Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)
1927-01-01 / nr. 650
»&**--descentralizarea percepţiilor comunale, intervenţia Patriarhului Miron Costea, pentru executarea lucră- Mor pregătitoare a viitoarei Patriarhii Membrii delegaţi unei permanente a municipiului Bucureşti, s’au întrunit ori dim, la orele 10, în şedinţa publică, sub prezidenţia d-lui dr. L Costineacu, asistat de d-l. Boban secretar general. Descentralizarea percepţiilor comunale D. M. Georgescu, delegat cu partea financiară, comunică delegaţiunei că, cu începere de la 1 Ianuarie, percepţiile comunale urmând să fie descentralizate pe sectoare, pe lângă percepţiile existente se mai înfiinţează şi alte percepţii. Aceste percepţii afiliate pe lângă cele existente, vor percepe impozitele directe. Trei percepţii pentru impozitele te şi una pentru indirecte, se alipesc la sect. 1 (Galben) şi câte două la celelalte sectoare. In urma ausstei descentralizări, contribuabilii din Sect. 1 (galben) îşi vor achita dările la percepţiile I, II, III; cei din sect. II (negru) la percepţiile IV şi V; cei din sectorul 111 (albastru) la percepţiile VI şi VII; şi cei din sect. IV (verde) la percepţiile VIII şi IX. Percepţia pentru veniturile indirecte din sectorul 1 va purta numărul 10, ou şi percepţia pentru veniturile indirecte a Statului. Lucrările pregătitoare pentru viitoarea Patriarhie D. dr. I. Costinescu, arată că în urma dorinţei patriarhului dr. Miron Cristen, de a se executa lucrările pregătitoare în vederea desemnărei terenului pe care se va construi viitoarea Patriarhie, urmează ca aceste lucrări să înceapă imediat. Delegaţiunea hotărăşte în principiu expropierea imobilelor cuprinse intre str. Lipscani şi străzile Sfinţilor, Colţii, şi Uavafii Vechi. Preţul acestor expropieri va trebui să fie suportat de Stat deoarece municipiul nu este în măsură să suporte aceste cheltueli. Delegaţiunea a hotărât ca instalaţiunile de guri de apă, să nu mai fe executate de cât de soc. Uzinelor comunale. Această măsură afost luată în urma unui raport al corpului de pompen, prin care arată ca din cauza lucrărilor executate pe cale particulară, recordurile pompelor nu se potrivesc la actualele guri de apă, in cazuri de incendiu. O concesiune a S. T. B.eului, in dauna primăriei D. dr. Costinescu, aduce la cunoştinţa delegaţiei că 60c. S. T. B. a concesionat, agenţiei de publicitate Rudolf Mosse, reclama aplicată pe ctaipurile tramvaiului electric, fără autorizarea municipiului. D. Arh. Minen, întreabă dacă această concesiune produce primăriei o pierdere la venituri. S a hotărât să se faca somaţiunile legale agenţiei Rudolf Mosse şi soc. a T. B. pentru ca în termen de trei zile, de la înaintarea somaţiilor să de ridicate reclamele. Şedinţa s-a ridicat la orele 1 d. a. Meta pe îrcop — Motivele principale ale fiascurilor din politica financiară Constantinopol (Uta) — pesimismul politic, pătruns cum se vede pana —...urţe cu influenţă, a provocat o nervozitate a guvernului. Acitivitatea febrilă cu care s’au pus la adăpost pactele de garanţie constă întâi, din menţinerea permanentă pe picior de război a o mare parte din armată şi al doilea din efectele rezultând de aci. Cu referire la acest al doilea punct, e de menţionat că necesitatea de echipare şi mai cu seamă desvoltarea flotei aeriene cere sume considerabile, în timp ce cassele statului sunt goale. De aceea guvernul e mai întotdeauna preocupat de instituirea de noui impozite. Din nefericire mai toate măsurile luate până acum au eşuat complectamente. Dintre acestea sunt de remarcat mai întâi numeroasele monopoluri cu care adunarea naţională