Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)

1927-01-01 / nr. 650

»&**--­descentralizarea percepţiilor comunale, intervenţia Patriarhului Miron Costea, pentru executarea lucră- Mor pregătitoare a viitoarei Patriarhii Membrii delega­ţi unei permanente a municipiului Bucureşti, s’au în­trunit ori dim, la orele 10, în şedinţa publică, sub prezidenţia d-lui dr. L Costineacu, asistat de d-l. Boban se­cretar general. Descentralizarea percepţii­lor comunale D. M. Georgescu, delegat cu par­tea financiară, comunică delegaţiu­­nei că, cu începere de la 1 Ianuarie, percepţiile comunale urm­ând să fie descentralizate pe sectoare, pe lân­gă percepţiile existente se mai în­fiinţează şi alte percepţii. Aceste percepţii afiliate pe lângă cele existente, vor percepe impozi­tele directe. Trei percepţii pentru impozitele te şi una pentru indirecte, se alipesc la sect. 1 (Galben) şi câte două la celelalte sectoare. In urma au­sstei descentralizări, contribuabilii din Sect. 1 (galben) îşi vor achita dările la percepţiile I, II, III; cei din sect. II (negru) la percepţiile IV şi V; cei din sectorul 111 (albastru) la percepţiile VI şi VII; şi cei din sect. IV (verde) la percepţiile VIII şi IX. Percepţia pentru veniturile indi­recte din sectorul 1 va purta numă­rul 10, ou­ şi percepţia pentru veni­turile indirecte a Statului. Lucrările pregătitoare pentru viitoarea Patriarhie D. dr. I. Costinescu, arată că în urma dorinţei patriarhului dr. Mi­ron Cristen, de a se executa lucră­rile pregătitoare în vederea desem­nărei terenului pe care se va cons­trui viitoarea Patriarhie, urmează ca aceste lucrări să înceapă ime­diat. Delegaţi­unea hotărăşte în princi­piu expropierea imobilelor cuprinse intre str. Lipscani şi străzile Sfin­ţilor, Colţii, şi Uavafii­ Vechi. Preţul acestor expropieri va tre­bui să fie suportat de Stat de­oare­ce municipiul nu este în măsură să suporte aceste cheltueli. Delegaţiunea a hotărât ca­ instala­­ţiunile de guri de apă, să nu mai fe executate de cât de soc. Uzinelor comunale. Această măsură a­­fost luată în urma unui raport al corpului de pom­pen, prin care arată ca din cauza l­ucrărilor executate pe cale parti­culară, recordurile pompelor nu se potrivesc la actualele guri de apă, in cazuri de incendiu. O concesiune a S. T. B.eu­­lui, in dauna primăriei D. dr. Costinescu, aduce la cunoş­tinţa delegaţiei că 60c. S. T. B. a concesionat, agenţiei de publicitate Rudolf Mosse, reclama aplicată pe ctaipurile tramvaiului electric, fă­ră autorizarea municipiului. D. Arh. Minen, întreabă dacă a­­ceastă concesiune produce primă­riei o pierdere la venituri. S a hotărât să se faca somaţiunile legale agenţiei Rudolf Mosse şi soc. a T. B. pentru ca în termen de trei zile, de la înaintarea somaţiilor să de ridicate reclamele. Şedinţa s-a ridicat la orele 1 d. a. Meta pe îrcop — Motivele principale ale fiascurilor din politica financiară Constantinopol (Uta) — pesimis­mul politic, pătruns cum se vede pana —...u­r­ţe cu influenţă, a provocat o nervozitate a guver­nului. Acitivitatea febrilă cu care s’au pus la adăpost pactele de ga­ranţie constă întâi, din menţinerea permanentă pe picior de război a o mare parte din armată şi al doi­lea din efectele rezultând de aci. Cu referire la acest al doilea punct, e de menţionat că necesitatea de echipare şi mai cu seamă d­esvol­­tarea flotei aeriene cere sume con­siderabile, în timp ce cassele sta­tului sunt goale. De aceea guvernul e mai întotdeauna preocupat de instituirea de noui impozite. Din nefericire mai toate măsurile luate până acum au eşuat complecta­­mente. Dintre acestea sunt de re­marcat mai întâi numeroasele mo­nopoluri cu care adunarea naţio­nală