Cuvântul, noiembrie 1926 (Anul 3, nr. 600-624)
1926-11-01 / nr. 600
Cine protestează împotrva legilor,in jurul întrunirii neologiior din Ardeal După cum am anunţat în număml de ieri a «Cuvântului», s’a ţinut săptămâna aceasta la Timişoara, un congres al Uniunii Comunităţilor evreieşti neologe din Ardeal, care printre altele — a protestat împotriva legii învăţământului particular, cerând menţinerea sau reintroducerea instrucţiei evreieşti în limba maghiară în Ardeal şi Banat, în nemţeşte şi ruseşte sau idiş în Bucovina, şi hotărât înfiinţarea unui partid politic al tuturor evreilor din ţară. Pe cine a reprezentat congresul Pentru că congresul acesta va stârni desigur anumite polemici, e bine să se ştie dintru început, pe cine reprezintă, cine sunt cei ce doresc menţinerea prozelitismului unguresc, rusesc sau german în sânul evreimii din România şi cu autorizarea cui nu formulat proteste împotriva legii învăţământului particular şi au decretat înfiinţarea partidului evreesc unitar. aprobată a doua zi de oficiosul sioniştilor ardeleni, deci al taberei opuse maghiarizaţilor, rusificaţilor sau germanizatorilor. Uniunea comunităţilor evreieşti neologice din Ardeal, reprezintă aproximativ 30—00 de mii de evrei, din categoria celor trecuţi prin fabrica prozelitismului budapestan, adversari în aproape toate cazurile al comunităţilor ortodoxe, de peste munţi care reprezintă peste 250 de mii de evrei neasimiraţi de fosta stăpânire maghiară. Protestul lor împotriva legii d-lui dr. C. Angelescu va reduce prin informaţia aceasta la proporţiile cuvenite. Deasemenea şi iniţiativa lor politică şi socotim, că singură afişarea acestei reprezentanţe e de ajuns ca să încheiem discuţia asupra hotărârilor congresului de la Timişoara. Autorităţile din Timişoara permit o întrunire ilegală Vom stărui mai mult decât asupra dezbaterilor şi hotărârilor adunării neologe, asupra atenţiilor ce i-au fost acordate acesteia de către autorităţile din Timişoara. S-au întrebat aceste autorităţi, cu cine au de-a face înainte de-a se fi pus la dispoziţia Uniunii acestor comunităţii Timişoara, dacă nu ne înşelăm, se află sub stare de asediu. Ori, ce hârtii au cerut autorităţile timişorene organizatorilor congresului, pentru ca să-l admită şi să i se pună la dispoziţie precum i s'au spus . Credem că niciuna. Şi ni se pare această chestiune extrem de importantă, dat fiind că — după informaţiunile noastre sigure, verificarea la locul cel mai competent — Uniunea comunităţilor evreieşti neologe din Ardeal funcţionează fără nici o autorizaţie. Şi totuşi o asemenea organizaţie îndrăzneşte să ridice proteste împotriva legilor ţării, să decreteze înfiinţări de partide minoritare, iar autorităţile unui oraş de sub stare de asediu, în loc să-şi cunoască datorinţele, o iau în braţe după un obicei care e cam vechiul cam cunoscut la Timișoara. Cronica Ardealului Scrisori din Oradea . -----aotţîo»--- REALIZAREA UNUI PROGRAM EDIL. — CHESTIA CURENTULUI ELECTRIC.— O CASA DE CETIRE. - CONSTRUIREA UNUI ABATOR. — O ANCHETA DELA «CELE TREI CRIŞURI» Eri, în a treia şedinţă, s’a încheiat prima întrunire a consiliului Comunal al oraşului nostru. Oraşului nostru îi lipsesc multe şi unele de ordin foarte urgent Nu avem o hală şi abatorii prevăzute cu instalaţii absolut necesare, imensa piaţă Mihai Viteazul, în barăcile ei dărăpănate, murdare şi Incomode îţi lasă impresia unei ţigănii, in centrul acesta care a adătpostit pe un Ady Endre şi un Iosif Vulcan, lipseşte un palat cultural iar parcurile, putem zice, că lipsesc cu desăvârşire. Aceste probleme au preocupat şi pe vechii edili, şi din realizarea lor îşi făcuseră toţi chestiuni de