a inundat ţara in ultimii ani. Marile nădejdi puse de guvern în monopolul zahărului şi petrolului nu’au devenit apoi decât decepţiuni amare. In special monopolul zahârui s’a dovedit îndată — după cum se şi prevăzuse în cercurie comerciale — cu totul inexecutabil, deoarece importatorii în mod natural a nu vrut să ştie de ordonanţele poliţiei. Urmarea încercării, care contrar tuturor preveerilor tot s’a făcut, a fost o pronunţată şi repede urcare a preţului, atrăgând şi sinuoase stagnări în aprovizionare, ceea ce în urmă a dus la o curată debandadă, inaugurarea fabricilor de zahăr din Alpuliu (în Tracia) şi Uşeak (în Anatolia) a deşteptat noui speranţe şi mare entuziasm naţional. Vânzarea primului sac (!) de zahăr de la Alpuliu a fost aproape o sărbătoare naţională. Din lipsă de combustibil însă această fabrică a trebuit să-şi înceteze funcţiunea, în Usak s’a destiuit uzittalul preot Georgescu, directorul seminarului din Ediniţa, desfăşură o muncă de înviorare culturală vrednică de laudă, un orăşel şi în judeţ. Ca mişcaţi de un acelaş resort, parlamentarii hotineni locali au sărit să ceară guvernului izgonirea bravului pâriute din rosturile lui de acolo. Ca o consecinţă a aceleaşi poliţiei în noi peri şi a neglijenţei oficiale, şcoala normală din Holin se desfiinţează, — se zice ca din lipsă de profesori titulari. .Mare greşeala ! Cu un plus de leafă i-am fi avut pe toţi. Asta însemnează un pichet de grăniceri culturali mai puţin. Căci frontierele se apăra şi cu şcolile, nu numai cu armata. Credeţi ca parlamentarii hotineni au ridicat vreun protest pentru această pagubă culturală ce se aduce judeţului deloc. Unora le-ar fi convenind dispariţia unei şcoli româneşti al cărei scop era de a aduce pe alde Cojocaru, Munteanu, Ciubotariu, Bâzgim, Butnariu, Ceahlău.,, cu urmaşii lor, la simţiminte de părinţil or ior, «moldoveni drepţi din strămoşi». Pentru că se face într’o margine de ţară o politică cu semn de întrebare, parcă ar fi acolo o stare de provizorat, cerem mai multă grijă de Hotin acoperit când nu mai era mult până la deschiderea fabricei că acolo nu se găseşte apă suficientă şi în angajată o societate germană, care a început a pături, fără să obţină până acum vreun rezultat, întrucât va putea satisface monopolul alcoholului introdus de abia de câteva luni nădejdile puse în «•, rămâne de văzut. Deocamdată preţurile sau nr■nţ aproape cu 100 la suta şi corespunzător a scăzut şi consumul, impozitul pe cifra afacerilor şi pe obiectele de lux a cauzat de asemenea o seumpire simţitoare a tuturor mărfurilor şi totodată şi o rezervă a publicului, aducând fiscului numai un foarte mic venit. Cele mai recente planuri sunt acum de a ridica tariful la căile ferate, la vapoare şi la tramvaie, respectiv a percepe un supliment ■u favoarea fiscului. Pe lângă aceasta regiile de tutun vor lucra in pachetele de câte 20 ţigări numai câte 19 bucăţi. Toate acesta economii nou plănuite vor fi întrebuinţate în folosul flotei aeriene. Prea mare rezultat nu vor cam avea niciacesta măsuri. Graba ■■■ strică treaba Unul din motivele principale ale numeroasele traseuri din politica financiară a Turciei pare a fi graba cu care se caută a se realiza reformele, fără a se ţine socoteală de debilitatea financiară a ţării. Sa caută a se face în câteva luni ce s’a neglijat în decurs de veacuri, in loc să se apuca să se urmărească cu voinţă nestrămutată mai înâi o direcţie, se încearcă toate dintr’odată şi cum puterile sunt prea slabe, lucrurile trebuie lăsate neisprăvite şi nerentabile. Astfel sau cheltuit sume enorme pentru căi ferate începute în Anatolia într’un plan