a inundat ţara in ultimii ani. Marile nădejdi puse de guvern în monopolul zahărului şi petrolului nu’au devenit apoi decât decepţiuni amare. In special monopolul zahâ­­r­­ui s’a dovedit îndată — după cum se şi prevăzuse în cercur­ie comerciale — cu totul inexecutabil, deoarece importatorii în mod natu­ral a­ nu vrut să ştie de ordonan­ţele poliţiei. Urmarea încercării, care contrar tuturor preve­erilor tot s’a făcut, a fost o pronunţată şi repede urcare a preţului, atrăgând şi sinuoase stagnări în aprovizio­nare, ceea ce în urmă a dus la o curată debandadă, inaugurarea fa­bricilor de zahăr din Alpuliu (în Tracia) şi Uşeak (în Anatolia) a deşteptat noui speranţe şi mare en­tuziasm naţional. Vânzarea primu­lui sac (!) de zahăr de la Alpuliu a fost aproape o sărbătoare naţio­nală. Din lipsă de combustibil însă această fabrică a trebuit să-şi în­ceteze funcţiunea, în Usak s’a des­tiuit uzittalul preot Georgescu, di­rectorul seminarului din Ediniţa, desfăşură o muncă de înviorare cul­turală vrednică de laudă, un orăşel şi în judeţ. Ca mişcaţi de un acelaş resort, parlamentarii hotineni lo­­­cali au sărit să ceară guvernului izgonirea bravului pâriute din ros­turile lui de acolo. Ca o consecinţă a aceleaşi poliţiei în noi peri şi a neglijenţei oficiale, şcoala normală din Holin se des­­­fiinţează, — se zice ca din lipsă de profesori titulari. .Mare greşeala ! Cu un plus de leafă i-am fi avut pe toţi. Asta însemnează un pichet de grăniceri culturali mai puţin. Căci frontierele se a­păra şi cu şcolile, nu numai cu armata. Credeţi ca parla­mentarii hotineni au ridicat vre­un protest pentru această pagubă cul­turală ce se aduce judeţului­­ de­loc. Unora le-ar fi convenind dis­pariţia unei şcoli româneşti al că­rei scop era de a aduce pe alde Co­­jocaru, Munteanu, Ciubotariu, Bâz­­gim, Butnariu, Ceahlău.,, cu urma­şii lor, la simţiminte de părinţil or ior, «moldoveni drepţi din stră­­­moşi». Pentru că se face într’o margine de ţară o politică cu semn de în­trebare, parcă ar fi acolo o stare de provizorat, cerem mai multă grijă de Hotin a­coperit când nu mai era mult până la deschiderea fabricei că acolo nu se găseşte apă suficientă şi în angajată o soci­etate germană, care a început a pături, fără să obţină până acum vreun rezultat, întrucât va putea satisface monopolul alcoholului in­trodus de abia de câteva luni nă­­dejdile puse în «•­, rămâne de vă­zut. Deocamdată preţurile sau nr­­■nţ aproape cu 100 la suta şi co­respunzător a scăzut şi consumul, impozitul pe cifra afacerilor şi pe obiectele de lux a cauzat de aseme­­nea o seumpire simţitoare a tutu­ror mărfurilor şi totodată şi o re­zervă a publicului, aducând fiscu­lui numai un foarte mic venit. Cele mai recente planuri sunt acum de a ridica tariful la căile ferate, la vapoare şi la tramvaie, respectiv a percepe un supliment ■u favoarea fiscului. Pe lângă a­­ceasta regiile de tutun vor lu­cra in pachetele de câte 20 ţigări nu­mai câte 19 bucăţi. Toate acesta economii nou plănuite vor fi în­trebuinţate în folosul flotei aeriene. Prea mare rezultat nu vor cam a­­vea nici­­acesta măsuri. Graba ■■■ strică treaba Unul din motivele principale ale numeroasele traseuri din politica financi­ară a Turciei pare a fi graba cu care se caută a se realiza reformele, fără a se ţine socoteală de debilitatea financiară a ţării. Sa caută a se face în câteva luni ce s’a neglijat în decurs de veacuri, in loc să se apuca să se urmăreas­că cu voinţă nestrămutată mai în­­âi o direcţie, se încearcă toate dintr’odată şi cum puterile sunt prea slabe, lucrurile trebuie lăsate neisprăvite şi nerentabile. Astfel sau cheltuit sume enorme pentru căi ferate începute în Anatolia în­tr’un