onoare. Interesele personale însă nu le-a dat răgaz şi onoarea lor a eşit cam foştelită. . Aşteptăm deci, după programul schimbat de noul primar, să vedem realizate dezideratele populaţiei, făcând creditul necesar d-lui Gh. Tulbure. Chestia curentului electric Chestiunile care au format obiectul discuţiei ultimei şedinţe a consiliului au fost sporirea taxelor curentului electric. Sporul acesta de 15 la sută cerut, s’a aprobat. Propunerile făcuta de d-l V. Dragomir, directorul şcoalei de arte şi meserii din localitate, pentru a se acorda gratuit şcolilor, curentul electric, au aţâţat interesat consiliului şi sperăm că la formarea noului buget se va ţinecont de ele. Intr'adevăr şcoalele comunale au multe lipsuri şi cu economia pe care ar putea-o face din gratuitatea luminei ar putea aduce oarecari înbunătăţiri. O casă de cetire Trecându-se la propunerea pentru închirierea unor localuri, s’a discutat situaţia pavilionului din faţa prefecturii de judeţ. D. consilier V. Dragomir roagă consiliul comunal să menţie acest pavilion pentru o casă de cetire românească în care să se organizeze expoziţii permanente a şcolilor profesionale, şcoala de arte şi meserii, şi şcoala de ucenici. S-ar pune sub ochii publicului lucruri minunate, spune d-sa, şi ar aţâţa interesul general pentru aceste şcoli. Consiliul a aprobat în genere această propunere rămânând să se ia hotărări la 1 ianuarie. Construirea unui abator La acest punct de pe ordinea de zi a dezbaterilor consiliului a luat cuvântul d. Oraş Vasile, măcelar care dovedeşte că măcelarii din localitate au contribuit până acuma, prin taxe fixate pentru acest scop, cu peste şeapte milioane. Cercetând, spune d-sa vedem cu surprindere că din aceşti bani sunt depuşi pe la diferite bănci doar câteva sute de mii de lei. Ce s’au făcut banii? Cere anchetă. Consiliul rămâne consternat de cele relatate de d. Oraş Vasile şi aprobă cererea d-sale. Comisia de anchetă care va verifica întreaga gestiune a fostei administraţii comunale, se va ocupa şi cu această chestiune Disolvarea consiliului comunal din «Şiştere» Deoarece s’a constatat că consiliul comunal din Şiştere, s'a abătut de la datorii, în ultimul consiliu judeţean s’a discutat dizolvarea lui. D. prefect al judeţului dr. Iosif Iacob studiază acest caz şi în cărând vom avea primul consiliu comunal dizolvat în judeţul nostru. Din informaţiile pe cari le avem, acestuia îl vor urma şi altele. --------ooţfcoo------- DE] ANCHETA DE LA REVIGORATUL ŞCOLAR AL JUD. SOMEŞ In urma plângere a câtorva învăţători din judeţul Someş, ministerul instrucţiunii a dispus anchetarea gestiunii revizorului şcolar al acestui judeţ, d. Ion Moldoveanu, încredinţând cu executarea ei pe d. inspector şcolar Emanoil Eremia, care de câteva zile se află în localitate. Faptele ce se impută d-lui revizor, sunt de o gravitate excepţională şi datează încă de acum câţiva ani. Insă, fie de teama unei răzbunări, fie din alte considerente, cei în curent cu neregulile revizorului — suspendat, de altminteri, până la terminarea cercetărilor , nu s’au încumetat să-l denunţe forurilor în drept până mai în zilele trecute, când circulau şi în public versiuni relativ la isprăvile omului căruia îi erau încredinţate destinele şcolare ale unui întreg judeţ. Ancheta fiind în curs şi pentru a nu stingheri bunul mers al ei, nu putem da amănunte deocamdată. --------posscoo------- Excluderea elevilor evrei din şcoli confesionale maghiare Partidul maghiar face mare caz de ordinul prin care unii inspectori şcolari au exclus zilele acestea din şcoalele confesionale ungureşti din Ardeal pe o seamă de elevi evrei. Ca de obicei, ziarele minoritare sunt