­­ticular şi au decretat înfiinţarea partidului evreesc unitar. aprobată a doua zi de oficiosul sioniştilor ardeleni, deci al taberei opuse ma­ghiarizaţilor, rusificaţilor sau ger­maniza­torilor. Uniunea comunităţilor evreieşti neologice din Ardeal, reprezintă a­­proximativ 30—00 de mii de evrei, din categoria celor trecuţi prin fa­brica prozelitismului budapestan, adversari în aproape toate cazurile al comunităţilor ortodoxe, de peste munţi care reprezintă peste 250 de mii de evrei neasimiraţi de fosta stăpânire maghiară. Protestul lor împotriva legii d-lui dr. C. Angelescu va reduce prin in­formaţia aceasta la proporţiile cu­venite. Deasemenea şi iniţiativa lor poli­tică şi socotim, că singură afişarea acestei reprezentanţe e de ajuns ca să încheiem discuţia asupra hotă­rârilor congresului de la Timişoara. Autorităţile din Timi­şoara permit o întru­nire ilegală Vom stărui mai mult decât asu­­pra dezbaterilor şi hotărârilor adu­­nării neologe, asupra atenţiilor ce i-au fost acordate acesteia de către autorităţile din Timişoara. S-au întrebat aceste autorităţi, cu cine au de-a face înainte de-a se fi pus la dispoziţia Uniunii acestor co­munităţii Timişoara, dacă nu ne înşelăm, se află sub stare de asediu. Ori, ce hâr­tii au cerut autorităţile timişorene organizatorilor congresului, pentru ca să-l admită şi să i­ se pună la dis­poziţie precum i­ s'au spus . Credem că niciuna. Şi ni­ se pare această chestiune extrem de impor­tantă, dat fiind că — după informa­­ţiunile noastre sigure, verificarea la locul cel mai competent — Uniunea comunităţilor evreieşti neologe din Ardeal funcţionează fără nici o au­torizaţie. Şi totuşi o asemenea organizaţie îndrăzneşte să ridice proteste împo­triva legilor ţării, să decreteze în­fiinţări de partide minoritare, iar autorităţile unui oraş de sub stare de asediu, în loc să-şi cunoască da­tori­nţele, o iau în braţe după un o­­bicei care e cam vechi­ul cam cu­noscut la Timișoara. Cronica Ardealului Scrisori din Oradea . -----aotţîo»---­ REALIZAREA UNUI PROGRAM EDIL. — CHESTIA CURENTULUI ELECTRIC.— O CASA DE CETIRE. - CONSTRUIREA UNUI AB­ATOR. — O ANCHETA DE­LA «CELE TREI CRIŞURI» Eri, în a treia şedinţă, s’a înche­iat prima întrunire a consiliului Comunal al oraşului nostru. Oraşului nostru îi lipsesc multe şi unele de ordin foarte urgent Nu avem o hală şi abatorii prevă­zute cu instalaţii absolut necesare, imensa piaţă Mihai Viteazul, în barăcile ei dărăpănate, murdare şi Incomode îţi lasă impresia unei ţi­gănii, in centrul acesta care a adăt­postit pe un Ady Endre şi un Iosif Vulcan, lipseşte un palat cultural iar parcurile, putem zice, că lipsesc cu desăvârşire. Aceste probleme au preocupat şi pe vechii edili, şi din realizarea lor îşi făcuseră toţi chestiuni de onoa­re. Interesele personale însă nu le-a dat răgaz şi onoarea lor a eşit cam foştelită. . Aşteptăm deci, după programul s­chimbat de noul primar, să vedem realizate dezideratele populaţiei, făcând creditul necesar d-lui Gh. Tulbure. Chestia curentului electric Chestiunile care au format obiec­tul discuţiei ultimei şedinţe a con­siliului au fost sporirea taxelor curentului electric. Sporul acesta de 15 la sută cerut, s’a aprobat. Propunerile făcuta de d-l V. Drago­mir, directorul şcoalei de arte şi meserii din localitate, pentru a se acorda gratuit şcolilor, curentul e­­lectric, au aţâţat interesat consiliu­lui şi sperăm că la formarea nou­lui buget se va ţine­­cont de ele. Intr'adevăr şcoalele comunale au multe lipsuri şi cu economia pe care ar putea-o face din gratui­tatea luminei ar putea aduce oare­cari