plan foarte vast, ale căror lucrări a trebuit să fie suspendate chiar după câteva luni. Tot aşa s’au înfiinţat o sumedenie de şcoli turceşti, cari din cauza lipsei de fonduri au fos­t îndată închise. Pretutindeni se văd clăd­ri noui construite numai pe jumătate, cari deci fără să fi servit vr’odată sco­pului lor sunt acum expuse ruină­rii. Chiar lângă acestea vezi altele în construcţie, cari la urmă vor avea aceeaşi soartă. Exact în felul acestor clădiri neisprăvite şi inu­­ti­le se petrece şi cu legile şi deci­­ziunile cari, fie pentru reformă, fie pentru procurarea de fonduri sunt fabricate şi aruncate cu ghiotora de către adunarea naţională asupra ţării, fără ca să se aplice vreodată. Această grabă nechibzuită şi do­rinţa de a se ridica dintr’odată nu numai la nivelul Europei, dar de a-­ şi întrece este mai păgubitoare tânărului stat turcesc decât perico­lul unor dujmani externi. LOTERIA CETĂȚE­NEASCA pentru organizarea Corpu­lui de Pompieri din Bu­cureşti Loz unic­a 1.000.000 LEI Tragerea la 1 Ianuarie 1927 0 Picturi din veacul al XVI-lea scoase la iveală de pictorul Molds Episcopul Luc­an, la venirea sa în fruntea eparhiei Romanului a găsit clădirile episcopiei dărăpăna­te şi le-a făcut reparaţiile necesare. Biserica catedrală, după cum re­zultă din vechea pizanie care se mai păstrează încă, a fost începută de Petru Rareş la 1547 şi terminată de fii săi Şteffiniţă şi IliaşiVodă, iar în urmă a suferit multe schim­bări. In interiorul bisericei sa ve­de o pictură executată acum vre-o 60 de ani şi alta şi mai veche. Ca lucrări, de artă aceste picturi sunt fără nici o valoare şi sunt deterio­rate. Pentru a se edifica asupra aces­tor picturi precum şi a celor de pe icoanele de la catapeteasmă, episco­pul Lucian a cerut d-lui Al. Lape- tatu, fostul ministru al cultelor, pe acea vreme titular, să trimită un specialist care să stabilească valoa­rea artistică şi vechimea acestora. Constatările pictorului Mol­da Ministerul a delegat pe pictorul Paul Molda, care s-a dus la Roman în Martie 1925 şi a stabilit că deşi, în general, construcţia bisericei es­te cea veche, totuşi a avut unele modificări ulterioare. Turla cea mare a fost refăcută pe la 1790. Tot atunci s’au făcut unele modificări în decoraţia exterioară în spre al­tar, iar în interior s’a mărit trece­rea dela pronaos spre naos. Lucrările făcute la 1790 Tâmpla şi icoanele sunt dela 1790 şi au un aspect măreţ deşi sunt în­egrite şi deteriorate. In ceia ce priveşte pictura inte­rioară a bisericei, s-a descoperit că sub pictura în ulei, de dată rela­tiv recentă, se găseşte o pictură mult mai veche în frescă. Pictorul Molda a scos la iveală această pic­tură în mai multe locuri din cu­prinsul bisericii şi a stabilit are un caracter vechili (din e­pica lui Petru Rareş) că e de o cal­tat superioară şi că poate fi ini­ţiată în întregime în bune ac­ţiuni şi fără a se altera. Comisiunea monumentelor isto­rice, în urma unui raport făcut de­­ Molda, a aprobat începerea lu­crărilor. Scoaterea la iveală a pic­turilor La 18 Septembrie 1926 s’au şi în­ceput aceste lucrări, cu scoaterea la iveală a vechilor picturi în fres­că din pronaos. Ele, în afară de valoarea lor artistică şi de vechi­mea lor, au un aspect de o rară bogăţie prin aurul întrebuinţat la vestminte şi ornamentaţie. Din punct de vedere technic lu­crarea e foarte dificilă căci nu e uşor ca de sub două straturi de pictură în ulei — căci sub cea de acum 60 ani sa mai găsit şi o alta — să scoţi la iveală intacte, nu nu­mai picturile originale ci şi aurul ce le împodobea. Scenele S­u­s în mijlociţi bolţii e pictat Crist Emanoil (tânăr) pe un fond de aur şi raze, iar împrejurul său Serafimii şi Heruvimii. Pe arcurile bolţii arhangheli şi compoziţii din acatistul Maicii Dom­nului. , Pe pereţi, de jur împrejurul pro­­naosului, scene reprezentând viaţa Sf. Ion Botezătorul, intre care e de remarcat masa lui Irod. Salomea are pe cal tipsia purtând capul sfântului prins cu un văl şi danse.