Cuventul, februarie 1927 (Anul 3, nr. 674-697)

1927-02-02 / nr. 674

! ATITUDINEA PARTIDULUI NATION­AL-TARANESC Expunerea d-lui Iuliu Maniu Comitetul de direcţie al partidu­lui naţional-ţărănesc era întrunit ori la orele 12, la locuinţa d-lui Iu­­liu Maniu, şeful partidului. N’au participat toţi membrii co­mitetului deşi chemaţi telegrafie, deoarece nu au primit înştiinţările la timp. Din această cauză şedinţa a fost descin­să foarte târziu. Expunerea d-lui Maniu D. Maniu şeful partidului naţio­­nal-ţărănesc a făcut comitetului o lungă expunere asupra situaţiei po­litice, ocupându-se în acelaş timp şi de tratativele ce au urmat cu mem­brii guvernului şi în special cu d. general Averescu, preşedintele con­siliului de miniştri. Cauza întreruperii tratati­velor cu guvernul D-sa a arătat că dacă aceste tra­tative de fuziune sau de colaborare devenind asupra celor cuprinse într’un trecut articol cu privire la modul în care au decurs convorbi­rile dintre d-nii general Averescu şi Iuliu Maniu, şi ca un răspuns la articolul «României», oficiosul par­tidului naţional-ţărănesc, «îndrep­tarea» de om­ scrie următoarele: «Am spus deja de mult că «tra­tative» propriu zis nu au fost. Acţiunea în Parlament a partidului naţional- ţărănesc In consecinţă partidul naţional ţărănesc va continua în parlament raţiunea sa mai departe de control asupra actelor guvernului şi va combate toate legile cari vor fi pro­li unice programului partidului na­­țional-ţărânesc. Comitetul va continua să discute şi astăzi chestiuni de organizare, cu care ocazie este vorba să se dea un comunicat, asupra tuturor ho­tărârilor luate de partidul naţio­­nal-ţărfănesc în aceste două consfă­tuiri. , Pe de altă parte suntem infor­­maţi că partidul naţional-ţărănesc este de părere, să se convoace un consiliu la care să ia parte toţi şe­fii de partide pentru examinarea marei probleme care interesează viaţa ţării. de guvern n’au dus la bun sfârşit, aceasta se datoreşte faptului că d. general Averescu nu a avu­t o atitu­dine hotărîtă asupra tuturor proble­melor discutate, fapt care a deter­minat pe şeful partidului naţional­­ţărănesc să înceteze negocierile. Ocupându-se apoi de chestiunea asupra căreia guvernul a întins vă­lul tăcerii, d. Maniu s-a declarat pentru intrarea în legalitate, ex­­primându-şi speranţa că nu va trece mult timp până la revizuirea actu­lui în modul în care a fost preco­nizat de d. Mihalache în declara­­ţile făcute la Craiova. Asupra unei atitudini hotărâte în această privinţă, d. Maniu şi par­tidul naţional­ ţărănesc vor lua — ni s’a spus — o poziţiune hotărâtă şi făţişă în urma unor evenimente ce sunt aşteptate să se producă, a avut loc între patru ochi, şi că s’a vorbit în acele întruniri şi de politică, cum era şi firesc. «Două chestiuni au fost puse în discuţiune de d. Maniu: actul dela 4 Ianuarie şi dizolvarea Parlamen­tului. «D. general Averescu a spus că primul punct nu poate fi cuprins în cadrul înţelegerii a două organiza­­ţiuni politice, cari ar intenţiona să se contopească într’un singur par­tid. Această chestiune nu poate const­i­tui un punct din programul unui partid. Fiind o chestiune de Stat, iese din cadrul strâmt al unui par­tid şi nu poate fi nici măcar discu­tată, cu atât mai puţin rezolvată decât de completul factorilor răs­punzi­tori şi cu cădere de a-şi spune cuvântul. D. general