înbunătăţiri. O casă de cetire Trecându-se la propunerea pen­tru închirierea unor localuri, s’a dis­cutat situaţia pavilionului din faţa prefecturii de judeţ. D. consilier V. Dragomir roagă consiliul comunal să menţie acest pavilion pentru o casă de cetire ro­mânească în care să se organizeze expoziţii permanente a şcolilor pro­fesionale, şcoala de arte şi meserii, şi şcoala de ucenici. S-ar pune sub ochii publicului lucruri minunate, spune d-sa, şi ar aţâţa interesul ge­neral pentru aceste şcoli. Consiliul a aprobat în genere această pro­punere rămânând să se ia hotă­rări la 1 ianuarie. Construirea unui abator La acest punct de pe ordinea de zi a dezbaterilor consiliului a luat cuvântul d. Oraş Vasile, măcelar care dovedeşte că măcelarii din localitate au contribuit până acu­ma, prin taxe fixate pentru acest scop, cu peste şeapte milioane. Cerce­tând, spune d-sa vedem cu surprin­dere că din aceşti bani sunt depuşi pe la diferite bănci doar câte­va sute de mii de lei. Ce s’au făcut banii? Cere anchetă. Consiliul ră­mâne consternat de cele relatate de d. Oraş Vasile şi aprobă cererea d-sale. Comisia de anchetă care va verifica întreaga gestiune a fostei administraţii comunale, se va ocu­pa şi cu această chestiune Disolvarea consiliului co­munal din «Şiştere» De­oarece s’a constatat că consi­liul comunal din Şiş­te­re, s'a abătut de la datorii, în ultimul consiliu judeţean s’a discutat dizolvarea lui. D. prefect al judeţului dr. Iosif Iacob studiază acest caz şi în că­rând vom avea primul consiliu co­munal dizolvat în judeţul nostru. Din informaţiile pe cari le avem, acestuia îl vor urma şi altele. --------ooţfcoo-------­ DE] ANCHETA DE LA REVIGORATUL ŞCOLAR AL JUD. SOMEŞ In urma plângere a câtorva învăţători din judeţul Someş, ministerul instruc­ţiunii a dispus anchetarea gestiunii re­vizorului şcolar al acestui judeţ, d. Ion Moldoveanu, încredinţând cu executa­rea ei pe d. inspector şcolar Emanoil Eremia, care de câteva zile se află în localitate. Faptele ce se impută d-lui revizor, sunt de o gravitate excepţio­nală şi datează încă de acum câţiva ani. Insă, fie de teama unei răzbunări, fie din alte considerente, cei în curent cu neregulile revizorului — suspendat, de altminteri, până la terminarea cer­cetărilor , nu s’au încumetat să-l de­nunţe forurilor în drept până mai în zilele trecute, când circulau şi în pu­blic versiuni relativ la isprăvile omu­lui căruia îi erau încredinţate destinele şcolare ale unui întreg judeţ. Ancheta fiind în curs şi pentru a nu stingheri bunul mers al ei, nu putem da amănunte deocamdată. --------posscoo-------­ Excluderea elevilor evrei din şcoli­­ confesionale maghiare Partidul maghiar face mare caz­­ de ordinul prin care unii inspectori şcolari au exclus zilele acestea din şcoalele confesionale ungureşti din Ardeal pe o seamă de elevi evrei. Ca de obicei, ziarele minoritare sunt pline de articole și reportagri alarmante, prezintând faptul ca pe o nouă lovitură dată minoritarilor și vorbesc despre o eventuală dare în judecată a Inspectorilor respec­tivi. Pentru punerea chestiunii la punct e de ajuns să amintim atât, că e vorba de elevii evrei cari s-au înscris pe propria responsabilitate în şcoalele confesionale maghiare. S’a pus în vedere acestor elevi, că vor putea rămânea în şcoala ungu­rească numai dacă­­ se­­va acorda individual aprobarea ministerului, şi că această aprobare ulterioară nu se va da decât fiilor acelor pă­rinţi evrei cari, la recensământul de acum şase ani, s’au înscris în rubrica ungurilor. Nimnic-deci mai natural, decât să nu se aprobe înscrierea