­Apoi scene din viaţa Sf. Paras-Apois certe din viaţa Sf. Paras­­chiva, sfârşind cu aducerea moaşte­lor ei în oraşul Târnova. Se ştie că mai târziu Vasile Lupu a cumpărat moaştele sfintei de la Turci şi le-a adus la Iaşi. Urmează apoi viaţa fi patimile Sf. Ion cel Nou, sfârşind cu aduce­rea moaştelor acestui Sfânt la Su­ceava. E un impozant cortegiu de preoţi în odăjdii sc.'Mpe care duc ■po gfCnt „m-nn+i d' '-OTC’* ‘'(OtW-mU ( (Ate?:.rndrv cu Doamna) *■ toţi curte* ieşit î­ntru mi., milmtr« tm*n ăţii. Mai ţjtnl repre emate «■ dm-UfljM n şi I figurile n'tor sfinţi şi sfinte. Toate aceste picturi sunt în fres­că. Anumite culori, în general te­­roase, aplicate de-a dreptul pe ten­cuiala crudă. Ele uscându-se, odată cu tencuiala se prefac intr'un fel de smalţ care e rezistent şi la acţiu­nea focului. Acest procedeu s’a în­trebuinţat în Italia până pe la 1500 iar la noi şi în orient până la 1700. Valoarea artistică Valoarea artistică e foarte mare. In vieţile sfinţilor se vede o retric- Mie de subiecte — create, nu imi­­­­tate — fapt care dovedeşte că meş- t­erii au fost foarte talentaţi. Chi­­i­purile sfinţilor sunt bine făcute iar vestmintele foare frumoase, in spe­cial în sinoadele ecumenice sunt nişte vestminte arhiereşti de o bo­găţie ornamentală şi o varietate rară. Coloritul e în genere luminos a­­vând o nuanţă de ivoriu sau perga­ment. Culorile se armonizează dis­cret cu aurul. Multe subiecte prezintă o valoare documentară asupra costumelor şi a vieţii de atunci. Astfel vedem cum erau îmbrăcaţi Alexandru cel Bun şi curtenii săi, cum era cetatea Su­­sevii, precum şi îmbrăcămintea di­feriţilor ostaşi. Biserica fiind începută la 1547 şi terminată după câţiva ani pictura e şi ea tot de atunci. Aceasta se poa­te constata după caracterul inscrip­ţiilor slavone de la scene. O dovadă neîndoioasă că la 1613 aceste picturi existau, este descope­rirea unei inscripţii istorice scrise pe ele purtând data 1613—621 şi al­tele. Pictura se aseamănă în unele pri­­vinţi cu cea dela biserica domneas­că din Curtea de Argeş şi dela alte biserici tot aşa de vechi. Ea are un caracter de artă bizantină adevă­rată, într'un stil propriu nouă, dove­dind existenţa artei picturale la uin pe acea vreme. Lucrările de scoatere la iveală a acestor picturi continuă în pre­zent în restul bisencei, descoperim­du-se lucruri tot mai interesante. Technics înglobarea ti Micsoi 0f|«ii. Ui ir €3 In ancheta noastră asupra fel­­ui cum diferitele categorii de func io­­nari publici primesc anteproe tul de lege pentru armonizarea săb­ ii­lor, trebue să facem o parantezi­e necesar, ca înaintea publicării punsurilor noui, să înregistrăm li­nele completări ale primelor pui de vedere expuse. Salariile şi gradaţiile corpului didactic Dintre observaţiile făcute de t­e­fesorii universitari şi secund principala era, că s’ar fi făcut o mare nedreptate membrilor corpi didactic, rupându-se gradaţiile salarii şi aplicându-se celor doi. un coeficient mai mic. Gradaţi, e avansarea profesorul­ui. Prin urt.a-­ re, dacă oricărui funcţionar îna­in­tat, coeficientul se aplică la salanul sporit, aşa şi anofesorului, urmează să i se aplice coeficientul la sala­nul sporit ca gradaţia (înaintarea). Atât de dreapta era plângerea, în­cât d. Manol­escu, subsecretar de stat la finanţe şi autor al antepro­­ectului privitor la am­ouizare, a tre­buit să înscrie în fruntea modifică­rilor