foarte vast, ale căror lucrări a trebuit să fie suspendate chiar după câteva luni. Tot aşa s’au înfiinţat o sumedenie de şcoli turceşti, cari din cauza lipsei de fonduri au fost îndată închise. Pretutindeni se văd clădri noui construite numai pe jumătate, cari deci fără să fi servit vr’odată scopului lor sunt acum expuse ruinării. Chiar lângă acestea vezi altele în construcţie, cari la urmă vor avea aceeaşi soartă. Exact în felul acestor clădiri neisprăvite şi inutile se petrece şi cu legile şi deciziunile cari, fie pentru reformă, fie pentru procurarea de fonduri sunt fabricate şi aruncate cu ghiotora de către adunarea naţională asupra ţării, fără ca să se aplice vreodată. Această grabă nechibzuită şi dorinţa de a se ridica dintr’odată nu numai la nivelul Europei, dar de a- şi întrece este mai păgubitoare tânărului stat turcesc decât pericolul unor dujmani externi. LOTERIA CETĂȚENEASCA pentru organizarea Corpului de Pompieri din Bucureşti Loz unica 1.000.000 LEI Tragerea la 1 Ianuarie 1927 0 Picturi din veacul al XVI-lea scoase la iveală de pictorul Molds Episcopul Lucan, la venirea sa în fruntea eparhiei Romanului a găsit clădirile episcopiei dărăpănate şi le-a făcut reparaţiile necesare. Biserica catedrală, după cum rezultă din vechea pizanie care se mai păstrează încă, a fost începută de Petru Rareş la 1547 şi terminată de fii săi Şteffiniţă şi IliaşiVodă, iar în urmă a suferit multe schimbări. In interiorul bisericei sa vede o pictură executată acum vre-o 60 de ani şi alta şi mai veche. Ca lucrări, de artă aceste picturi sunt fără nici o valoare şi sunt deteriorate. Pentru a se edifica asupra acestor picturi precum şi a celor de pe icoanele de la catapeteasmă, episcopul Lucian a cerut d-lui Al. Lape- tatu, fostul ministru al cultelor, pe acea vreme titular, să trimită un specialist care să stabilească valoarea artistică şi vechimea acestora. Constatările pictorului Molda Ministerul a delegat pe pictorul Paul Molda, care s-a dus la Roman în Martie 1925 şi a stabilit că deşi, în general, construcţia bisericei este cea veche, totuşi a avut unele modificări ulterioare. Turla cea mare a fost refăcută pe la 1790. Tot atunci s’au făcut unele modificări în decoraţia exterioară în spre altar, iar în interior s’a mărit trecerea dela pronaos spre naos. Lucrările făcute la 1790 Tâmpla şi icoanele sunt dela 1790 şi au un aspect măreţ deşi sunt înegrite şi deteriorate. In ceia ce priveşte pictura interioară a bisericei, s-a descoperit că sub pictura în ulei, de dată relativ recentă, se găseşte o pictură mult mai veche în frescă. Pictorul Molda a scos la iveală această pictură în mai multe locuri din cuprinsul bisericii şi a stabilit are un caracter vechili (din epica lui Petru Rareş) că e de o caltat superioară şi că poate fi iniţiată în întregime în bune acţiuni şi fără a se altera. Comisiunea monumentelor istorice, în urma unui raport făcut de Molda, a aprobat începerea lucrărilor. Scoaterea la iveală a picturilor La 18 Septembrie 1926 s’au şi început aceste lucrări, cu scoaterea la iveală a vechilor picturi în frescă din pronaos. Ele, în afară de valoarea lor artistică şi de vechimea lor, au un aspect de o rară bogăţie prin aurul întrebuinţat la vestminte şi ornamentaţie. Din punct de vedere technic lucrarea e foarte dificilă căci nu e uşor ca de sub două straturi de pictură în ulei — căci sub cea de acum 60 ani sa mai găsit şi o alta — să scoţi la iveală intacte, nu numai picturile originale ci şi aurul ce le împodobea. Scenele Sus în mijlociţi bolţii e pictat Crist Emanoil (tânăr) pe un fond de aur şi raze, iar împrejurul său Serafimii şi