acelora cari nu întrunesc condiţiile bine precizate. A se prezintă excluderea aceasta ca o ilegalitate, şi — vorba parti­dului maghiar şi a presei sale — ca o nouă lovitură la adresa mino­rităţilor, înseamnă a face agitaţie, atunci când fiecare dintre elevii în chestiune trebuia să se aştepte de la început la neaprobarea înscrierii. «cuvântul» wmatm SUPRALICITATEI Alarma Două documente edificatoare *«•----­ Foaia cernăuţeană a d-lui Iancu Nistor este foarte «apărată, pentru că guvernul actual ar fi plecat, cu prilejul alegerilor şi din necesităţi electorale, steagul naţionalismului şi al drepturilor noastre în Buco­vina, în faţa pretenţiilor rutenilor. Este un act de demagogie electo­rală, scrie «Glasul Bucovinei», pe care d. ministru Petroviei trebue să-l cunoască. In acest scop ni se serveşte şi un document. Ia­tă-l: Domniei sale Dom­nul­ui Diriginte al şcoalei pri­mare de Ităeţi din Văscăuţi. 17 Mai me. «Prin aceasta primiţi ordin ca în «şcoala primară de suih conducerea «Dvs., rugăciunea Tatăl Nostru în­­«nainte şi după învăţământ să fie «spusă în limba maternă a respecţi­­­vului elev. «Tot­odată ordonez ca să introdu­­­ceţi cu­ ziua de astăzi limba verm­­­eniană, ca obiect prin două ore «săptămânale în toate clasele de «sub conducerea Dvs. «De executarea ordinului de faţă «binevoiţi a raporta regizoratului «şcolar din Storojineţi». Inspector General Administrativ (ss) Mustaţă (ss) Dori Popovici Ministrul Bucovinei Va să zică un Inspector general la dispoziţii de ordin şcolar. D-sa ordonă ca de la sine putere să se Introducă limba ucrainiană în şcoa­lă. Pornită în adevăr din necesităţi electorale — data acestei dispoziţii e revelatoare — ordinul d-lui Dori Popovici e vinovat într’un fel de trădare sau inconştienţă. Revolta confratelui nostru «Glasul Bucovi­nei» este pe deplin justificată. Iată însă că avem şi noi un ase­menea document; ceva mai vechi e adevărat, dar şi el destul de inte­resant. Mu l-am publicat până acu­ma, şi nici nu am fi făcut-o dacă nu ne-ar fi convins accentele sincere de revoltă ale foii domnului Nis­tor. Documentul nostru spune aşa: Ministerul Instrucţiunii Publice Inspectoratul r­egiunii XIV la Cernăuţi No­­m 1 251prez. Cupr. Introducerea limbii ruteni în şcoale primare din jud. Vij­­niţa, Văscău­ţi Cotmani şi Zas­­tcivna. Cernăuţi la 6 Octombrie 1925. Domnule Revisor, tVă facem cunoscut că se admite «limba ruteană ca obiect de studiu «facultativ la Şcoala primară din «judeţul Dv.r. şi anume: in două «ore pe săptămână în afară de pro­­ar­ma oficială obligatorie. Vă ru­­­găm să povăţuiţi pe­ directorii «şcoalelor ca să procedeze în aşa «fel ca numai acolo unde se cere de «părinţi inăivtftunl, fie­care pentru «copilul său să se predea această «Hmbă, şi să nu se exercite vre-o «silă de către elementele agitatoare «dintre locuitori sau din corpul di­­­dactic. «Acest ordin nu-l veţi înregistra «ci ni-l veţi înapoia personal pe nu­­«mele nostru­». p. Inspectorul şef (ss) Indescifrabil. Clin, nu! Este exact acel aş lucra ca şi în ordinul d-lui Dori Popo­vich cu un plus, o doză de respec­tabil fariseism. întrebăm acum, cine era la 6 Octombrie 1927, ministru al Bucovi­nei! Domnul Nistor, nu? «Glasul Bucovinei» denunţă pe d. Dori Popovici domnului Petro­vich E natural să facem ei noi ana­log acel­aş lucru. Am publicat do­cumentul textual ca să ia cunoştin­ţă de el şi fostul ministru de re­sort, d. dr. Angelescu. Pe italieneşte Se zice, cine are ca­pul de ceară să nu iasă la soare. Scrisori brăilene EUTIMNEA MATIOMIM .TăRăNISTÂ.