pline de articole și reportagri alarmante, prezintând faptul ca pe o nouă lovitură dată minoritarilor și vorbesc despre o eventuală dare în judecată a Inspectorilor respectivi. Pentru punerea chestiunii la punct e de ajuns să amintim atât, că e vorba de elevii evrei cari s-au înscris pe propria responsabilitate în şcoalele confesionale maghiare. S’a pus în vedere acestor elevi, că vor putea rămânea în şcoala ungurească numai dacă seva acorda individual aprobarea ministerului, şi că această aprobare ulterioară nu se va da decât fiilor acelor părinţi evrei cari, la recensământul de acum şase ani, s’au înscris în rubrica ungurilor. Nimnic-deci mai natural, decât să nu se aprobe înscrierea acelora cari nu întrunesc condiţiile bine precizate. A se prezintă excluderea aceasta ca o ilegalitate, şi — vorba partidului maghiar şi a presei sale — ca o nouă lovitură la adresa minorităţilor, înseamnă a face agitaţie, atunci când fiecare dintre elevii în chestiune trebuia să se aştepte de la început la neaprobarea înscrierii. «cuvântul» wmatm SUPRALICITATEI Alarma Două documente edificatoare *«•---- Foaia cernăuţeană a d-lui Iancu Nistor este foarte «apărată, pentru că guvernul actual ar fi plecat, cu prilejul alegerilor şi din necesităţi electorale, steagul naţionalismului şi al drepturilor noastre în Bucovina, în faţa pretenţiilor rutenilor. Este un act de demagogie electorală, scrie «Glasul Bucovinei», pe care d. ministru Petroviei trebue să-l cunoască. In acest scop ni se serveşte şi un document. Iată-l: Domniei sale Domnului Diriginte al şcoalei primare de Ităeţi din Văscăuţi. 17 Mai me. «Prin aceasta primiţi ordin ca în «şcoala primară de suih conducerea «Dvs., rugăciunea Tatăl Nostru în«nainte şi după învăţământ să fie «spusă în limba maternă a respecţivului elev. «Totodată ordonez ca să introduceţi cu ziua de astăzi limba vermeniană, ca obiect prin două ore «săptămânale în toate clasele de «sub conducerea Dvs. «De executarea ordinului de faţă «binevoiţi a raporta regizoratului «şcolar din Storojineţi». Inspector General Administrativ (ss) Mustaţă (ss) Dori Popovici Ministrul Bucovinei Va să zică un Inspector general la dispoziţii de ordin şcolar. D-sa ordonă ca de la sine putere să se Introducă limba ucrainiană în şcoală. Pornită în adevăr din necesităţi electorale — data acestei dispoziţii e revelatoare — ordinul d-lui Dori Popovici e vinovat într’un fel de trădare sau inconştienţă. Revolta confratelui nostru «Glasul Bucovinei» este pe deplin justificată. Iată însă că avem şi noi un asemenea document; ceva mai vechi e adevărat, dar şi el destul de interesant. Mu l-am publicat până acuma, şi nici nu am fi făcut-o dacă nu ne-ar fi convins accentele sincere de revoltă ale foii domnului Nistor. Documentul nostru spune aşa: Ministerul Instrucţiunii Publice Inspectoratul regiunii XIV la Cernăuţi Nom 1 251prez. Cupr. Introducerea limbii ruteni în şcoale primare din jud. Vijniţa, Văscăuţi Cotmani şi Zastcivna. Cernăuţi la 6 Octombrie 1925. Domnule Revisor, tVă facem cunoscut că se admite «limba ruteană ca obiect de studiu «facultativ la Şcoala primară din «judeţul Dv.r. şi anume: in două «ore pe săptămână în afară de proarma oficială obligatorie. Vă rugăm să povăţuiţi pe directorii «şcoalelor ca să procedeze în aşa «fel ca numai acolo unde se cere de «părinţi inăivtftunl, fiecare pentru «copilul său să se predea această «Hmbă, şi să nu se exercite vre-o «silă de către elementele agitatoare «dintre locuitori sau din corpul didactic. «Acest ordin nu-l veţi înregistra «ci ni-l veţi înapoia personal pe nu«mele nostru». p. Inspectorul şef (ss) Indescifrabil. Clin, nu! Este exact acel aş lucra ca şi în ordinul d-lui Dori Popovich cu un plus, o doză de respectabil fariseism. întrebăm acum, cine era la 6 Octombrie 1927, ministru al Bucovinei! Domnul Nistor, nu? «Glasul Bucovinei» denunţă pe d. Dori Popovici domnului Petrovich E natural să facem ei noi analog acelaş lucru. Am publicat documentul textual ca să ia cunoştinţă de el şi fostul ministru de resort, d. dr. Angelescu. Pe italieneşte Se zice, cine are capul de ceară să nu iasă la soare. Scrisori brăilene EUTIMNEA MATIOMIM .TăRăNISTÂ.