Heruvimii. Pe arcurile bolţii arhangheli şi compoziţii din acatistul Maicii Domnului. , Pe pereţi, de jur împrejurul pronaosului, scene reprezentând viaţa Sf. Ion Botezătorul, intre care e de remarcat masa lui Irod. Salomea are pe cal tipsia purtând capul sfântului prins cu un văl şi danse.Apoi scene din viaţa Sf. Paras-Apois certe din viaţa Sf. Paraschiva, sfârşind cu aducerea moaştelor ei în oraşul Târnova. Se ştie că mai târziu Vasile Lupu a cumpărat moaştele sfintei de la Turci şi le-a adus la Iaşi. Urmează apoi viaţa fi patimile Sf. Ion cel Nou, sfârşind cu aducerea moaştelor acestui Sfânt la Suceava. E un impozant cortegiu de preoţi în odăjdii sc.'Mpe care duc ■po gfCnt „m-nn+i d' '-OTC’* ‘'(OtW-mU ( (Ate?:.rndrv cu Doamna) *■ toţi curte* ieşit întru mi., milmtr« tm*n ăţii. Mai ţjtnl repre emate «■ dm-UfljM n şi I figurile n'tor sfinţi şi sfinte. Toate aceste picturi sunt în frescă. Anumite culori, în general teroase, aplicate de-a dreptul pe tencuiala crudă. Ele uscându-se, odată cu tencuiala se prefac intr'un fel de smalţ care e rezistent şi la acţiunea focului. Acest procedeu s’a întrebuinţat în Italia până pe la 1500 iar la noi şi în orient până la 1700. Valoarea artistică Valoarea artistică e foarte mare. In vieţile sfinţilor se vede o retric- Mie de subiecte — create, nu imitate — fapt care dovedeşte că meş- terii au fost foarte talentaţi. Chiipurile sfinţilor sunt bine făcute iar vestmintele foare frumoase, in special în sinoadele ecumenice sunt nişte vestminte arhiereşti de o bogăţie ornamentală şi o varietate rară. Coloritul e în genere luminos având o nuanţă de ivoriu sau pergament. Culorile se armonizează discret cu aurul. Multe subiecte prezintă o valoare documentară asupra costumelor şi a vieţii de atunci. Astfel vedem cum erau îmbrăcaţi Alexandru cel Bun şi curtenii săi, cum era cetatea Susevii, precum şi îmbrăcămintea diferiţilor ostaşi. Biserica fiind începută la 1547 şi terminată după câţiva ani pictura e şi ea tot de atunci. Aceasta se poate constata după caracterul inscripţiilor slavone de la scene. O dovadă neîndoioasă că la 1613 aceste picturi existau, este descoperirea unei inscripţii istorice scrise pe ele purtând data 1613—621 şi altele. Pictura se aseamănă în unele privinţi cu cea dela biserica domnească din Curtea de Argeş şi dela alte biserici tot aşa de vechi. Ea are un caracter de artă bizantină adevărată, într'un stil propriu nouă, dovedind existenţa artei picturale la uin pe acea vreme. Lucrările de scoatere la iveală a acestor picturi continuă în prezent în restul bisencei, descoperimdu-se lucruri tot mai interesante. Technics înglobarea ti Micsoi 0f|«ii. Ui ir €3 In ancheta noastră asupra felui cum diferitele categorii de func ionari publici primesc anteproe tul de lege pentru armonizarea săb iilor, trebue să facem o parantezie necesar, ca înaintea publicării punsurilor noui, să înregistrăm linele completări ale primelor pui de vedere expuse. Salariile şi gradaţiile corpului didactic Dintre observaţiile făcute de tefesorii universitari şi secund principala era, că s’ar fi făcut o mare nedreptate membrilor corpi didactic, rupându-se gradaţiile salarii şi aplicându-se celor doi. un coeficient mai mic. Gradaţi, e avansarea profesorului. Prin urt.a- re, dacă oricărui funcţionar înaintat, coeficientul se aplică la salanul sporit, aşa şi anofesorului, urmează să i se aplice coeficientul la salanul sporit ca gradaţia (înaintarea). Atât de dreapta era plângerea, încât d. Manolescu, subsecretar de stat la finanţe şi autor al anteproectului privitor la amouizare, a trebuit să înscrie în fruntea modificărilor de