de adus anteproectului, pe a­­ceea prevăzând înglobarea în sala­rii a gradaţiilor corpului didactic. Amisisizarea salariilor şi programul cultural Profesorii, cari au venit ori la redacţie, să ne mulţumească pentru întâietatea dată de noi, în seria râs­punsurilor punctului de vedere al corpului didactic, ne spuneau:: _ Aflarea prin «Cuvântul» a punctelor de vedere ale universita­rilor şi profesorilor secundari a pricinuit, în afară de revenirea asu­pra salariilor noastre, o esenţială schimbare în însăşi principiile de leafă ale autorului anteproectului. Fără să recunoască direct, precis, d. Manoilescu sublimează atât de mult situaţia specială a corpului didac­tic, încât aproape mărturiseşte, că şi acest corp urmează să f­ie pus a­­lături de ofiţeri, magistraţi şi in­gineri (cei din urmă, avantajaţi pe cale lăturalnică). Pentru moment, d-sa se mulţumeşte să constate, că deşi numărul profesorilor a crescut de două ori mai mult în raport cu demnitatea populaţiei, totuşi soco­teşte acest număr ca «ireductibil». «Declaraţia aceasta e menita sa satisfacă nu un corp de salariaţi, ci marile nevoi culturale ale ţarei. E­­ra cu neputinţa, ca un proect de ege, in funcţiune de care e înzes­trarea tuturor domeniilor publice cu personalul necesar, să nu ţină seamă de domeniul cultural. Armo­nizarea salariilor nu se poate face ţinându-se seama de magistraţi şi ofiţeri, nu şi de programul cultu­ral. Iar acest program are în frun­Fsam •»t-icrv.iţii pa *ea» le-am îureh- -. ros. I ine­viouarilor adin­inistrativi. Omar din această clipă dintâi, sa atras aten­ţia asupra îngrămădirii slujbaşilor înalţi, in paguba funcţionarilor mici. Starea aceasta de lucruri a fost recunoscută şi de d. subsecre­tar Manoilescu. Funcţionarii administrativi dau acestui fapt, printre alte explicații, pe aceea, că salariile de început de carieră sunt prea reduse, ca să aibă te* 1»1 ‘tu de toi pf till 1| di» « . .ni tmboecrtiktt tervenții * început, e * ia IllCiftbi sUnat­tc, * mai­ mult erizi dr m nie. 1fe -Olivins, eă ' or corpuid e !» l*pta astfel, ni ni sori de er nu ihm tus, ea ÎM corpu&u, tiulaeile ft lie pu$­ Ltor do egauiate eu tagi&n fițer» și inginerii, *'?• etan Dreita ters 4» el i*«', portari? «mici» Armonizarea salariilor CATEVA câştigate r corpulif­­fioad­ic deior înalfe iilor putere de «tracţiune pentru elemen­­mân-­ te noui, t'ă s’o umflat numărul func n şi I ţionarilor mijlocii şi al celor uman» că U. »» raport direct cu scăderea numă­rului celor «mici», aceasta se da­­toreşte faptului că funcţionau de carieră se găsesc numai la mijioc ft sus, — jos însă nu. Slujbele mă­runte sunt folosite în special de stu­denţi, cari le părăsesc, îndată ce do­­bândesc licenţele. Dar candidaţii cari să se dedice slujbei, nu se mai găsesc decât în număr cu totul in­suficient. Este firesc, ca personalul de carieră să fie vechea, deci ajuns la grade cel­ puţin de mijloc, în timp ce jos, să fie eu*«, — criză, care nu va dispare decât odata cu bilirea unor lefuri de ispită. Altfel, vor fi preferate mereu Slujbele par­ticulare, mult mai bine retribuite. Cevii, ture punte ti şi tunis Cu cititor ne semnalează urmă­torul fapt: Primarul municipiului Chişinău, are leafă de 40 mii lei; secretarul primăriei, iâ.0u0 lei. Ministrul internelor n’are 40 mii .ei pe lună, nici secretarul general, .5.000 lei. De prisos să adăugăm ceva. C. M­­ idier a i in­ie la ire.a. tic o cât tture tego­­ex­­ubrii e pi­­i, o ii este CUVÂNTUL In examen pentru tinerii« fexcursiumie „tac* ka­cu i. r. vermee de turism Comisiunea exam­inatoare pentru t. t. r. art. 52.