— IN PREJMA aiFCFRIJOR PFWTtTI* ITAMirpn RCCI»MrRT. — «VMil MINI.CTUII RăRRFLin R| ACT. GOGA LA BRĂILA. - TRIPOURiLE.—ACTIVITATEA IN PORT Duminecă 81 Octombrie cor. vor avea loc două importante consfătuiri: una a ţărăniştilor acasă la d. Neculai Orăşanu, şi alta a naţionalilor — probabil — la d. Virgil Grossu. La ambele consfătuiri se va pune pe tapet, în mod definitiv, declararea în mod public a înfăptuirei fuziinei în localitate. Există unele asperităţi printre unii membrii ai taberilor fuzionate, ele vor dispare până Duminecă 81 cor., când ambele organizaţiuni fuzionate se vor întâlni la d. Neculai Orăşanu, unde va avea loc solemnitatea fuziunelor şi se vor stabili şi atribuţiile conducătorilor. I»» mrealma aiefle’’!,air tru Camera de Comerţ După cum am mai spus, în recentele alegeri pentru Camera de Comerţ, vor figura două liste: una guvernamentală, în frunte cu d. Virgil Budescu, senator, şi alta liberală în cap cu d. Ton G. Sassu, cerealist, fost senator. D. Petre Păsculescu, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ, a refuzat funcţiunea de sindic al Bursei, în locul d-lui Răducanu I, demisionat, funcţiune oferită de organizaţia averescană, dar este, însă, nn cadru cu poziţiunea d-lul Păsculescu. Din această cauză s-ă iscat din nou vechiul conflict între d-nii Viralii Budescu şi P. Păsculescu, pe motivul că cel dintâi, a luat locul celui de-al doilea la Camera de Comerţ. Nu se ştie, în cele din urmă, cum vor eşi lucrurile, certe însă, că Intrigii« puse la cale au* reuşit. Tare ne temem că d. Budescu să nu se încurce în propriile sale Iţe... D-nSI Mi'dsMI G»»*oflid şl A°L Goma la Brăila Săptămâna ce vine, se aşteaptă sosirea în localitate a d-lor Garoflid şi Goga. D- Garoflid vine mai mult, pentru congresul agricultorilor care — anul acesta — se va ţine în localitate, pe la începutul lunei Noembrie col., iar d. Octavian Goga, după ce va Inspecta toate autorităţile, va căuta să împace spiritele mai recalcitrante din organizaţia averescană locală. Trinowile de la mai multe cafenele există tripouri clandestine, unde naivii sunt atraşi, încurcându-se şi pierzând sume destul de importante. Ar fi momentul — credem — ca cei în drept să ia măsuri contra patronilor acestor cafenele. Activitatea In port Dacă se poate numi activitate cu cele 9-10 vapoare ce stau ancorate la dane. Exportatorii şi armatorii noştrii sunt dezolaţi văzând că orice perspectivă de activitate a portului, e departe de a se realiza. Din cauza acestei stagnări, întregul oraş suferă, iar la tribunal se înmulţesc poliţele protestate ale negustorilor brăileni Grele timpuri mai trăim... Coresp. Statele Unite şi Sovietele —«iî î— Politica preşedintelui Comiiae. Câtva pecizări ale ziarului „The Chicago Tribune“ Marele ziar american «The Chi cago Tribune» vorbind despre relaţiunile între Statele Unite şi Sovietele, ţine să precizeze motivele pentru care guvernul american nu recunoaşte Statul Sovietic şi spune că Preşedintele Coolidge ca şi predecesorii săii Wilson şi Harding, are un punct de vedere rezonabil . America nu va relua raporturile diplomatice cu Sovietele atâta timp cât ele nu vor restitui