Cuventul, aprilie 1927 (Anul 3, nr. 724-747)

1927-04-01 / nr. 724

b­ i­ litate multă, şi imaginaţie. Aspecte ce se pot trăi subiectiv, ce se pot reconstitui, ce suferă mai puţin ti­parul rigid al metodologiei. Istoria şi literatura au o structu­ră aparte. Deşi palpitând (mai ales la Iorga) de spirit — nu ating culmi, N­u întrec noţiunile de toate zilele. Nu cer sforţări, disciplină cruntă, precizări cristalizate în legi. Pentru că sunt prea aproape, prea ancorate în viaţa organică. Lectura unui volum de documen­te nu echivalează cu lectura unei pagini de logică. Rezolvirea unei probleme de critică şi istorie litera­ră e departe de a necesita sforţarea unei enigme algebrice. Se va spu­ne că intervine acomodarea cere­brală a specializării. Împotrivirea e justă. Dar noi nu mergem atât de departe. Ne gândim la două pa­gini, ce ies din cadrele specialităţii respective: una de Poincaré, de pildă, alta de Ferrero. Cea dintâi fără calcule, fără semne; cealaltă, fără citate, încercaţi experienţa. E foarte uşor să citeşti multă, multă istorie şi literatură. Pentru că aceasta, nu consumă, nu epui­zează. De aceia nu se recomandă — pentru cei ce gândesc să se desăvâr­şească în studiile filosofice — prea­­multă lectură istorio-filologică. De aceia şi cultura unei ţări e amenin­ţată, dacă educaţia tineretului e predominant istorică. Nicolae Iorga spunea la o confe­rinţă, că n’a putut ceti niciodată pe Aristot. Dar că a cetit pe Platon. Poarte simplu. Aristot cere încor­dare, perseverenţă, muncă intensă, pătrundere. Platou — e şi poet. Ior­ga a îndrăgit poetul. Tot Nicolae lorga spunea altă da­tă — că filosofia pură e stearpă. Acesta e un vechiu obiceiu­­l oame­nilor: să spună despre un lucru pe care nu-l pot folosi, că nu vor să-l­ folosească. Filosofia «pură» nu e stearpă, du­pă cum nu e nici ştiinţa «pură». A­­cestea, însă, au un cusur: nu pot fi consultate, ci numai adâncite. Un istoric, nu poate şi nu trebue să ci­tească tot. Datoria lui e să cunoască unde se găseşte tot materialul. Şi să consulte volumele şi revistele pe mă­sură ce are nevoie de ele. Lucrul a­­cesta se poate înfăptui, câte­odată în istoria filosofiei. Dar nu în filo­sofie şi în ştiinţă (matematică, fizi­că, biologie). * Erudiţia lui Nicolae Iorga e, cu adevărat, un fenomen. Dar un feno­men —în înţelesul ştiinţific al cu­vântului. Poate fi controlat, descris şi explicat. Dacă s’ar cunoaşte mai în­deaproape metoda de lucru şi ser­tarele scânteetorului poligraf — re­vizuirea aceasta ar fi ispititoare. S’ar limpezi atunci precis raportu­rile dintre memorie şi fişe, dintre izvoare şi manuale, dintre citatele directe şi cele împrumutate. S’ar putea încerca şi alt control: revizuirea nu atât a amănuntelor (cum a fost cea a d-lui Bogdan­ Dui­­că) — cât a reconstituirilor istorice. S’ar putea cerceta o problemă, şi a­­lătura apoi rezultatele cu rezultate­le la care a ajuns Iorga. S’ar obser­va atunci dacă a concretizat tot con­ţinutul operii şi toată viaţa epocii. Sau dacă a folosit sugestiile şi o­­rientările altor cercetători. Revizuirile acestea nu sunt dova­da unei impietăţi. Ci o necesitate a spiritului critic. Nu putem construi decât după ce am precizat valorile şi am pipăit terenul. Creaţia nu poate ignora tradiţia. Dar această tradiţie trebuie cu multă pătrunde­re cercetată şi cu mult calm preţui­tă. Numai astfel munca va fi fecun­dă şi continuitatea generaţiilor or­ganică. Mircea Eliade -00:00- din Vălenii de Munte UN APEL Un cărturar în înaltul în­­țeles al cuvântului, iubind cultura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­de, marele nostru profesor N. Iorga, creia de la Vălenii de Munte, intre alte aşeză­minte şi un orfelinat