şi 53 declaraţi nereuşiţi la exa­menul din Iulie 1926 se va compune dupa cum urmeaza: Pentru elevii t. t. r. art. 52 o singură comisiune la şcoala ofiţerilor de rezervă infanterie Bacâu. General Radmt­scu Dumitru cdlt. şcoa­­lei militare de vii­, preşedinte-Membrii: col. lonescu Ştefan, comand. şcoalei ofiţeri rez. bacău; Lt. col. lones­­cu Dumitru deja inspect- technic al in­fanterie; Lt. col. Mih­ănescu PI, de la şcoala milit. inf. No. 1; Maior Bellu Constantin de la şcoala ofiţ. rez- Ploeşti; secretar căpitan Constantinescu C. şcoala ofiţeri de rez. Bacău. Pentru elevii t. r. art- 53 o singură co­­misiune la şcoala de sub­ofiţeri infante­rie Bacău. Preşedinte general Capeleanu P. brig. I vânători de munte; membrii: general Ignătescu Alex. Comand, şcoalei de subofiţeri Braşov; lt.-col- Papadopol C., şcoala subofiţeri Oradea; lt.-colonel Mocanu­ Constantin de la şcoala de ofi­ţeri Braşov; maior Lupan Ioan de la şcoala de subofiţeri Braşov; secretar că­pitan Georgescu I, şcoala subofiţeri Braşov. Comisiunile se vor întruni la şcolile sus citate în ziua de 20 Ianuarie 1927, iar examenul va începe în ziua de 22 Ia­nuarie 1927. Pe timpul examenului elevii vor fi cazaţi astfel: T. t. r. art. 52 L. lt. la regimentul 27 inf­, t. t. r. art. 53 la re­gimentul 29 infanterie­ Elevii vor avea hrana în bani pe zece zile urmând a vărsa școalei respective costul hranei pe timpul cât va dura examenul «Societatea academică de turism» a organizat pentru vacanţa in curs două excursiuni in străinătate: una pe coasta Dalmaţiei şi alta pe Coasta de Azur şi la Pans­ Participanţii la prima excursie au fă­cut Crăciunul la Abazia iar revelionul îl vor face la Ragusa, urmând să se înapoeze in ţară la 9 ianuarie. Pârtiei, punţii la a doua excursie au făcut Cră­ciunul la Paris iar anul nou îl vor face la Nissa. Congresul internaţional al profesorilor secundari Cu ocazia congresului­ internaţional al profesorilor secundari, ce se va ţine în Bucureşti, în luna August 1927, minis­terul instrucţiunei va organiza, pentru congresişti, o excursie în ţara. S’a stabilit următorul intinerar: Bucureşti-Câmpiina-Breaza-Sinaia-Bra­­şov-Făgăriaş-Sibiu-bătişte-Cozia (cu plute­le pe sit) R. Vâlcea-Florezu-Drăgutşani- Curtea de Argeş-Bucureşti. Excursia se va face între 22—31 August. ocîjîce------­ Taxarea transporturilor de fier laminat Administraţia căilor ferate aduce la cunoştinţa generală că transporturile de fier laminat, fier cerc şi fier laminat, nefăcând parte din categoria mărfu­rilor transportate în vagoane desco­perite, sunt considerate ca mărfuri ce urmează a fi transportate în vagoane acoperite și deci fără sporul de 20 la sută la taxare. l­ o­c-M­elites Serbarea Pomului de Cră­ciun la hunterul de externe Joi după amiază a avut loc, pen­tru prima dată, la Ministerul Afa­cerilor trtrftine o frumoasă serbare a Pomului de Crăciun. In mijlocul insufleţirei şi veseliei generale, d-na şi d. Miiţistru Mitilineu au împăr­ţit mici daruri copiilor funcţionari­lor şi mai ales haine şi jucării co­piilor tuturor funcţionarilor infe­riori şi oamenilor de serviciu. Savanţi ruşi şi recensă­­mântul general din Rusia Moscova (Ocpsp — Un mare număr de savanţi ruşi şi-au exprimat părerile lor asupra importanţei ştiinţifice a re­­cesamântului general din Rusia Directorul institutului central de geografie, profesorul Semonov Tian­­ifanski, a declarat următoarele: însem­nătatea recensământului este foarte mare pentru geografie, etnografie şi alte ştiin­ţe erudite, in urma recensământului vor putea fi corecţionate hărţile vechi şi îmb bogâţite cunoştinţele asupra uluitor re­giuni cari au rămas până în prezent necercetate. Profesorul de etnografie a Universită­ţii din Moscova A. N. Maximov dă o mare însemnătate recensământului din 1926, deoarece până în prezent