Averescu nu a deviat de la această linie ce şi-a tras încă de mult. Dacă de Maniu, după cum spune «România» nu comu­nicatul său «a câştigat cre­dinţa că d. General Averes­cu s’ar apropia de punctul de vedere a partidului na­­ţional-ţărânesc» treaba d­­sare. Voim să punem în evidenţă însă, ca impresiu­­nile sunt subiective, şi prin urmare că răspunderea im­presiunei d-lui Maniu nu revine d-lui General Ave­rescu. Pe de altă parte cert este că se a­­junsese la finele primei întrevederi că chestiunea dizolvării va fi exami­ntă de d. Maniu. Nu numai atât, s'a examinat şi soluţiunea îm­­păciuitoare de a creia unele vacanţe o majoritate pentru a face loc la membrii de seamă rămaşi pe dina­­ră, din partidul naţional-ţărănist. In a doua întâlnire (în aceleaşi condiţiuni, adică nu în patru ochi), I. Manun a spus d-lui general Ave­rescu că a găsit soluţiunea. Să se aţe modificarea legei electorale şi după această modif­icare, să se di­zolve Parlamentul pentru că, a spus , Maniu, mi este ţară în care un Parlament să nu mai f­iinţeze după ce s’a modificat legea electorală. D. general Averescu a replicat că în Italia s’a modificat legea la un an după alegeri şi nmeni nu s’a găn­dit să dizolve Parlamentul. Restul convorbirei nu a mai avut nici o importanţă căci d. genera Averescu, câştigase nu impresiunea ,­ convingerea că nu era nimic de Maniu. Am spus chiar că probabil a făcut. Se repeta povestea pauzei ca se datora la terţe persoane, bine­­ Penelopei, ceea ce se ţesea la o con intenţionare. I vorbire, se destrăma — ca şi în­tre-Am spus atunci că întâlnirea nu p­ut­e până la o a doua. «Am spus că d. general Averes­cu s’a întâlnit cu d. Maniu de două ori, şi am afirmat că iniţiativa nu pornea dela d. general Averescu, fă­ră a lăsa câtuşi de puţin să se în­ţeleagă că ea ar fi pornit dela d. Roui precisări guvernamen­­tale asupra negocierilor Apropierea d-lui general Averescu de punctul de ve­dere al partidului national-tărănesc, a fost doar o impresiune a d-lui Maniu SG-80- D. IULIU MANIU Dispariţia unui dosar Nu se mai găseşte dosarul unei anchete contra unei directoare de şcoală abuzive Ziarele au vorbit acum câtăva vreme despre o anchetă la liceul de fete din Ploeşti, anchetă care a dus la revocarea d-nei Postelnicescu, directoarea acestui liceu. D. Enache Ionescu, inspector gene­ral şcolar, care a făcut acea anche­tă a găsit că d-na Postelnicescu es­te vinovată pentru grave abateri şi nereguli şi a cerut să fie îndepăr­tată din direcţie. Dosarul anchetei a fost adus la ministerul instrucţiunei, urmând să fie sezisată şi justiţia despre cele ce se petrecuseră în administrarea şi gestiunea liceului de la Ploeşti. Intre timp d-na Postelnicescu — convinsă şi d-sa că nu-i de glumit — a făcut ce-a făcut şi şi-a găsit un protector. De aci înainte chestiunea se com­plică. Protectorul — frate cu un profesor universitar, fost ministru şi actual­mente cu o înaltă funcţie politică a făcut tot ce-a putut pentru prote­jata sa. Intervenţii în dreapta, in­tervenţii în stânga, dar de­geaba. Dosarul anchetei era prea elocvent. Deci a jurat moarte mizerabilului­­ de dosar. Şi treaba n'a fost tocmai aşa de grea. Dosarul a fost cerut de la mi­nister­ — zice-se pentru unele veri­ficări și complectări — și n’a mai fost restituit. Cu toate cererile in­sistente și repetate ale ministerului de