— IN PREJMA aiFCFRIJOR PFWTtTI* ITAMirpn RC­CI»MrRT. — «VMil MINI.CTUII RăRRFLin R| ACT. GOGA LA BRĂILA. - TRIPOURiLE.—ACTIVITATEA IN PORT Duminecă 81 Octombrie cor. vor avea loc două importante consfă­tuiri: una a ţărăniştilor acasă la d. Neculai Orăşanu, şi alta a naţio­nalilor — probabil — la d. Virgil­ Grossu. La ambele consfătuiri se va pu­ne pe tapet, în mod definitiv, de­clararea în mod public a înfăptui­rei fuziinei în localitate. Există unele asperităţi printre unii membrii ai taberilor fuziona­te, ele vor dispare până Duminecă 81 cor., când ambele organizaţiuni fuzionate se vor întâlni la d. Ne­­culai Orăşanu, unde va avea loc so­lemnitatea fuziunel­or şi se vor sta­bili şi atribuţiile conducătorilor. I»» mrealma aiefle’’!,air tru Camera de Comerţ După cum am mai spus, în recen­tele alegeri pentru Camera de Co­merţ, vor figura două liste: una guvernamentală, în frunte cu d. Virgil Budescu, senator, şi alta li­berală în cap cu d. Ton G. Sassu, cerealist, fost senator. D. Petre Păsculescu, fostul pre­şedinte al Camerei de Comerţ, a re­fuzat funcţiunea de sindic al Bur­sei, în locul d-lui Răducanu I, demisionat, funcţiune oferită de organizaţia averescană, dar este, însă, nn cadru cu poziţiunea d-lul Păsculescu. Din această cauză s-ă iscat din nou vechiul conflict între d-nii Vir­alii Budescu şi P. Păscul­escu, pe motivul că cel dintâi, a luat locul celui de-al doilea la Camera de Comerţ. Nu se ştie, în cele din urmă, cum vor eşi lucrurile, cert­e însă, că In­trigii« puse la cale au* reuşit. Tare ne temem că d. Budescu să nu se încurce în propriile sale Iţe... D-nSI Mi'dsMI G»»*oflid şl A°L Goma la Brăila Săptămâna ce vine, se aşteaptă sosirea în localitate a d-lor Garo­­flid şi Goga. D- Garoflid vine mai mult, pen­tru congresul agricultorilor care — anul acesta — se va ţine în lo­calitate, pe la începutul lunei Noembrie col., iar d. Octavian Go­ga, după ce va Inspecta toate auto­rităţile, va căuta să împace spiri­tele mai recalcitrante din organi­zaţia averescană locală. Trinowile de la mai multe cafenele există tripouri clandestine, unde naivii sunt atraşi, încurcându-se şi pier­zând sume destul de importante. Ar fi momentul — credem — ca cei în drept­­ să ia măsuri contra patronilor acestor cafenele. Activitatea In port Dacă se poate numi activitate cu cele 9-10 vapoare ce stau ancorate la dane. Exportatorii şi armatorii noştrii sunt dezolaţi văzând că orice per­spectivă de activitate a portului, e departe de a se realiza. Din cauza acestei stagnări, în­tregul oraş suferă, iar la tribunal se înmulţesc poliţele protestate ale negustorilor brăileni Grele timpuri mai trăim... Coresp. Statele Unite şi Sovietele —«iî­ î— Politica preşedintelui Com­i­iae. Câ­tva pecizări ale ziarului „The Chicago Tribune“ Marele ziar american «The Chi­­ cago Tribune» vorbind despre rela­­ţiunile între Statele­ Unite şi Sovie­tele, ţine să precizeze motivele pen­tru care guvernul american nu re­cunoaşte Statul Sovietic şi spune că Preşedintele Coolidge ca şi pre­decesorii săii Wilson şi Harding, are un punct de vedere rezonabil . America nu va relua raporturile diplomatice cu Sovietele atâta timp cât ele nu vor restitui cetăţenilor americani, proprietăţile confiscate fără nici un motiv plauzibil, nu vor recunoaşte datorite guvernelor turiste şi dacă nu încetează propa­ganda lor subversivă. E interesant a reda, în esenţă, declaraţia făcută de­ Preşedintele Coolidge cu ocazia deschiderea Parlamentului american (Americanii îi zic «Congress») în Decemvrie 1923: «Noi nu putem începe tratative «cu Sovietele dacă ele nu vor să de­celare imediat că vor elibera ave­­­rile cetăţenilor