şi o tipografie. Erau mângâe­­rile supreme ale unui su­flet in necontenita revăr­sare generoasă, erau sur­sele de împrospătare ale unei energii morale care la împrejurările nu odată i-au fost protivnice- Un foc năprasnic a dis­trus atât orfelinatul cât și tipografia ridicate cu atâta trudă, cu atâta pasiune de jertfă prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului N. Iorga. Nu este numai o h­isteră nemărginită pen­tru ctitorul acelor aşeză­minte, dar şi o reală pier­dere pentru centrul de via­ţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte­ Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei ro­mâneşti, refacerea aşeză­mintelor devastate de vi­tregia întâmplării, ziarul • janiul» deschide o lis- 4 ■ ' ' tă de subscripţie redacţia inseri­indu-se cu 30.000 lei LISTA de subscripţie Lista precedentă lei _ 887.285 Episcopul Lucian 1.000 Dr.­­V. Filderman, avocat, Bucureşti 1.000 Dimitrie Hoiban, profesor, Buzău 2.000 I. Rosenberg 100 Inginer P. Leibovici 200 Avram Altein 100 Direcţiunea Caselor Naţio­nale, Bucureşti 3 000 D. H. Gheorghiu-Cireşeanu, Mizil 500 Colectă făcută de d-na Sa­­ciani şi Ioan Iacobescu din îndemnul Preotului Chiri­­cuţă în Biserica Zlătari 1.000 Corpul didactic al Şcoalei secundare de fete «Tache şi Elena Anastasiu», Te­cuci şi persoane particu­lare 2.500 Elevele Şc. secundare «Ta­che şi Elena Anastasiu» Tecuci 804 Asociaţiunea pentru litera­tura română şi cultura porului român «Astra», Braşov 20.000 Colecta d-lor profesori ai li­ceului «Unirea», Focşani 3.477 Total lei 1.022.966 Curierul judiciar AFACEREA BACALU­B BERCOVICI O reclamaţie cu mult bucluc, cu m­u­lte peripeţii, cărora, în sfârşit, actulul titular al cabinetului 2 de judecător de instrucţie Armand Constantinescu, le-a pus capăt prin ordonanţa sa definitivă. Afacerea datează din timpul predecesorului său la acest cabinet. Afacerea constă în următoarele: Banca Fortuna făcuse reclamaţie la Parchet contra d-lor inginer Ba­­­calu şi Birchof pentru că aceştia ri­dicase de la această bancă un stoc de poliţe ale d-lui Bertoldi Bercovici şi de însuşire. In cursul cercetărilor d. Bacalu a depus plângere la Par­chet împotriva d-lui Bercovici şi Colin pentru că aceştia, aflându-se în serviciul d-lui Bacalu, a făcut diverse malversaţiuni în registre păgubind pe d. Bacalu cu căteva milioane lei. Parchetul, fie baza cercetărilor făcute de predecesorul actualului titular al cap. 2, a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere şi excrocherie. Trimiţându-se din nou dosarul la parchet, d. prim-procuror al par­chetului de Ilfov a dat rechizitor definitiv, de ne­urmărire pentru toa­te persoanele din această afacere. D. judecător de instrucţie Armand Constantinescu a dat ordonanţă de­finitivă de neurmărire în ce prive­şte pe d-nii Bacalu şi Birchof şi de urmărire împotriva lui Bercovici Şi Colin. DE LA CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV D. Gh. M. Constantinescu- gre­fier la tribunalul Prahova fusese suspendat şi apoi destituit din 1923 ca implicat în greva funcţionarilor judecătoreşti. împotriva deciziei de destituire, d. Gh. Constantinescu a făcut recurs la contencios care d’abia acum s’a judecat. S. III a înaltei curţi a respins recursul. PRACTICA A AVOCATU­RII IN MOD FRAUDULOS S. III a trib. Ilfov, în urma con­cluziilor d-lui procuror Ionel Pe­­tre­scu, a condamnat la 6 luni în­chisoare pe Alex. Lupescu pentru­că avocatura fără să fi avut măcar licența. PROCESUL SOC. PETROL GOVORA D, judecător Leon Rădulescu, de la s. I comercială, care a judecat în camera de consiliu a acestei sec­ţii, procesul despre care am vorbit la vreme, s’a pronunţat eri. D-sa a admis în parte ordonând