a i se trimite actele, cel ce luase dosarul nici n’a vrut să audă, iar doamna protejată râde în nasul co­legelor ei profesoare. Rămâne săi vedem ce va face d. ministru Petrovici, căci faptul nu poate rămâne fără nici o urmare, şi vom reveni cu insistenţă asupra lui, până ce se va face lumină. Tratativele cu U­ngaria asupra proprietăţilor dela graniţă Duminecă seara s'a napolat în gard, venind dela Berna, d. C. Bucşan, subsecretar de stat la interne delega­­tul statului român pentru aranjarea li­tigiilor dintre România şi Ungaria asu­pra bunurilor şi proprietăţilor cari cad cealingul graniţelor celor două ţări. D. Bucşan a declarat că este foarte mulţumit de rezultatul Conferinţelor cu delegaţii maghiari. S-au acordat avan­­tagii reciproce. 1D. Bucşan va face un raport amă­nunţit guvernului asupra celor hotărâte. in­ mu­nui de la Timişoara amânată Conferinţa româno-jugoslavă ca­re urma să aibă loc la Timişoara şi a cărei deschidere urma să fie ori, — a fost din nou amânată, în ultimul moment. Criza de guvern din Iugoslavia este cauza. După sfârşitul acestei crize, — se crede că delegaţii celor două state, — România şi Iugoslavia vor lua contact în cel mai scurt timp, spre a rezolva delicata chestiune, — re­gimul şcolilor şi bisericilor române de pe teritoriul Iugoslav şi Iugosla­ve de pe teritoriul român. C­O­Vl NTUt L­T­I­M­A­ÓRA Vastă conspiraţie monar­hista in Grecia Peste 1200 arestări Paris 31« (Rader).—«L’In­formation» anunţă că în Grecia sar fi descoperit vastă conspiraţie monar­­chistă. Numai la Atena nu­mărul arestărilor efectua­te ar fi de Iktis. Alte nu­meroase arestări ar fi fost efectuate în toată ţara. —---- - - Distrugerea utificatiilor germane de la graniţa poloneza Nouile propuneri germane Paris, 31 (Itador). — Comitetul in­teruluit militar a ascultat ori di­mineaţă pe delegaţii germani, cari au făcut noui propuneri cu privire la frontierele orientale. Discutate au adus un progres im­portant de­oarece Reichul se arată dispus să dărâme unele din aceste forticaţiuni, la Koenigsberg. Conce­siunile făcute sunt socotite însă în­sufleţite. Discuţiunile vor continua Luni, când Conferinţa ambasadori­lor este convocată spre a lua hotă­rârea finală. Paris 31. (Rador). — In legătură cu deliberările comitetului militar interaliat «Echo­ de Paris» precizea­ză că Reichul a acceptat să distru­gă vreo 20 de adăposturi cimentate, în jurul localităţii Lotzen, dar nu şi paralelogramul de adăposturi be­tonate, aflate pe o zonă de 10 pe 15 kilometri la Sud de Koeniggsberg. In sedinta de era, delegatul Ita­liei a criticat energic teza delega­tului german von Pawels. --------oo^. Situaţia la C. F. R. Pe zi ce trece situaţia se îmbunată­ţeşte la căile ferate- Linia Ploeşti-Ţăndărei este deschisă pentru traficul de marfă iar Odobeşti. Ciucureţi pentru toate liniile. Situaţia la telegraful şi telefonul cft. se prezintă de asemeni mult ameliorată, -------ecîjîoo------­ Crima d-lui Garofiid I ȘTIRI POLITICE — ■» ' , -------esasoQeesa——— Regina Maria nu se mai duce la Bran Am anunțat că M. S. Regina va petrece câteva zile la Bran. Suverana a renunțat de a mai merge la Bran, întru­cât nu a că­zut zăpadă în această regiune. -------os^î».