americani, că vor «recunoaşte datoriile către America «ale fostelor guverne ruseşti şi că «vor înceta propaganda lor bolşe­­vică şi comunistă». De atunci şi până azi nu s’a pro­dus nici o schimbare în politica ex­ternă a Sovietelor, ba din contră ei au căutat a produce perturbări cu caracter poli­tic în America. Dis­ciplina democraţiei americane le-a venit de hac ruşilor neastâmpăraţi. Americani nu au nimic de zis asupra formei de guvernământ ce Ruşii vor să introducă în ţara lor- Ei sunt liberi a­şa guverna după placul şi mentalitatea lor. Dar da­că ei au pretenţia de a impune şî străinătăţii metodele lor de guver­nare, nu America va fi acea care le va accepta. In ultimul timp s’a constatat o oarecare schimbare a politicei bolșevice prin înlăturarea căpetenilor ca Trotzki. Zinovleff. Kameneff — odată a tot puternici în pravoslavnica Rusie—și e foarte probabil ca Bolșevicii să revie la normal. In tot cazul America prin refuzul ei de a parlamenta cu So­vietele, înainte ca ele să admită, necondiţionat, punctul de vedere american, n’a pierdut nimic. N. S. Continuare din pag. l­a Barde de lei hârtie vor trebui să reprezinte totdeauna 609 milioane lai aur, atunci la creşterea norma­lă a bogăţiei ţării ar trebui să co­respundă o nouă emisiune de hâr­tie monetat în proporţie. In situaţia de azi aceasta nu este posibil fiindcă potrivit legii d-Br Vintilă Brătianu emisiunea nu poate întrece 21 miliarde. Trebuind totuşi să fie un echivalent monetar al creşterii de bogăţie a ţării şi men­ţinând circulaţia la 21 miliarde, forţat valoarea leului se ridică din această cauză. Consecinţa este ca în loc ca sporul de bogăţie a ţării să aparţină celor cari îl produc, el este expropiat de la producători şi dat creditorilor adică băncilor. Aceasta este partea necinstită a legii domnului Vintilă Brătianu, acesta este furtul care nu poate fi tolerat. Contra acestui furt pe faţă care se săvârşeşte sub scutul legi­lor toată lumea trebue să protes­teze. Noi ne facem datoria şi vom con­tinua. Titus Enacovici Primirea Paneî Maria la Ottava Ministerul de externe comunică următoarele: Primirea M. S. Regina la Ottawa a avut caracter oficial şi a fost foarte prietenoasă. La gară M. S. a fost întâmpinată de guvernorul ge­neral al Canadei, primul ministru şi primarul oraşului, care a cetit a­­dresa de bun sosit. După ce a vizitat oraşul, Suvera­na a fost condusă la Palatul Gu­vernatului, unde a fost găzduită cu suita. Asociaţiunea femeilor cana­diene a oferit un dejun. Preşedintele Camerei a oferit un ceai la Parlament, unde M. S. a fost introdusă cu solemnitate de senato­rul Dandurand în sunetul imnului Regal român. Aci, Suverana aşezată pe tron a primit defilarea a 500 persoane din elita societăţii şi lumea politică ca­nadiană, care venise să prezinte o­­magiile lor Suveranei. Seara a avut loc (la Palatul Guvernator­ului) un banchet oferit de Guvernor şi Lady Nikingden, la care au luat parte 60 persoane. După aceasta a urmat o mică se­rată dansantă dată în onoarea A. U­. Regale. M. S. Regina a plecat în aceeaş noapte spre Winnipeg unde soseşte astăzi Sâmbătă SO ora cinci seara. Primirea făcută în Ottawa a fost identică cu cea rezervată pentru toţi membrii casei domnitoare en­gleze. ----- -rtilloc------­ Cursuri de limbi sud-estice In al 18-lea an de la întemeirea sa, Institutul de studii sud-est-europe­­ne, privind la istoria, geografia, e­­conomia şi folklorul Sudestului eu­ropean, organizează din nou cursu­rile de limbi orientale care au func­ţionat şi înainte de războiu anume: de limba bulgară, sârbă, greacă, rusă la care se