adus anteproectului, pe aceea prevăzând înglobarea în salarii a gradaţiilor corpului didactic. Amisisizarea salariilor şi programul cultural Profesorii, cari au venit ori la redacţie, să ne mulţumească pentru întâietatea dată de noi, în seria râspunsurilor punctului de vedere al corpului didactic, ne spuneau:: _ Aflarea prin «Cuvântul» a punctelor de vedere ale universitarilor şi profesorilor secundari a pricinuit, în afară de revenirea asupra salariilor noastre, o esenţială schimbare în însăşi principiile de leafă ale autorului anteproectului. Fără să recunoască direct, precis, d. Manoilescu sublimează atât de mult situaţia specială a corpului didactic, încât aproape mărturiseşte, că şi acest corp urmează să fie pus alături de ofiţeri, magistraţi şi ingineri (cei din urmă, avantajaţi pe cale lăturalnică). Pentru moment, d-sa se mulţumeşte să constate, că deşi numărul profesorilor a crescut de două ori mai mult în raport cu demnitatea populaţiei, totuşi socoteşte acest număr ca «ireductibil». «Declaraţia aceasta e menita sa satisfacă nu un corp de salariaţi, ci marile nevoi culturale ale ţarei. Era cu neputinţa, ca un proect de ege, in funcţiune de care e înzestrarea tuturor domeniilor publice cu personalul necesar, să nu ţină seamă de domeniul cultural. Armonizarea salariilor nu se poate face ţinându-se seama de magistraţi şi ofiţeri, nu şi de programul cultural. Iar acest program are în frunFsam •»t-icrv.iţii pa *ea» le-am îureh- -. ros. I ineviouarilor adininistrativi. Omar din această clipă dintâi, sa atras atenţia asupra îngrămădirii slujbaşilor înalţi, in paguba funcţionarilor mici. Starea aceasta de lucruri a fost recunoscută şi de d. subsecretar Manoilescu. Funcţionarii administrativi dau acestui fapt, printre alte explicații, pe aceea, că salariile de început de carieră sunt prea reduse, ca să aibă te* 1»1 ‘tu de toi pf till 1| di» « . .ni tmboecrtiktt tervenții * început, e * ia IllCiftbi sUnattc, * mai mult erizi dr m nie. 1fe -Olivins, eă ' or corpuid e !» l*pta astfel, ni ni sori de er nu ihm tus, ea ÎM corpu&u, tiulaeile ft lie pu$ Ltor do egauiate eu tagi&n fițer» și inginerii, *'?• etan Dreita ters 4» el i*«', portari? «mici» Armonizarea salariilor CATEVA câştigate r corpuliffioadic deior înalfe iilor putere de «tracţiune pentru elemenmân- te noui, t'ă s’o umflat numărul func n şi I ţionarilor mijlocii şi al celor uman» că U. »» raport direct cu scăderea numărului celor «mici», aceasta se datoreşte faptului că funcţionau de carieră se găsesc numai la mijioc ft sus, — jos însă nu. Slujbele mărunte sunt folosite în special de studenţi, cari le părăsesc, îndată ce dobândesc licenţele. Dar candidaţii cari să se dedice slujbei, nu se mai găsesc decât în număr cu totul insuficient. Este firesc, ca personalul de carieră să fie vechea, deci ajuns la grade cel puţin de mijloc, în timp ce jos, să fie eu*«, — criză, care nu va dispare decât odata cu bilirea unor lefuri de ispită. Altfel, vor fi preferate mereu Slujbele particulare, mult mai bine retribuite. Cevii, ture punte ti şi tunis Cu cititor ne semnalează următorul fapt: Primarul municipiului Chişinău, are leafă de 40 mii lei; secretarul primăriei, iâ.0u0 lei. Ministrul internelor n’are 40 mii .ei pe lună, nici secretarul general, .5.000 lei. De prisos să adăugăm ceva. C. M idier a i inie la ire.a. tic o cât tture tegoexubrii e pii, o ii este CUVÂNTUL In examen pentru tinerii« fexcursiumie „tac* kacu i. r. vermee de turism Comisiunea examinatoare pentru t. t. r. art. 52.