------­In preajma unor impor­tante consfătuiri liberale D. Ionel Brătianu a sosit era di­mineaţă în Capitală, venind de la Florica. D-sa s'a consfătuit cu d-nii Duca şi Vintilă Brătianu. Sosirea d-sale e pusă în legătură cu chestiuni politice de cea mai mare importanţă, în vederea cărora d. Ionel Brătianu, — şi-a exprimat dorinţa — voeşte să se consfătuias­că şi să ia hotărîri de acord cu în­treaga conducere a partidului li­beral. D. Anibal Teodorascu Pri­marul Municipiului a de­misionat D. Anibal Teodorescu, primarul municipiului Capitalei, s’a prezen­tat ori, d-lui general Averescu, pre­şedintele consiliului de miniștri, că­ruia i-a înaintat demisia sa din dem­nitatea ce ocupă. In cercurile guvernamentale se spune că această demisie e în le­gătură cu apropiata remaniere a guvernului. —-------0X0—------­ --------ooî£oo------­ O campanie liberală interesată «Viitorul» denunţă o tentativă de crimă a ministrului agriculturii. Are curajul d. Garoflid să spere că va putea da credite pe termen lung cu ipotecă în pământ de 3 miliarde lei anual, cu concursul capitalului străin. Neapărat că liberalii nu pot tole­ra o asemenea crimă şi de aceea găsesc că condiţiunile colaborărei capitalului străin sunt neaccesibile. Se dă dreptul să se facă împru­muturi în valută forte. Se dă dreptul ca institutul de cre­dit ipotecar ce s’ar forma să poată schimba fără voia liberalilor, leii în dolari şi vice versa. Se reduc impozitele pe dividen­­tele acestei întreprinderi. Se dă dreptul ca 5 ani să se intro­ducă mașini agricole fără vamă. Se dă dreptul acestei institutiuni să facă împrumuturi pe gaj de ce­reale. Se fixează ca dobânda și amor­tismentele împreună nu vor putea trece peste 10 la sută din capitalul împrumutat. Noi citind denunţul «Viitorului» şi găndindu-ne la mizeria actuală a agricultorilor, şi la dobânzile pe cari le plătesc, zicem: Unde e noro­cul ca d. Garoflid să săvârşească această crimă ! Ne declarăm gata să ne facem părtaşi la acţiunea domnului Garo­flid, susţinând fără cea mai mică ezitare, legea înfiinţării Creditului ipotecar rural. Vom reveni. T, £« * ♦» till­ul iilor taft ---------------­ De ce nu se mai aplică o telegramă scurtă, transmisă de direcţiunea generală a căilor fera­te, Sâmbătă seara, tuturor organe­lor sale din ţară, anunţă amâna­rea punerii în aplicare a noului tarif de călători, bagaje, câini şi a­­bonamente, care urma să intre în vigoare cu începere de astăzi , pâ­nă la noui dispoziţiuni. Dispoziţiunea aceasta subită a surprins în special cercurile de la drumul de fer întru cât se amână aplicarea acestui tarif pentru a doua oară. Intr’adevăr tariful actual de că­lători fusese pentru prima oară modificat de o comisiune de specia­lişti recrutaţi din sânul consiliului superior consultativ al comunica­ţiilor şi pusă sub preşedenţia d-lui ing. inspector general Al. Perie­­ţeanu. Principiile acestui tarif, care ur­ma să fie aplicat începând de la 1 ianuarie 1927, le-am expus pe larg în coloanele ziarului nostru, for­mând obiectul unor declaraţiuni pe cari însuşi d. ing. Perieţeanu a bi­nevoit să ni le facă. Intre timp preşedintele subcomi­­siunei a plecat în străinătate. Proectul de tarif întocmit sub di­recta sa îngrijire a fost abandonat şi în consecinţă amânat de a fi pus în practică. Pregătirea celui de al doi­lea tarif­ f. general Văleanu , ministrul comunicaţiilor, a ţinut totuşi ca ta­rifele în vigoare la căile ferate de la 15 Septembrie 1926 să fie neapă­rat modificate. In acest scop a dat o