adaugă cursul de limba polonă şi cehă şi eventual de limba turcă pentru studenţi, în spe­cial cei de la Academia de comerţ, funcţionari, ofiţeri, candidaţi la funcţiile consulare şi pentru mare­le public doritor de a cunoaşte lim­ba şi firea vecinilor patriei noas­tre. Pe lângă aceste cursuri Institu­tul va continua şi anul acesta seria obişnuită de conferinţe ţinute de membrii Institutului şi de savanţi invitaţi din străinătate. Deschiderea activităţii se face Luni 8 Noembrie ora 6 a. m. în lo­calul Institutului din str. Ballu­ Mă­­răcine No. 1 (colţ cu str. Carol), printr-o conferinţă inaugurată ţi­nută de d. profesor Iorga, directo­rul Institutului. înscrierile pentru cursurile gra­tuite se primesc în fiecare zi la se­cretariatul institului între orele 9— 12 şi 4-6. -----------------------­ Serbarea dela Corpul pompierilor Central Eri dimneaţă la orele 12, s-a săr­bătorit la postul Central de pom­pieri, înaintarea la gradul de capo­ral, a soldaţilor proveniţi de la toa­te posturile din ţară, care au urmat cursurile şcolii pregătitoare de ca­dre, înfiinţată pe lângă postul cen­tral. Solemnitatea s’a desfăşurat în prezenţa d-nul general Eracle Nico­­leanu, prefectul poliţiei Capitalei, d. colonel Pohrib inspectorul gene­ral al corpurilor pompierilor din ţară, maior Pancu sub inspectorul pompierilor, căp. Peneş, comandan­tul corpului de pompieri din Car­pitală, precum şi a unui mare nu­măr de comandanţi ai secţiunilor de pompieri din ţară. * . După oficierea unui serviciu re­ligios, im­­ni de soldat,­ propuşi la avansare, au fost inşiruiţi în curtea postului de pompieri, unde d. general Nicoleanu, a rostit o cu­vântare, arătând meritele pompie­rilor. D. căp. Pohrib şi căp. Peneş, au arătat trupei importanţa misiunei lor, faţă de soldaţii pompieri care vor fi daţi în instrucţie, sub ordi­nele lor. ---------o»ţţ.oo-------­ O NEDREPTATE ---­ Pentru ministrul de Instrucţie. In chest­unea salari­­zsrii asistentHor univ rsitari- Personalul asistent de pe­ lângă seminariile şi laborate-Mle Facul­tăţilor noastre se văd nedreptăţiţi printrio recentă dispoziţie ministe­rială care prevede reducerea sala­riilor. In general, un asistent are, în afară de diploma de licenţă, şi exa­menul de capacitate, ba chiar şi di­­ploma de doctor. In consecinţă, si­tuaţia lmi materială ar urma să fie cel puţin egală cu aceea a unui pro­fesor secundar. Prin reducerea le­­furilor însă, asistentul e pus pe pi­cior de inferioritate materială, la care se adaugă şi una de natură morală. E în adevăr inadmisibil, ba chiar revoltător, ca un asistent­­doctor şi cu examenul de capacitate pentm învăţământul secundar, să fie retribuit atât de meschin­ înce­pând cu luna octombrie, li se dă leafa de dinainte de 1 Iulie, reţi­­nându-li-se şi sporul acordat înce­pând de la 1 Iulie. Mai e încă ceva. Sânt asistenţi cu examenul de capacitate, şi chiar cu diploma de doctor, cari nu mai figurează în învăţământul secun­dar, prin faptul că şi-au trecut exa­mene de definitivat pentru funcţia de asistent. Aşa fiind, e logic şi mo­ral ca ult asistent să fie pus pe pi­cior de inferioritate faţă de profe­sorul secundar, egalându-1, bună­oară, cu un secretar de Facultate care nu a obligat să aibă titlurile, activitatea şi lucrările ştiinţifice unui asistent! In afară de aceasta. Facultăţii* respective prin decanatele lor, nu cred că e de datoria lor — cel pu­ţin morală — ca să se intereseze de o astfel de problemă, promovând astfel cultura şi ştiinţa pentm care şi-au chemat ca ajutoare pe aceşti asistenţi! E timpul să se repare această ne­dreptate. BRSS