cetăţenilor americani, proprietăţile confiscate fără nici un motiv plauzibil, nu vor recunoaşte datorite guvernelor turiste şi dacă nu încetează propaganda lor subversivă. E interesant a reda, în esenţă, declaraţia făcută de Preşedintele Coolidge cu ocazia deschiderea Parlamentului american (Americanii îi zic «Congress») în Decemvrie 1923: «Noi nu putem începe tratative «cu Sovietele dacă ele nu vor să decelare imediat că vor elibera averile cetăţenilor americani, că vor «recunoaşte datoriile către America «ale fostelor guverne ruseşti şi că «vor înceta propaganda lor bolşevică şi comunistă». De atunci şi până azi nu s’a produs nici o schimbare în politica externă a Sovietelor, ba din contră ei au căutat a produce perturbări cu caracter politic în America. Disciplina democraţiei americane le-a venit de hac ruşilor neastâmpăraţi. Americani nu au nimic de zis asupra formei de guvernământ ce Ruşii vor să introducă în ţara lor- Ei sunt liberi aşa guverna după placul şi mentalitatea lor. Dar dacă ei au pretenţia de a impune şî străinătăţii metodele lor de guvernare, nu America va fi acea care le va accepta. In ultimul timp s’a constatat o oarecare schimbare a politicei bolșevice prin înlăturarea căpetenilor ca Trotzki. Zinovleff. Kameneff — odată a tot puternici în pravoslavnica Rusie—și e foarte probabil ca Bolșevicii să revie la normal. In tot cazul America prin refuzul ei de a parlamenta cu Sovietele, înainte ca ele să admită, necondiţionat, punctul de vedere american, n’a pierdut nimic. N. S. Continuare din pag. la Barde de lei hârtie vor trebui să reprezinte totdeauna 609 milioane lai aur, atunci la creşterea normală a bogăţiei ţării ar trebui să corespundă o nouă emisiune de hârtie monetat în proporţie. In situaţia de azi aceasta nu este posibil fiindcă potrivit legii d-Br Vintilă Brătianu emisiunea nu poate întrece 21 miliarde. Trebuind totuşi să fie un echivalent monetar al creşterii de bogăţie a ţării şi menţinând circulaţia la 21 miliarde, forţat valoarea leului se ridică din această cauză. Consecinţa este ca în loc ca sporul de bogăţie a ţării să aparţină celor cari îl produc, el este expropiat de la producători şi dat creditorilor adică băncilor. Aceasta este partea necinstită a legii domnului Vintilă Brătianu, acesta este furtul care nu poate fi tolerat. Contra acestui furt pe faţă care se săvârşeşte sub scutul legilor toată lumea trebue să protesteze. Noi ne facem datoria şi vom continua. Titus Enacovici Primirea Paneî Maria la Ottava Ministerul de externe comunică următoarele: Primirea M. S. Regina la Ottawa a avut caracter oficial şi a fost foarte prietenoasă. La gară M. S. a fost întâmpinată de guvernorul general al Canadei, primul ministru şi primarul oraşului, care a cetit adresa de bun sosit. După ce a vizitat oraşul, Suverana a fost condusă la Palatul Guvernatului, unde a fost găzduită cu suita. Asociaţiunea femeilor canadiene a oferit un dejun. Preşedintele Camerei a oferit un ceai la Parlament, unde M. S. a fost introdusă cu solemnitate de senatorul Dandurand în sunetul imnului Regal român. Aci, Suverana aşezată pe tron a primit defilarea a 500 persoane din elita societăţii şi lumea politică canadiană, care venise să prezinte omagiile lor Suveranei. Seara a avut loc (la Palatul Guvernatorului) un banchet oferit de Guvernor şi Lady Nikingden, la care au luat parte 60 persoane. După aceasta a urmat o mică serată dansantă dată în onoarea A. U. Regale. M. S. Regina a plecat în aceeaş noapte spre Winnipeg unde soseşte astăzi Sâmbătă SO ora cinci seara. Primirea făcută în Ottawa a fost identică cu cea rezervată pentru toţi membrii casei domnitoare