şi 53 declaraţi nereuşiţi la examenul din Iulie 1926 se va compune dupa cum urmeaza: Pentru elevii t. t. r. art. 52 o singură comisiune la şcoala ofiţerilor de rezervă infanterie Bacâu. General Radmtscu Dumitru cdlt. şcoalei militare de vii, preşedinte-Membrii: col. lonescu Ştefan, comand. şcoalei ofiţeri rez. bacău; Lt. col. lonescu Dumitru deja inspect- technic al infanterie; Lt. col. Mihănescu PI, de la şcoala milit. inf. No. 1; Maior Bellu Constantin de la şcoala ofiţ. rez- Ploeşti; secretar căpitan Constantinescu C. şcoala ofiţeri de rez. Bacău. Pentru elevii t. r. art- 53 o singură comisiune la şcoala de subofiţeri infanterie Bacău. Preşedinte general Capeleanu P. brig. I vânători de munte; membrii: general Ignătescu Alex. Comand, şcoalei de subofiţeri Braşov; lt.-col- Papadopol C., şcoala subofiţeri Oradea; lt.-colonel Mocanu Constantin de la şcoala de ofiţeri Braşov; maior Lupan Ioan de la şcoala de subofiţeri Braşov; secretar căpitan Georgescu I, şcoala subofiţeri Braşov. Comisiunile se vor întruni la şcolile sus citate în ziua de 20 Ianuarie 1927, iar examenul va începe în ziua de 22 Ianuarie 1927. Pe timpul examenului elevii vor fi cazaţi astfel: T. t. r. art. 52 L. lt. la regimentul 27 inf, t. t. r. art. 53 la regimentul 29 infanterie Elevii vor avea hrana în bani pe zece zile urmând a vărsa școalei respective costul hranei pe timpul cât va dura examenul «Societatea academică de turism» a organizat pentru vacanţa in curs două excursiuni in străinătate: una pe coasta Dalmaţiei şi alta pe Coasta de Azur şi la Pans Participanţii la prima excursie au făcut Crăciunul la Abazia iar revelionul îl vor face la Ragusa, urmând să se înapoeze in ţară la 9 ianuarie. Pârtiei, punţii la a doua excursie au făcut Crăciunul la Paris iar anul nou îl vor face la Nissa. Congresul internaţional al profesorilor secundari Cu ocazia congresului internaţional al profesorilor secundari, ce se va ţine în Bucureşti, în luna August 1927, ministerul instrucţiunei va organiza, pentru congresişti, o excursie în ţara. S’a stabilit următorul intinerar: Bucureşti-Câmpiina-Breaza-Sinaia-Braşov-Făgăriaş-Sibiu-bătişte-Cozia (cu plutele pe sit) R. Vâlcea-Florezu-Drăgutşani- Curtea de Argeş-Bucureşti. Excursia se va face între 22—31 August. ocîjîce------ Taxarea transporturilor de fier laminat Administraţia căilor ferate aduce la cunoştinţa generală că transporturile de fier laminat, fier cerc şi fier laminat, nefăcând parte din categoria mărfurilor transportate în vagoane descoperite, sunt considerate ca mărfuri ce urmează a fi transportate în vagoane acoperite și deci fără sporul de 20 la sută la taxare. l oc-Melites Serbarea Pomului de Crăciun la hunterul de externe Joi după amiază a avut loc, pentru prima dată, la Ministerul Afacerilor trtrftine o frumoasă serbare a Pomului de Crăciun. In mijlocul insufleţirei şi veseliei generale, d-na şi d. Miiţistru Mitilineu au împărţit mici daruri copiilor funcţionarilor şi mai ales haine şi jucării copiilor tuturor funcţionarilor inferiori şi oamenilor de serviciu. Savanţi ruşi şi recensământul general din Rusia Moscova (Ocpsp — Un mare număr de savanţi ruşi şi-au exprimat părerile lor asupra importanţei ştiinţifice a recesamântului general din Rusia Directorul institutului central de geografie, profesorul Semonov Tianifanski, a declarat următoarele: însemnătatea recensământului este foarte mare pentru geografie, etnografie şi alte ştiinţe erudite, in urma recensământului vor putea fi corecţionate hărţile vechi şi îmb bogâţite cunoştinţele asupra uluitor regiuni cari au rămas până în prezent necercetate. Profesorul de etnografie a Universităţii din Moscova A. N. Maximov dă o mare însemnătate recensământului din 1926, deoarece