Săptămâna sportivă BOX boxează cu toată forţa sa formidabilă, cu vechia lui tălbătăcie, cu cunoscutul lui curaj dar, cei care li cunoşteau îna­inte, simt că nu mai este acel Dempsey care a boxat contra lui Carpentier şi Flipo. Fostul campion mondial „a îm­bătrânit”. De la primul până la ultimul gong Dempsey atacă ca un turbat, dar de la primul şi până la ultimul gong Tunney ii ţine un frâu şi îl măestreşte cum vrea el. Cu inima rece, cu mintea clară şi cu pumni arzători noul campion respinge atacurile formidabile ale lui Dempsey. Boxeurul învinge Fipherul, iar modul cum o face aceasta e impre­sionant şi ne dovedeşte pentru a mila oară că boxul e o artă m o artă în toată puterea cuvântului. Directele de stângă a lui Tunney veneau cu o iuţeală virti­­ginoasă, fulgerătoare şi aceste lovituri se repetau de 4 până la 6 ori pe se­cundă, tot acelaşi stângă teribilă stoppa, nimicia ori­ce avânt inamic, iar din timp în dimp formidabila dreapta di­rectă își făcea loc printre deschizăturii* făcute de stânga distrugând ultima pî. Tunney demonstrează serii de lovituri ur­mătură de voință a fostului campion, mitoare iar directele lui Dempsey par’d nici nu le simte. Printr’o manevrare admirabilă Tunney (In al 2-lea rând) se retrage din colţul în care l’a băgat Dempsey şi printr'o tactică fenomenală il sileşte pe Dempsey să intre în colţul ocupat înainte de el. Modul cum această schimbare strategică are loc trebue vă­­tută. Dacă Dempsey n’ar fi atacat cu atâta sălbătăcie n’am fi avut ocazie poate să admirăm piramidala technici tunneyană, atacurile Incontinue ale lui D. însă au silit pe T. să ne arate tot ■naratul lui de bogății technice. După luptă Tunney e vioi, fără nici o zgâ­fi fotografiat. Dempsey e zdrobit şi cu mare greutate înaintează în­spre Tunney, spre a-l felicita. BOXEURUL A IN­­VINS FIGHTERUL. FOOT-BALL Excursiunea Întreprinsă de către echi­pa Capitalei (Sportul St. Fulgerul — Tuventus) la Oul n'a obţinut succesul storit. Bucureştenii au trebuit să se plece f râitură, neatins, zâmbeşte şi se lasă­­ în faţa Clujenilor cu 5:4. Nu împărtăşim­­ părerea unui confrate că Bucureştii au fost învinşi în mod nemeritat. E oare un merit când o echipă combinată pleacă în turneu fără un antrenament serios? La Arad roadele „antrenamentului" din Cluj au fost vizibile, căci contra unei combinate atadiene puternice Bucureştii au putut învinge cu 3:1 Două surrize în trei zile ne-a fur­nizat clubu’­­f­onicii. Duminică contra Sportului Studenţesc—Fulgerul şi Marţi contra puternicei echipe a Olimpiei. La prima dispută cluburile fuzionate au tre­buit să se mulţumească cu un match ripl (0:0). Marţi contra Olimpiei, Maca­­biştii au lu­at impresionant. Olimnicii încrezători în puterea lor ar trebui să recunoască mai târziu că nici un adversar nu trebue desconsiderat. Rezultatul 2:2 înseamnă o victorie morală pentru Ma­cabit. Lume mai puţină ca de obicei, to­tuşi cursele au fost foarte impor­tante şi reţeta pariului a fost des­­tul de bună. In cursa de obstacole Tribun a suferit un grav accident care’l va scoate complect din curse. REZULTATUL TECHNIC I) Pr. SNOP. 1) Fetica, 2) Java, T. 31—19—74. II) LAST­ ROSE. 1) De ce nu, 2) 5 Mă Ne Mă, 8) Sorin. 4) Crivăț, ST. 149-38-30-15. 5 III) PR. AIGRETTE 1) Leuştean, f II, 2) Peggy, 8) Biz-Biz; T. 19—12— Recorduri a»**tm**ale pe 50 — 38—15. și 60 mtr.­­ | IV) PR. MERLAN. 1) Urtelstein, Albricht-Brașov a putut stabili 2 nouii® Midnight, T. 16 10 10. Acorduri. Distanța de 50 m. a parcurs’» V) PR. MITITICA. 