engleze. ----- -rtilloc------ Cursuri de limbi sud-estice In al 18-lea an de la întemeirea sa, Institutul de studii sud-est-europene, privind la istoria, geografia, economia şi folklorul Sudestului european, organizează din nou cursurile de limbi orientale care au funcţionat şi înainte de războiu anume: de limba bulgară, sârbă, greacă, rusă la care se adaugă cursul de limba polonă şi cehă şi eventual de limba turcă pentru studenţi, în special cei de la Academia de comerţ, funcţionari, ofiţeri, candidaţi la funcţiile consulare şi pentru marele public doritor de a cunoaşte limba şi firea vecinilor patriei noastre. Pe lângă aceste cursuri Institutul va continua şi anul acesta seria obişnuită de conferinţe ţinute de membrii Institutului şi de savanţi invitaţi din străinătate. Deschiderea activităţii se face Luni 8 Noembrie ora 6 a. m. în localul Institutului din str. Ballu Mărăcine No. 1 (colţ cu str. Carol), printr-o conferinţă inaugurată ţinută de d. profesor Iorga, directorul Institutului. înscrierile pentru cursurile gratuite se primesc în fiecare zi la secretariatul institului între orele 9— 12 şi 4-6. ----------------------- Serbarea dela Corpul pompierilor Central Eri dimneaţă la orele 12, s-a sărbătorit la postul Central de pompieri, înaintarea la gradul de caporal, a soldaţilor proveniţi de la toate posturile din ţară, care au urmat cursurile şcolii pregătitoare de cadre, înfiinţată pe lângă postul central. Solemnitatea s’a desfăşurat în prezenţa d-nul general Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, d. colonel Pohrib inspectorul general al corpurilor pompierilor din ţară, maior Pancu sub inspectorul pompierilor, căp. Peneş, comandantul corpului de pompieri din Carpitală, precum şi a unui mare număr de comandanţi ai secţiunilor de pompieri din ţară. * . După oficierea unui serviciu religios, imni de soldat, propuşi la avansare, au fost inşiruiţi în curtea postului de pompieri, unde d. general Nicoleanu, a rostit o cuvântare, arătând meritele pompierilor. D. căp. Pohrib şi căp. Peneş, au arătat trupei importanţa misiunei lor, faţă de soldaţii pompieri care vor fi daţi în instrucţie, sub ordinele lor. ---------o»ţţ.oo------- O NEDREPTATE --- Pentru ministrul de Instrucţie. In chestunea salarizsrii asistentHor univ rsitari- Personalul asistent de pe lângă seminariile şi laborate-Mle Facultăţilor noastre se văd nedreptăţiţi printrio recentă dispoziţie ministerială care prevede reducerea salariilor. In general, un asistent are, în afară de diploma de licenţă, şi examenul de capacitate, ba chiar şi diploma de doctor. In consecinţă, situaţia lmi materială ar urma să fie cel puţin egală cu aceea a unui profesor secundar. Prin reducerea lefurilor însă, asistentul e pus pe picior de inferioritate materială, la care se adaugă şi una de natură morală. E în adevăr inadmisibil, ba chiar revoltător, ca un asistentdoctor şi cu examenul de capacitate pentm învăţământul secundar, să fie retribuit atât de meschin începând cu luna octombrie, li se dă leafa de dinainte de 1 Iulie, reţinându-li-se şi sporul acordat începând de la 1 Iulie. Mai e încă ceva. Sânt asistenţi cu examenul de capacitate, şi chiar cu diploma de doctor, cari nu mai figurează în învăţământul secundar, prin faptul că şi-au trecut examene de definitivat pentru funcţia de asistent. Aşa fiind, e logic şi moral ca ult asistent să fie pus pe picior de inferioritate faţă de profesorul secundar, egalându-1, bunăoară, cu un secretar de Facultate care nu a obligat să aibă titlurile, activitatea şi lucrările ştiinţifice unui asistent! In afară de aceasta. Facultăţii* respective prin decanatele lor, nu cred că e de datoria