până în prezent lipseau datele exacte asupra alcătuirii populaţiei ruseşti. Profesorul de statistică a Universităţii din Moscova, P. Vihliaev e de părere că prelucrarea şi clasificarea materialului strâns cu ocazia recensământului, prezintă o mai mare greutate decât însuşi recensământul. Profesorul de economie politică P. I. Liascenko a semnalat că în afară de chestiunile de ordine a culturei generale, importante din punct de vedere economic (ştiinţă de carte, limba maternă) recensământul va da un tablou extrem de important pentru formarea gospodăriei şi economiei politice, de aşezarea geografică şi desimea populaţiei, populaţia muncitorească, mişcarea şi în special starea gospodăriei, producţiunea, profesiunea şi meseria. Guvernul grec şi limba esperanto Printr’o recenta circtulară No. 57363 a Ministerului Instrucţiunii publice din Atena, guvernul greu permite introducerea studiului limbii esperanto în toate şcolile normale pentru învăţământul primar şi secundar. In acelaş timp, d. dr. Anacreon Stamatiadis, unul dintre promotorii mişcării esperantiste in Grecia a fost numit profesor şi organizator al acestor cursuri. Reviste A apărut sidera», Revistă pedagogică, literară, şi socială. Amu VI No. 7*8 Noembrie-Deceinbri© 1926. Colaborează: Ion Broşteanu, Stanciu Stoian, Fl. Alexaifdrescu, Vasile K. Niţescu, Stan Chirca, Natalia Sibeki, Alexandru Dima şi Iorgu Expoziţii Expoziţia de arta a Femeilor, s a deschis in noua si interesanta sala 10 expoziţii «Haseter» din strada Kuben rada No.i dlustă Barageorgeviei. Organizatare d. bt. I. Neniţescu- Expun doamnele Nina Arbore, Cornelia Îmbie Krateş-Marie Pillat, Nadya Pulyghin, Ilemeniad-Aăiâcescu, iileuteriado Micaela, filisaOetaiuehs, Olga Oreceanu, Oonav, Prolbun-Peters Georgetta- Araid-Propst, Aniliţa Patraşcă, Teodora Cernat-Popp, Komniceanu Merica Uuţescu ,Storok, Kevastos Kmilian, Teodo- Brun Julietta. De la Teatrul «n alt-AMScu Astaseară Vineri 31 Decembrie (seara de anul nou) la teatrul Naţional se reprezintă «patima huşie», tragi comedie a d-lui Mihail Carbu. In rolurile principale aceiaşi creatori ai rolurilor din actuala stagiune d-na Marioara Zimniceanu, d-l Ion Krezeanu, Luliu Cruceanu, Pop Marţian şi Duţulescu. Spectacolul se termină înainte de ora 11 şi jumătate. In foaere se repetă «Doamna cu Camelii» in direcţia de scenă a d-lui Vasile Unescu, «Linia al XV-lea» in direcţia de scenă a d.lui Soare Zboare şi «Georges Dandin» în direcţia de scena a d-lui Victor Jlumbeşti Deasemeni zilele acestea se vor începe şi repetiţiile piesei originale a diui Caton Theodorian «Greşeala lui Dumnezeu», direcţia de scenă având-o d-l Paul Gusti. La moartea lui Const Aiessiu O pierdere mare a suferit Brăila prin moartea lui C. Aiessiu care scârbit de intrigile şi caucavurile din culisele pontice, se retrăsese din viesparul politic. Printre politicianii din trecut, care i-au făcut mult sânge rău, se găseşte şi d. Leonte Moldovanu, şeful organizaţiei liberale. Adus la Brăila, dela sanatoriul din Bucureşti, Const, Aiessiu a fost b^zat pe un catafalc în biserica Clti'vl’•u. D, Lopute i*-tai0Vanu aflând despre această tristă vu^. H a ,jU;J sâ_l vada pe Aiessiu pentru ultim. In dreptul catafalcului, pe e..a era aşezat corpul neînsufleţit al lui Aiessiu, d. Leonte Moldovanu s’a prosternat şi cu lacrimi în ochi, a zis: — „ Dragă Costică, ştiu că ţi-am făcut mult rău în viaţă, te rog iartă-mă». Această scenă a impresionat profund întreaga asistenţă. Agitaţiile muncitorilor Intre muncitorii rujali din port şi «Uniunea muncitorilor», sa iscat un enorm scandal produs din faptul că, conducătorii acestei «Uuium» impuneau