1) Xenia, 2) in 5 sec. 8/10, iar 60 m. în 7 sec. Doping, 8) Andaluza, 4) Faima, T. 45—88—20—81. VI) PR. ELECTRIC TOD. 1) Ba­by, 2) Jar II, 8) Badea Tell, 4) Dom­nișoara. T. 104—21—17—27. • In circul Sidoli. Trei boxeuri parisien! I VII) PR. ELECTRIC TOD R. II, şi anume: Michel L­anglet (63 kg.), 11) Căprioara, 2) Texas, 3) Lastosea. [•el *T. Ernest Belouze (54 kg.) și Marcel Schoenfeld (60 kg.) vor fi pietrele de încercare pentru pugi­ştii români D. Teici, Marin Alexandrescu și D. Căinescu. După cum ni se asigură, primii doi ar fi de o calitate Incontes­tabilă şi împreună cu Marcel Schoen­­feld (cunoscut în deajuns publicului bă­­iureştean) ne vor demonstra înalta şcoală franceză. Ori­cum ar fi încrederea noas­tră o acordăm reprezentanţilor culorilor naţionale, exceptând poate întâlnirea Că­­linescu Schoenfeld. Federaţia română de box, sub a cărei auspicii se dau aceste gale va lua, să sperăm de astă dată, cele mai severe măsuri ca matchurile să se dispute un strat, conformitate cu regulamentele internaţionale. Peste hotare Matchul Dempsey-Tunney pentru cam­pionatul lumei se rulează in sălile­ de cinematograf a principalelor centre a Europei. Un sportsmen care a avut ocazie să vadă acest film ne scrie: Am văzut in ultimii ani multe matchuri de box in film, dar acest film întrece toate văzute până acuma. înainte de toate matchul care se rulează este un film Pentru propaganda boxului. Demosev RUGBY Stadbd Rumân. — Heidel* Heeo»R«dsraiesethch!»W 3:3 Cf'whSB»*»**» c*aiJ,.Ţ «>»»—îş Clwb - Ho'delbfirq 10:0 Iată un rezultat la care nu a’au aștep­tat mulfi, dar care ne dovedește că Ru­îbv-ul are tote sansele de a ocupa un loc de frunte printre ţările nigbiste. Victoria română e cu atât mai remarcabilă întrucât echipa invinsă era şi este considerată In Germania ca una din cele mai puternice. Ca cronicari imparţiali, trebue Insă să constatăm că ambele Vuri n’au fost de o structură înaltă. Echipa heidelbergeză ca şi cele 2 române nu ne-au demonstrat, adevă­ratul joc de Rugby aşa cum îl practică echipele engleze şi franceze. Rare ori am putut remarca eşiri sau combinaţiuni din rare să reese personalitatea şi carac­teristica jucătorilor. „Specialitatea” ger­manilor consta în defensiva şi în încon­tinue degajări în ruşă, pe când repre­zentanţă rttuurilor naţionale preferau a­­tacul şi contraatacul şi care tactică i-a adus şi victoria definitivă. Numai câteva cuvinte despre Stadiul Român, organi­­zatorul acestor întâlniri. Sacrificiile mo­rale şi mai ales materiale fă­aite de Stad pentru aducerea acestei echipe în ţară merită toată lauda. Fără nici un sprijin, cu modestele mijloace băneşti a mem­brilor clubului, dar cu un avânt sportiv fără geamăn Stadiul ne-a dovedit ce poate face un mănunchi de oameni cu pungă mică dar cu un suflet mare. Marathonul naţional pe anul 1926 pe distanţa de 40 km. 200 mtr. a fost câştigat de Căpitanul Cristescu-Braşov în 3 ore, 36 min. şi 37 sec. Interesante intâlniri franco-române vor avea loc in serile de 6 şi 1 Ncembrie ATLETISM ---ttţ ioon Ridl — —oo*J»(i« __ HIPPISM FLOREASCA (ZIUA 15) Sâmbătă 30 Octombrie a. e. 48-20—26. VIII) PR. BADEA PETRE. 1) Prospeal, 2) Zaporojeț. T. 17—11—12. BANEASA (ZIUA 17) Duminică 31 Octombrie a. c. FAVORIȚII NOȘTRI I­I) Pr. Brăila — Clairette, Kill­ia, Sprinten. II) Pr. Iași—Năluc, Anca, Chibiț. III) Pr. Galați — Gr. Schwartz, Obârșia. IV) Pr. G-l Manu — Kenyet, Vio­leta, Var­dar. V) Pr. N-lae Filipescu —Express, Johnny, Bus. VI) Pr. Parângu — Gr. Palac, Palatin. VII) Pr. Lotru — Confident, Ba­­lade III, Gallus. ABONAMENTE IN TARA Un an 8N lei Scase luni 4M * Trei luni 1M » IN STRAINATATE Un an 10M lei Scase luni 6M » Trei luni 4M »

Next