lor — cel puţin morală — ca să se intereseze de o astfel de problemă, promovând astfel cultura şi ştiinţa pentm care şi-au chemat ca ajutoare pe aceşti asistenţi! E timpul să se repare această nedreptate. BRSS Săptămâna sportivă BOX boxează cu toată forţa sa formidabilă, cu vechia lui tălbătăcie, cu cunoscutul lui curaj dar, cei care li cunoşteau înainte, simt că nu mai este acel Dempsey care a boxat contra lui Carpentier şi Flipo. Fostul campion mondial „a îmbătrânit”. De la primul până la ultimul gong Dempsey atacă ca un turbat, dar de la primul şi până la ultimul gong Tunney ii ţine un frâu şi îl măestreşte cum vrea el. Cu inima rece, cu mintea clară şi cu pumni arzători noul campion respinge atacurile formidabile ale lui Dempsey. Boxeurul învinge Fipherul, iar modul cum o face aceasta e impresionant şi ne dovedeşte pentru a mila oară că boxul e o artă m o artă în toată puterea cuvântului. Directele de stângă a lui Tunney veneau cu o iuţeală virtiginoasă, fulgerătoare şi aceste lovituri se repetau de 4 până la 6 ori pe secundă, tot acelaşi stângă teribilă stoppa, nimicia orice avânt inamic, iar din timp în dimp formidabila dreapta directă își făcea loc printre deschizăturii* făcute de stânga distrugând ultima pî. Tunney demonstrează serii de lovituri următură de voință a fostului campion, mitoare iar directele lui Dempsey par’d nici nu le simte. Printr’o manevrare admirabilă Tunney (In al 2-lea rând) se retrage din colţul în care l’a băgat Dempsey şi printr'o tactică fenomenală il sileşte pe Dempsey să intre în colţul ocupat înainte de el. Modul cum această schimbare strategică are loc trebue vătută. Dacă Dempsey n’ar fi atacat cu atâta sălbătăcie n’am fi avut ocazie poate să admirăm piramidala technici tunneyană, atacurile Incontinue ale lui D. însă au silit pe T. să ne arate tot ■naratul lui de bogății technice. După luptă Tunney e vioi, fără nici o zgâfi fotografiat. Dempsey e zdrobit şi cu mare greutate înaintează înspre Tunney, spre a-l felicita. BOXEURUL A INVINS FIGHTERUL. FOOT-BALL Excursiunea Întreprinsă de către echipa Capitalei (Sportul St. Fulgerul — Tuventus) la Oul n'a obţinut succesul storit. Bucureştenii au trebuit să se plece f râitură, neatins, zâmbeşte şi se lasă în faţa Clujenilor cu 5:4. Nu împărtăşim părerea unui confrate că Bucureştii au fost învinşi în mod nemeritat. E oare un merit când o echipă combinată pleacă în turneu fără un antrenament serios? La Arad roadele „antrenamentului" din Cluj au fost vizibile, căci contra unei combinate atadiene puternice Bucureştii au putut învinge cu 3:1 Două surrize în trei zile ne-a furnizat clubu’fonicii. Duminică contra Sportului Studenţesc—Fulgerul şi Marţi contra puternicei echipe a Olimpiei. La prima dispută cluburile fuzionate au trebuit să se mulţumească cu un match ripl (0:0). Marţi contra Olimpiei, Macabiştii au luat impresionant. Olimnicii încrezători în puterea lor ar trebui să recunoască mai târziu că nici un adversar nu trebue desconsiderat. Rezultatul 2:2 înseamnă o victorie morală pentru Macabit. Lume mai puţină ca de obicei, totuşi cursele au fost foarte importante şi reţeta pariului a fost destul de bună. In cursa de obstacole Tribun a suferit un grav accident care’l va scoate complect din curse. REZULTATUL TECHNIC I) Pr. SNOP. 1) Fetica, 2) Java, T. 31—19—74. II) LAST ROSE. 1) De ce nu, 2) 5 Mă Ne Mă, 8) Sorin. 4) Crivăț, ST. 149-38-30-15. 5 III) PR. AIGRETTE 1) Leuştean, f II, 2) Peggy, 8) Biz-Biz; T. 19—12— Recorduri a»**tm**ale pe 50 — 38—15. și 60 mtr. | IV) PR. MERLAN. 1) Urtelstein, Albricht-Brașov a putut stabili 2 nouii® Midnight, T. 16 10 10. Acorduri. Distanța de 50 m. a parcurs’» V) PR. MITITICA. 