sindicatului rujurilor un delegat de-al lor. Din această cauză, comitetul sindicatului rujurilor şi-a dat demisia, atrăgând de partea lor pe încă 75 membrii, hotărind ruperea oricărei legături cu «Uniunea»In urma acestui fapt, conducătorii «Uniunei», au oprit toată averea sindicatului rujarilor în valoare de 30.000 lei. Cu ocazia venirei d-lui ministru Trancu-Iaşi la Brăila o delegaţie de muncitori rujari au prezentat d-lui ministru un memoriu în sensul celor relatate mai sus. D. ministru Trancu-Iaşi a făgăduit delegaţiunei toată solicitudinea sa, asigurându-o că va orândui şi o severă anchetă. De altfel şi marinarii din port, au început să se agite împotriva relei conduceri a «Uniunei» care nu reia apărarea atunci când au de rezolvat chestiuni drepte cu armatorii. Toţi cer debarcarea actualilor conducători ai «Uniunei». UATI 100 UI! să avem şi noi pompieri Spectacole Opera Română: Cavaleria Rustiana şi Zâna Păpuşilor. Teatrul Naţional: Patima roşie. Teatrul Regina Maria: Goana după bărbaţi. Teatrul Mic: Coniţa are doi coaoşi. Teatrul Fantasio : Azais. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central: Dragoste caucaziană. îfc«o------- Crima unui brigadier silvic Constanţa, 50 Decembrie. — Brigadierul silvic, Costache Şeflea, din Calipeturo din cauza unei neînţelegeri familiare fie ordin material, ce avea cu cumnatul său Cristu bosoi, purta ură acestuia. De aceea, întâlnindu-l, ori, in cârciuma satului, a hotărât să se răzbune. Zis şi făcut. A provocat un scandal în cârciumă şi apoi a ieşit şi sa aşezat la pânda. Nu după mutt timp iese şi cumnatul sau. Când să traverseze uliţa Brigadierul descarcă şease focuri de revolver. Patru L‘au nlnicr.t şi l’au _i—* ta jp&mnnt pentru venit. Şcoală pudică patvu copiii untainiOmiri Londra 30 (Rador) — Un grup de eminente personalităţi Um Londra au luat iniţiativa iufiinţărei unei şcoli publice pentru copii din dominionuri. Dat fiind numeroasele duroultâii pe care le întâmpină copii din dominionuri şi pentru ca educaţia lor să nu mai sufere în viitor şi spre a fi la înălţimea tradiţiilor educaţiei engleze, această şcoală va fi înfiinţată cu aceiaşi organizaţie pe care o au colegiile dela Eton, Harrow şi Rugby. In acest sens s’au şi luat dispoziţiuni ca locuinţa Lordului Portman, care este una dintre cele mai mari construcţii private din ţară, va fi amenajată şi adaptată acestui plan. Această locuinţă se află în districtul Dorsothshire la Blandford. toţi copii vor sta in pensiune. Pentru imediata realizare a aces’Ui *'an s’au luat hotărâri de a se forma conţi ^ donaţi cari vor putea . capitalizate, croinduse astfel venita ,^ necesare. Fondul necesar a fost luat la KUma de laO.UeO lire sterline. In când această sumă va ... ^ strânsă în scurt timp, scoam va putea funcționa din Septembri. viitor. -------------eoîjîoo------------ Tratatul de arbitraj germano-italian Paris 30 (Rador). — Majoritatea ziarelor comentând tratatul italogerman constată că din textul cunoscut nu reiese nicidecum că el ar fi îndreptat împotriva Franței. negociarile franco-spaniole n chestiunea Tandrului Paris 30 (Rador). — Se anunţă că negocierile franco-spaniole pentru eventuala modificare a statutuui Tangerului vor începe în a doua umâtate a lunii Ianuarie. Intre guvernele din Paris şi Madrid sa încheiat un acord regu ând procedura negocierilor. In jurul pactului de neagresiune batico-sovietic Paris 30 (Rador). — Din Reval se anunţă că miniştrii de Externe ai Statelor Baltice, se vor întruni în acel oraş la începutul lunii Ianuarie pentru a examina chestiunea Pactului de neagresiune, propus de Rusia sovietică.A