serie de in­strucţiuni direcţiunei serviciului comercial cft. dispunând ca lucră­rile pentru pregătirea noului tarif să nu întârzie prea mult. Astfel ca de la 1 Februarie soluţiunile adop­tate să intre şi în practica lucruri­lor. Serviciul comercial al drumului de fer s’a executat şi de aproape su­praveghint de ministrul comunica­ţiilor a întocmit cel de al doilea tarif de călători, cu taxe unitare la toate trenurile şi cu inovaţi­unea supratexelor la trenurile accelerate şi exprese. Când subsecretarul de stat lipseşte din ţară la tot acest timp cât s’au pregătit aceste tarife, d. general Mihail Io­­nescu, subsecrear de stat de la mi­nisterul comunicaţiilor1, a lipsit din ţară, fiind într’o călătorie la Paris. La data sosirii d-sale în ţară lu­crurile erau, definitiv aranjate: proectul întocmit, aprobat de mi­nistrul comunicaţiilor de general Văleanu, şi investit cu deplina a­­probare a consiliului de adminis­traţie cfr. Ceva mai mult, ministrul de co­municaţii, direcţiunea tehnică, în­tocmise în cursul săptămânei tre­cute jurnalul respectiv pe care la înaintat consiliului de miniştri. Până Sâmbătă, la prânz, acest jurnal fusese semnat de şoapte din cei nouă miniştri cari urmau să-l semneze, şi bine­înţeles că primul care a aşternut iscălitura sa pe a­­cest act a fost însuşi d. general G. Văleanu, titularul departamentului comunicaţiilor. Când zeii vor altfel Şi totuşi, în al unsprezecelea ceas zeii au vrut ca destinele acestui act omenesc să fie schimbate. D-l general Mihail Ionescu se pare că a opus un veto categoric în privinţa aplicării acestui nou ta­rif, care se poticneşte în preziua concretizării lui pentru a doua oară. Sâmbătă 29 ianuarie, la ora 19 şi j­umătate dimineaţa d-l general subsecretar de stat la C. F. R. a chemat la telefon pe directorul miş­cării din direcţiunea generală cfr. d-l inginer Russ, căruia i-a pus în vedere să anunţe de urgenţă, pe ce cale va şti, toate staţiile din ţară că tariful de călători se amână din nou şi pentru a doua oară. Acestui ordin telefonic i-a urmat o telegramă către toate organele din ţară, cu menţiunea de trei ori în urgenţă, prin care se făcea cu­noscut noua dispoziţiune. Camele cari au determi­nat amânarea tarifului Am căutat, în cursul dimineţii de ori, să aflăm în mod precis mo­ti­vele cari au hotărât pe d. general Ionescu să amâne aplicarea tarifu­lui cu ghinion. Ne-am adresat în acest scop unor tehnicieni de la căile ferate. Iată relaţiunile pe cari un inter­locutor al nostru ni le-a furnizat: — «Z». general Ionescu este atot­puternic în administraţia căilor fe­rate. El face şi desface orice vrea. Mandatul d-sale nu prea cunoaşte limită, în special având în vedere încrederea pe cetre i-o acordă şeful guvernului, d. general Averescu. D-sa a lipsit din ţară pe timpul e­­laborării tarifului cu pricina. Fap­tul că n’a fost consultat în această privinţă se poate sft-1 fi afectat, cu toate că superiorul d-sale, d. gene­ral Văleanu răspunde de faptele sale și nu stă sub tutela nimănui. Se pare că subsecretarul căilor ferate s’a opus aplicării de la 1 Fe­bruarie a noului tarif pentru moti­vul că proectul nu motiva calculul pe care se bazează suprataxele in­stituite la călătoria în trenurile ex­prese şi accelerate. Să aşteptăm cu pacientă cel de al treilea tarif, de astă dată întocmit de d. general Ionescu. Poate va fi şi