1) Xenia, 2) in 5 sec. 8/10, iar 60 m. în 7 sec. Doping, 8) Andaluza, 4) Faima, T. 45—88—20—81. VI) PR. ELECTRIC TOD. 1) Baby, 2) Jar II, 8) Badea Tell, 4) Domnișoara. T. 104—21—17—27. • In circul Sidoli. Trei boxeuri parisien! I VII) PR. ELECTRIC TOD R. II, şi anume: Michel Langlet (63 kg.), 11) Căprioara, 2) Texas, 3) Lastosea. [•el *T. Ernest Belouze (54 kg.) și Marcel Schoenfeld (60 kg.) vor fi pietrele de încercare pentru pugiştii români D. Teici, Marin Alexandrescu și D. Căinescu. După cum ni se asigură, primii doi ar fi de o calitate Incontestabilă şi împreună cu Marcel Schoenfeld (cunoscut în deajuns publicului băiureştean) ne vor demonstra înalta şcoală franceză. Oricum ar fi încrederea noastră o acordăm reprezentanţilor culorilor naţionale, exceptând poate întâlnirea Călinescu Schoenfeld. Federaţia română de box, sub a cărei auspicii se dau aceste gale va lua, să sperăm de astă dată, cele mai severe măsuri ca matchurile să se dispute un strat, conformitate cu regulamentele internaţionale. Peste hotare Matchul Dempsey-Tunney pentru campionatul lumei se rulează in sălile de cinematograf a principalelor centre a Europei. Un sportsmen care a avut ocazie să vadă acest film ne scrie: Am văzut in ultimii ani multe matchuri de box in film, dar acest film întrece toate văzute până acuma. înainte de toate matchul care se rulează este un film Pentru propaganda boxului. Demosev RUGBY Stadbd Rumân. — Heidel* Heeo»R«dsraiesethch!»W 3:3 Cf'whSB»*»**» c*aiJ,.Ţ «>»»—îş Clwb - Ho'delbfirq 10:0 Iată un rezultat la care nu a’au așteptat mulfi, dar care ne dovedește că Ruîbv-ul are tote sansele de a ocupa un loc de frunte printre ţările nigbiste. Victoria română e cu atât mai remarcabilă întrucât echipa invinsă era şi este considerată In Germania ca una din cele mai puternice. Ca cronicari imparţiali, trebue Insă să constatăm că ambele Vuri n’au fost de o structură înaltă. Echipa heidelbergeză ca şi cele 2 române nu ne-au demonstrat, adevăratul joc de Rugby aşa cum îl practică echipele engleze şi franceze. Rare ori am putut remarca eşiri sau combinaţiuni din rare să reese personalitatea şi caracteristica jucătorilor. „Specialitatea” germanilor consta în defensiva şi în încontinue degajări în ruşă, pe când reprezentanţă rttuurilor naţionale preferau atacul şi contraatacul şi care tactică i-a adus şi victoria definitivă. Numai câteva cuvinte despre Stadiul Român, organizatorul acestor întâlniri. Sacrificiile morale şi mai ales materiale făaite de Stad pentru aducerea acestei echipe în ţară merită toată lauda. Fără nici un sprijin, cu modestele mijloace băneşti a membrilor clubului, dar cu un avânt sportiv fără geamăn Stadiul ne-a dovedit ce poate face un mănunchi de oameni cu pungă mică dar cu un suflet mare. Marathonul naţional pe anul 1926 pe distanţa de 40 km. 200 mtr. a fost câştigat de Căpitanul Cristescu-Braşov în 3 ore, 36 min. şi 37 sec. Interesante intâlniri franco-române vor avea loc in serile de 6 şi 1 Ncembrie ATLETISM ---ttţ ioon Ridl — —oo*J»(i« __ HIPPISM FLOREASCA (ZIUA 15) Sâmbătă 30 Octombrie a. e. 48-20—26. VIII) PR. BADEA PETRE. 1) Prospeal, 2) Zaporojeț. T. 17—11—12. BANEASA (ZIUA 17) Duminică 31 Octombrie a. c. FAVORIȚII NOȘTRI II) Pr. Brăila — Clairette, Killia, Sprinten. II) Pr. Iași—Năluc, Anca, Chibiț. III) Pr. Galați — Gr. Schwartz, Obârșia. IV) Pr. G-l Manu — Kenyet, Violeta, Vardar. V) Pr. N-lae Filipescu —Express, Johnny, Bus. VI) Pr. Parângu — Gr. Palac, Palatin. VII) Pr. Lotru — Confident, Balade III, Gallus. ABONAMENTE IN TARA Un an 8N lei Scase luni 4M * Trei luni 1M » IN STRAINATATE Un an 10M lei Scase luni 6M » Trei luni 4M »