suspenda­­darea deciziei adjurărei generale din 29 octombrie 1923 în ce prive­şte facultatea ce o avea consiliul de administraţie de a mai mări ca­pitalul social ce era la data aceea, dacă ar voi să-l mai mărească. SUSTRAGERE DE­ SUB SECHESTRU Banca Sindicat. Ilfov a reclamat parchetului că punând sechestru pe o parte din averea mobilă, a comer­ciantului Panait Ionescu din Co­­lentina, pentru asigurarea datoriei de 250 000 lei ce acesta o avea la Bancă, debitorul Panait Ionescu a scos de sub sechestru marfa seche­strată şi a vândut-o. D. procuror Alevra a de­schis acţiune publică împotriva lui Panait Ionescu po­trivit art. 330 c. penal. BANCRUTAR FRAU­DULOS D. procuror Alevra a deschis ac­ţiune publică împotriva comercian­tului Iacob Neuman din bulevar­dul Carol 4 pentru bncrută frau­duloasă. înmormântarea prof. dr. Ludwig Eri, după amiază a avut loc în­mormântarea profesorului dr. Eu­gen Ludwig. La ora 2:30 d. a. în hall-ul Acade­miei unde era depus corpul neînsu­fleţit al defunctului a început ser­viciul divin, în faţa unei numeroa­se asistenţe. Ministerul industriei este repre­zentat prin d. C. Popovici, secreta­rul general. " De asemeni este reprezentat mi­nisterul instrucţiunii publice. De faţă sunt profesorii şi stu­denţii facultăţilor de farmacie şi Ştiinţe, liceului Sf. Petre şi Pavel din Ploeşti şi o mulţime de profe­sori, studenţi, elevi şi admiratori ai regretatului dispărut. ■ După terminarea ceremoniei reli­gioase au vorbit regretând moar­tea prof. Ludwig d-nii: I. N. Anghe­lescu, rectorul Academiei comercia­le, Th. Alesseanu, ad­torul Casei şcoalelor, dr. Minovici, dr. G. Pam­­fil, Cezar Perthenir, E. Bfilteanu,­ prof. Deleanu, dr. Butescu şi prof. Constantinescu, dir. lic. din Ploeşti. In încheiere preotul prim al ca­tedralei Sf. Iosif laudă caracterul valorosului defunct S’a format apoi cortegiul care a dus la lăcaşul de veci pe fostul pro­fesor Ludwig. --------00*00--------­ Mişcare în magistratură D. Ştefan Macedonescu, prim­-procu­­ror la tribunalul Târnava-Mică, se transferă în aceiaşi calitate la tribuna­lul Târnava-Mare. 1­. Gheorghe N. Păcuraru, judecător de şedinţă la tribunalul Cluj, se înain­tează prim­-procuror la tribunalul Târ­­nava-Mică. D. Constantin Sinevici, judecător de instrucţie la tribunalul Cetatea-Albă, se transferă în aceeaş calitate la tribuna­­lul Lăpuşna. D. Emilian T. Dumitrescu, judecător de şedinţă la tribunalul Bacău, se nu­meşte judecător de instrucţie la acelaş tribunal, în locul vacant. II. Gheorghe G. Baldovin, procuror de­­secţiune la tribunalul Neamţu, se numeşte judecător de instrucţie, cu titlu provizoriu la­­acelaş tribunal. D. Eugeniu C. Coroi, substitut la tri­bunalul Fălticeni, se înaintează procu­ror de secţiune cu titlu provizoriu la tribunalul Neam­ţu. D. Ioan M. Varipate, se numeşte a­­jutor de judecător la judecătoria Pă­­târlagele din, judeţul Buzău. D. Eznig C. Davidoglu, se numeşte ajutor de judecător la judecătoria Dom­neşti din judeţul Ilfov. D. Nicolae-Ioan Craft, se numeşte a­­jutor de judecător la judecătoria Ilia din județul Hunedoara. D. Alexandru P. Gârcineanu, se nu­mește ajutor de judecător la judecă­toria Noerieli din județul Sibiu. D. Iosif Angh­el Bela zis și Iosif B. Angial, se numește portărel clasa III la tribunalul Dolj. . Barăci pentru cei fără adăpost la ultima consfătuire a comite­­tului Ligei Chiriaşilor s’a luat ho­tărârea de a se­­cere primăriilor de sectoare din Capitală, să se pue la dispoziţie, în mod provizoriu câte câte un loc viran, spre a con­­­strui din vreme barăci cari să adăpostească pe cei ce vor ră­mâne pe drumuri fără adăpost, prin evacuări, sau imposibilitate de plată a cotelor sporite, cu prilejul