cel mai bun».... Ion Păun Dineu la legaţia română din Belgrad (Belgrad 31 (Rador). — Vineri 28 ianuarie, în saloanele Legaţiunei Române din Belgrad, d-na şi d. Teo­dor Emandi, ministrul României, a oferit un dejun urmat de recepţie în onoarea d-lui Iosef Fernand Gre­­nard, ministrul plenipotenţiar al Franţei, care părăseşte Iugoslavia. In afară de sărbătorit şi soţia sa, au participat la dejun: d. Ninco Pet­rici, ministrul iugoslav al afaceri­lor străine, cu doamna, ministrul Angliei cu doamna, ministrul Un­gariei, ministrul Turciei, secretarul general al Ministerului de Externe, şeful revoluţionarilor macedoneni asasinat BERLIN, 31. (Rador). _ O ştire din Sofia anunţă că generalul Pro­togheroff, şeful comitetului revolu­ţionar macedonean ar fi fost asa­sinat. -------oo^Coo------­ Demonstraţia foştilor marghilomanişti Foştii marghilomanişti din Se­nat şi Cameră au luat iniţiativa u­­nei agape comune, la care vor par­ticipa şi foşti marghilomanişti ca­re nu sunt în parlament. Este vorba de o masă infimă ca­re, fără să aibă caracerul unei de­monstraţii, are însă pe acela al u­nei numărători. Fapt este că o adâncă nemulţu­mire domneşte în rândurile foştilor progresişti, afară de aceia — şi nu se ştie dacă excepţia nu este una singură, — care au reuşit să se «în­vârtească» în anumite intervenţii. «— Suntem călcaţi în picioare!» este cuvântul de ordine al nemulțu­miților. ---­ Atena, 31 (Rador). — Eri a avut loc un consiliu de miniştri conside­­rat ca fiind extrem de important. Partidul populist cerea ca genera­lul Maneta, comandantul primului corp de armată, să fie îndepărtat de la acest comandament şi pedepsit în urma raporturilor confidenţiale redactate de unii ofiţeri, asupra per­sonalităţilor politice. Hotărîrea ce urma să ia în acest consiliu punea în joc însăşi soarta cabinetului. Totuşi divergenţele în­­tre partide au putut fi aplanate. Ge­neralul Maneta a fost pus pentru o lună la dispoziţia ministrului de război, care după acest timp îl va ptea numi iar în acel post, sau la alt comandament. Situația cabinetului poate fi soco­tită consolidată. Negocierile italo-române Banchet în onoarea d-lui Manoilescu Roma 31, (Rador). — Lucrările co­misiunii mixte italo-române continuă în mod regulat. D. Volpi, ministrul de finanțe a oferit un dejun în onoarea d-lui Manoilescu. Plecarea d-lui Manoilescu de la Roma Roma 31 (Rador). — D. Manoiles­cu, preşedintele delegaţiei Române, a plecat astăseară înspre Bucureşti. In lipsa d-sale, delegaţia Română, va continua tratativele, sub preşi­­denţia d-lui Cezar Popescu. Expunerea d-lui Eft. Antonescu dii dimineaţă d. Lapedatu, mi­nistru de finanţe a conferit cu d. Eftimie Antonescu delegat al Ro­mâniei pentru lichidarea Băncei A­stro-Ungare. Se ştie că această bancă a fost lichidată conform dispoziţiilor din tratate şi activul băncei împărţit a­­poi între statele succesorale. D. Eftimie Antonescu a luat par­te la conferinţa ce s’a ţinut pe ziua e 24 Ianuarie la Viena între repre­zentanţii tuturor statelor succesoare unde s’au stabilit normele de re­partiţie în legătură cu lichidarea ultimelor posturi de activ şi pasiv Distribuţia va continua la o dată ce se va fixa ulterior. D. Antonescu a expus ministrului de finanţe modul cum au decurs lucrările la Viena şi care au fost beneficiile realizate de statul ro­mân : 23.718,71 dolari; obligaţii aus­­triace în franci francezi 66.895 ; o­­bligaţii ungare în fr. fr. 489.89 ; o­­bligaţii austriace în lire sterline 18.736 şi obligaţii ungare în lire sterline 32.320. Până acum au sosit de la comisia de lichidare suma de 56.518.865 co­roane ungare. Banii au venit în trei reprize şi au fost depuşi la Banca Naţională în contul datorii­lor statului. Ultimele sume sosite în ţară vor fi şi ele depuse tot la Banca Na­­ţională. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU». — S. A. STR. PARLAMENTULUI NR. 2. — BUCUREȘTI Guv­enul, liberalii şi ac­ţiunea partidului naţional­­ţărănesc In cercurile politice este urmări­tă cu cel mai viu interes acţiunea parlamentară ce se zice că va fi în­cepută de către partidul naţional­­ţărănisc într’o mare problemă de Stat. Spunem «ce zice», de­oarece până acum o hotărâre nu a intervenit. In consfătuirea de dimineaţă a conducerii partidului naţional-ţără­nesc abia a făcut d. Maniu o expu­nere a situaţiei politice. Intr’ade­văr, consfătuirea suspendată la ora 2, a fost reluată imediat după ma­să, într’un comitet mai restrâns şi va continua în plenul conducerii partidului probabil câteva zile pâ­nă ce să se ia o decisiune. Guvernul se interesează de­ aproa­pe, de ce se petrece dar încă nu se poate şti ce atitudine va adopta în faţa unei acţiuni parlamentare. D. general Averescu mu- a confiat ni­mănui opinia d-sale, — tocmai ceea ce îngrijorează enorm pe liberali. II II ------crti.i^wrs ---­ Ju­goslavii ameninţă că vor răspunde cu totul altfel de cum au răspuns celui italo-albanez Belgrad, 30 Ianuarie. — Cercurile raia Belgradul­ui face o curte geo­­politice sârbeşti continuă să fie o­­sebită, moţionate de tratatul italo-albanez şi de activitatea pe care italienii — cu consimţimântul englezilor — o desfăşoră în Balcani, spre a com­plecta sistemul de alianţe. In special, oamenii politici şi mi­litari sârbi sunt foarte atenţi la mişcările diplomaţiei italiene, în Grecia şi mai ales în Bulgaria, că­ Cercurile politice sunt neliniştite de capitala Bulgariei şi nu se sfiese să spună că dacă Bulgarii vor în­cheia vre­un tratat de alianţă cu Italienii — ceea ce ar însemna lau­­larea complectă a Iugoslav­iei — iugosla­vii vor răspunde cu totul altfel de cum au răspuns tratatu­lui italo-albanez. Criza de guvern din Iu­goslavia Uzunovici însărcinat cu formarea guvernului Belgrad, 31 (Rador). — După consul­tarea conducătorilor grupurilor parla­­mentare. Regele a încredinţat d-lui U­­zunovici misiunea de a forma un gu­vern de largă coaliţie sau de concen­trare în vederea girării afacerilor, —i——oxo—. 1 Noul guvern al Reichului Berlin, 31 (Rador). — Noul guvern al Reichului va fi constituit astă­seară. N’au fost încă numiţi miniş­tri de interne şi justiţie. Este proba­bil ca fruntaşul naţionalist Herat, care este considerat ca prea monar­hist de centru să renunţe la portofo­liul internelor şi să treacă la justi­ţie. Charles Naurras prigonit si in Belgia BRUXELLES, 31. (Rador). — E­­piscopatul belgian a interzis ceti­rea scrierilor lui Charles Maurras, Leon Daudet şi a ziarului «Action Française». Dineul oferit de d. ministru Penestu Roma 31 (Rador). — I­. ministru Penescu, a dat eri seară, un dineu în onoarea Curţii Papale. Au par­ticipat diferiţi ambasadori, d. Ma­­noilescu, şi membrii aristocraţiei clericale. --------oo^Joo-------

Next