lipseau da­tele exacte asupra alcătuirii populaţiei ruseşti. Profesorul de statistică a Universită­ţii din Moscova, P. Vihliaev e de părere că prelucrarea şi clasificarea materialu­lui strâns cu ocazia recensământului, prezintă o mai mare greutate decât în­suşi recensăm­ântul. Profesorul de economie politică P. I. Liascenko a semnalat că în afară de chestiunile de ordine a culturei generale, importante din punct de vedere econo­mic (ştiinţă de carte, limba maternă) re­censământul va da un tablou extrem de important pentru formarea gospodăriei şi economiei politice, de aşezarea geogra­fică şi desimea populaţiei, populaţia muncitorească, mişcarea şi în special starea gospodăriei, producţiunea, profe­siunea şi meseria. Guvernul grec şi limba esperanto Printr’o recenta circtulară No. 57363 a Ministerului Instrucţiunii publice din A­tena, guvernul greu permite introducerea studiul­ui limbii esperanto în toate şcoli­le normale pentru învăţământul primar şi secundar. In acelaş timp, d. dr. Anacreon Sta­­matiadis, unul dintre promotorii mişcă­rii esperantiste in Grecia a fost numit profesor şi organizator al acestor cursuri. Reviste A apărut sidera», Revistă peda­gogică, literară, şi socială. Amu VI No. 7*8 Noembrie-Deceinbri© 1926. Colaborează: Ion Broşteanu, Stan­­ciu Stoian, Fl. Alexaifd­rescu, Vasile K. Niţescu, Stan Chirca, Natalia Sibeki, Alexandru Dima şi Iorgu Expoziţii Expoziţia de arta a Femeilor, s a des­chis in noua si interesanta sala 1­0 ex­poziţii «Haseter» din strada Kuben rada No.­i dlustă Barageorgeviei. Org­a­nizata­re d. bt. I. Neniţescu- Expun doamnele Nina Arbore, Corne­lia Îmbie Krateş-Marie Pillat, Nadya Pu­lyghin, Ilemeniad-Aăiâcescu, iileuteria­­do Micaela, filisaOeta­iuehs, Olga O­re­cea­nu, Oon­av, Prolbun-Peters Georgetta- Araid-Propst, Aniliţa Patraşcă, Teodora Cernat-Popp, Komniceanu Merica Uu­­ţescu ,Storok, Kevastos Km­ilian, Teodo- B­run Julietta. De la Teatrul «n alt-AMScu­ Astase­ară Vineri 31 Decembrie (seara de anul nou) la teatrul Naţional se re­prezintă «patima huşie», tragi comedie a d-lui Mihail Carbu. In rolurile princi­pale aceiaşi creatori ai rolurilor din ac­­tuala stagiune d-na Marioara Zimnicea­­nu, d-l Ion K­rezeanu, Luliu Cruceanu, Pop Marţian şi Duţulescu. Spectacolul se termină înainte de ora 11 şi jumătate. In foaere se repetă «Doamna cu Came­lii» in direcţia de scenă a d-lui Vasile Unescu, «Linia al XV-lea» in direcţia de scenă a d.lui­ Soare Z­­boare şi «Geor­­ges Dandin» în direcţia de scena a d-lui Victor Jlumbeşti­ Deasemeni zilele acestea se vor începe şi repetiţiile piesei origina­le a d­iui Caton Theodorian «Greşeala lui Dumnezeu», direcţia de scenă având-o d-l Paul Gusti. La moartea lui Const Aiessiu O pierdere mare a suferit Brăila prin moartea lui C. Aiessiu care scârbit de intrigile şi caucavurile din culisele pontice, se retrăsese din viesparul politic. Printre politicianii din trecut, ca­re i-au făcut mult sânge rău, se gă­seşte şi d. Leonte Moldovanu, şeful organizaţiei liberale. Adus la Brăila, dela sanatoriul din Bucureşti, Const, Aiessiu a fost b^zat pe un catafalc în biserica Clt­­i'vl’•u. D, Lopute i*-tai0Vanu aflând des­pre această tristă vu^. H­ a ,jU;J sâ_l vada pe Aiessiu pentru ultim. In dreptul catafalcului, pe e.