aplicărei nouei legi a chiriilor. ---------oo*«o-------— ----00*00— Galaţi, 30. — Eri după amează s’a comis o senzaţională răpire în a­­propiere de grădina publică. D-rele Elena şi Maria Florică, pe când se plimbau pe strada Dom­nească, în apropiere de grădina publică, au fost întâmpinate de mai mulţi indivizi mascaţi. Ele au fost somate cu revolverele ca să-i urmeze după care bandiţii le-au dus afară din oraş. Seara târziu, una din aceste două fete, d-ra Elena, după ce a fost batjocorită, au lăsat-o liberă, în a­­propiere de lacul Brateş. Reclamând poliţiei şi siguranţei locale s-au început investigaţiuni pentru descoperirea celeilalte fete şi a bandiţilor mascaţi. După informaţiuni, se pare că şeful bandei mascate ar fi un anu­me Ghiţă Ureţu, răpitor de minore, care, are la activul­ său şi alte fapte. i­ ian Mai mulţi indivizi mascaţi răpesc două fete pe cari apoi le-au violat CUVÂNTUL CORPURILE LEGIUITOARE C a m era Şedinţa de la 30 Martie Opoziţia naţional-ţărănistă părăseşte incinta Prezidează d. Stan Ghiţescu. Pe banca ministerială d-nii Oct. Goga, Sergiu Niţă. In jurul «excluderii» d-lui P. Iliescu D. dr. ŞUMULEANU (L. A. N. C) în calitate de vice-preşedinte a Li­gii, dă explicaţii cu privire la inci­dentul Cuza—P. Iliescu. D-sa subliniază că membrii Ligii au un statut şi regulament pe cari au «jurat» să le respecte. Se preve­de că un memoru pierde această ca­litate mimai la moarte sau prin de­misie. D. Paul Iliescu nu este mort şi ulei n’a demisionat. Excluderea o pronunţă Marele Consiliu. Comite­tul executiv şi grupul parlamentar nu s’au întrunit. Deci d. Iliescu nu este exclus şi declaraţia de Luni a d-lui Cuza este prematură. Alegerile dela Teleorman D. V. MADGEARU, găseşte că este o chestiune de elementară «de­cenţă» ca şedinţele Parlamentului să nu fie prezidate de d. Stan Ghi­­ţescu, autorul celor întâmplate la­­Teleorman. D. OCT. GOGA răspunde că rec­­lamaţiile făcute de opoziţie cu pri­vire la arestarea deputaţilor, vor fi exam­inate şi guvernul va hotărâ în consecinţă. Dş, atunci d. Ghiţescu nu poate fi suspectat. Atunci când se va dis­cuta chestia alegerilor d-sa nu va prezida. Scandal Opoziţia vociferează violent con­tra d-lui Ghiţescu, care cheamă pe întrerupători la ordine. Ne aud voci: Au fost arestaţi 10 deputaţi! Să conducă pe jandarmi, nu Came­ra deputaţilor! (Aplauze). Intervine d. Goga care spune că prezidarea d-lui­ Ghiţescu nu con­­stitue o sfidare, făcând totdeodată apel la calmul opoziţiei. D. V. MADGEARU declară că membrii­ opoziţiei refuză de aci în­­nainte să facă comunicări şi inter­pelări atât timp cât va prezida d. Ghiţescu. D. TH. IACOBESCU arată că de­oarece d-sa va ridica chestiunea a­­legerilor de la­­Teleorman, d-l Ghi­­­ţescu, conform declaraţiei ministru­lui de Interne trebue să se retragă de­­ scaunul preşedenţial. (Aplauze furtunoase la opoziţie). Cere apoi să se aducă în discuţia Adunărei ancheta parlamentară in­stituită cu ocazia arestărilor de la Teleorman, aplicându-se totodată sancţiuni contra organelor abuzive. (Aplauze ; strigăte de bravo !). D. MAYER EBNER vorbeşte des­pre tulburările studenţeşti de la ce­­le 3 universităţi din ţară, cerând gu­vernului să ia măsuri pentru resta­bilirea ordinei. D. A. C. CUZA, ridică din nou „ştia cultivatorilor de sfeclă. Ci­teşte o moţiune a cultivatorilor a­­dunaţi la Komas în congres, anun­ţând apoi o interpelare pentru a se da satisfacţie justelor cereri a cul­tivatorilor. Opoziţia naţional-ţără­nistă părăseşte incinta intrându-se­ în ordinea de zi opo­ziţia prin d. MADGEARU cere pre­şedintelui să părăsească scaunul prezidenţial. Se iscă din nou scan­dal. Preşedintele refuzând să dea curs acestei