­.a era aşezat corpul neînsufleţit al lui Aiessiu, d. Leonte Moldovanu s’a prosternat şi cu lacrimi în ochi, a zis: — „ Dragă Costică, ştiu că ţi-am făcut mult rău în viaţă, te rog iar­­tă-mă». Această scenă a impresionat pro­fund întreaga asistenţă. Agitaţiile muncitorilor Intre muncitorii rujali din port şi «Uniunea muncitorilor», sa iscat un enorm scandal produs din fap­tul că, conducătorii acestei «Uui­um» impuneau sindicatului rujuri­lor un delegat de-al lor. Din această cauză, comitetul sin­dicatului rujurilor şi-a dat demisia, atrăgând de partea lor pe încă 75 membrii, hotărind ruperea ori­că­rei legături cu «Uniunea»­In urma acestui fapt, conducă­torii «Uniunei», au oprit toată ave­rea sindicatului rujarilor în valoa­re de 30.000 lei. Cu ocazia venirei d-lui ministru Trancu-Iaşi la Brăila o delegaţie de muncitori rujari au prezentat d-lui ministru un memoriu în sensul ce­lor relatate mai sus. D. ministru Trancu-Iaşi a făgă­duit delegaţiunei toată solicitudi­nea sa, asigurându-o că va orândui şi o severă anchetă. De altfel şi marinarii din port, au început să se agite împotriva relei conduceri a «Uniunei» care nu re­i­a apărarea atunci când au de re­zolvat chestiuni drepte cu arma­torii. Toţi cer debarcarea actualilor con­ducători ai «Uniunei». UATI 100 UI! să avem şi noi pompieri Spectacole Opera Română: Cavaleria Rusti­­ana şi Zâna Păpuşilor. Teatrul Naţional: Patima roşie. Teatrul Regina Maria: Goana du­pă bărbaţi. Teatrul Mic: Con­iţa are doi co­­aoşi. Teatrul Fantasio : Azais. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central: Dragoste cauca­ziană. îfc«o-------­ Crima unui brigadier silvic Constanţa, 50 Decembrie. — Bri­gadierul silvic, Costache Şeflea, din Calipeturo din cauza unei neînţe­legeri familiare fie ordin material, ce avea cu cumnatul său Cristu bosoi, purta ură acestuia. De aceea, întâlnindu-l, ori, in cârciuma satului, a hotărât să se răzbune. Zis şi făcut. A provocat un scandal în cârciumă şi apoi a ieşit şi sa aşezat la pânda. Nu după mutt timp iese şi cumnatul sau. Când să traverseze uliţa Bri­gadierul descarcă şease focuri de revolver. Patru L‘au nlnicr.t şi l’au _i—* ta jp&mnnt pentru venit. Şcoală pudică patvu copiii u­n­­tainiOmiri Londra 30 (Rador) — Un grup de eminente personalităţi Um Lon­dra au luat iniţiativa iufiinţărei unei şcoli publice pentru copii din dominionuri. Dat fiind numeroasele duroultâii pe care le întâmpină co­pii din dominionuri şi pentru ca educaţia lor să nu mai sufere în viitor şi spre a fi la înălţimea tra­diţiilor educaţiei engleze, această şcoală va fi înfiinţată cu aceiaşi organizaţie pe care o au colegiile dela Eton, Harrow şi Rugby. In acest sens s’au şi luat di­spoziţiuni ca locuinţa Lordului Portman, care este una dintre cele mai mari con­strucţii private din ţară, va fi a­­menajată şi adaptată acestui plan. Această locuinţă se află în distric­tul Dorsothshire la Blandford. toţi copii vor sta in pensiune. Pent­ru imediata realizare a aces­­’Ui *'an s’au luat hotărâri de a se forma c­onţi ^ donaţ­i cari vor putea . capitalizate, croindu­­se astfel venita ,^ necesare. Fon­dul necesar a fost­­ luat la KUma de laO.UeO lire sterline. In când această sum­ă va ... ^ strânsă în scurt timp, scoam va putea funcționa din Septembri. viitor. -------------eoîjîoo------------­ Tratatul de arbitraj germano-italian Paris 30 (Rador). — Majoritatea ziarelor comentând tratatul italo­­german constată că d­in textul cu­noscut nu reiese nici­decum că el ar fi îndreptat împotriva Franței. negociarile franco-spaniole n chestiunea Tandrului Paris 30 (Rador). — Se anunţă că negocierile franco-spaniole pen­tru eventuala modificare a statutu­­ui Tangerului vor începe în a doua umâtate a lunii Ianuarie. Intre guvernele din Paris şi Madrid sa încheiat un acord regu ând proce­dura negocierilor. In jurul pactulu­i de nea­gresiune batico-sovietic Paris 30 (Rador). — Din Reval se anunţă că miniştrii de Externe ai Statelor Baltice, se vor întruni în acel oraş la începutul lunii Ianua­rie pentru a examina chestiunea Pactului de neagresiune, propus de Rusia sovietică.A

Next