invitaţii, opoziţia pără­seşte incinta ostentativ. Majoritatea aplaudă furtunos. V. prof. BUttUriA, continuă apoi discursul început în şedinţa de sea­ră relativ la legea pescăriilor. In esenţă d-sa cere să se prevadă pentru riverani dreptul de a pescui peştele necesar familiei fiecăruia, cu unelte mici de vânătoare. De asemenea — spune d-sa — e nevoie de credit pentru pescari şi pentru intensificarea producţiei. D. GR. IBANCU-IASI depune proectul de lege pentru încurajarea construcţiilor de locuinţe ieftine, votat de Senat. (Apl.). Observaţiile d-lui Cuza D. A. C. CUZA, constată că legea pescăriilor trebue să aibe un carac­ter social, economic şi finaniar. In­tre acestea e nevoe să se găsească un just echilibru. In legătura cu aceasta oratorul arată că atunci când se dă prea multă importanţă unei laturi, economia statului su­feră. Exemplu cu reforma agrară, care dând prea multă importanţă laturei sociale balanţa comercială a fost compromisă pentru o peri­oadă de timp. Deasemenea în chestia pescării­, lor, trebue să se ţină seama şi de interesele consumatorilor. Sporindu-se consumaţia se spore­şte şi producţia. E necesar deci de a se stabili raporturi de echilibru între diverse categorii de interese. D. CUZA stătuc în deosebi asu­­pra industrializării produselor pes­căreşti şi a creerei unei clase româ­neşti de pescari prin colonizarea Deltei. In această chestiune interesul fiscal trebue pus pe al doilea plan. Face apoi un istoric al diferitelor regiuni de exploatare, relevând per­spectivele deschise pescuitului la România de noul proect. Cercetând proectul, d-sa laudă dispoziţiile cuprinse în el deoarece corespund cerinţelor economice, so­ciale şi ştiinţifice care trebue să stea la baza unei legi de impor­tanţa aeasta. Relevă principiul autonomiei pescăriilor şi cere să se prevadă în lege ca timp de 5 ani Statul să re­nunţe la veniturile realizate din pescării, spre a servi ca fond de îmbunătăţire în exploatare. In partea finală d. Cuza critică insuficientele legii: putinţa de a­­rendare către societăţile comer­ciale, nesocotirea intereselor parti­culare etc. Obiecţiile d-lui I. Mihrala­­che D. I. MIHALACHE, arată că le­gea pescuitului face parte din pro­blema agriculturii şi în acest cadru general trebuesc privite principiile ei. Constată că ,deşi avem domeniile pescăreşti cele mai bogate din Eu­ropa, totuşi clasa pescarilor noştrii este într’o situaţie mizeră şi peştele este mai scump ca oriunde. Statul posedă 90% din ape şi 60% din terenurile inundabile din 2 mi­lioane de hectare ce ocupă apele şi terenurile inundabile ce servesc ca regiuni pescăreşti. Statul este deci vinovat pentru proasta administraţie şi ca factor politic, reprezentând interesele ge­nerale ale ţării. S’a urmărit siste­matic o politică de distrugere a clasei pescăreşti, transformată în­tr’o clasă de robi. O altă cauză a relei stări a pescăriilor de la noi este şi lipsa de capital. La toate aceste cauze se adaugă faptul că statul şi-a luat asupra sa nu numai exploatarea, dar şi vân­zarea peştelui. Oratorul critică cu această oca­zie sistemul permiselor, care a cul­minat în permisul-monopol acordat «Frigului». Recunoaşte competinţa dlui Garofiid, dar socoteşte greşită baza actualului proect: exploata­­rea în regie şi prin sistemul a­ren­zii. O altă greşală este acceptarea bazei capitaliste de producţie. Oratorul, preconizează ca formulă intermediară între sistemul coope­ratist şi cel capitalist, regia coope­ratistă. Şedinţa se ridică la orele 7. D. MAHAL­YCHE va continua Vineri.­­»*»­ SERVATUL Şedinţa de la 30 Martie Sub preşedinţia d-lui general Coandă, şedinţa se deschide la ora 3.45. Re banca ministerială d-nii: Tran­cu-Iaşi, Petro­viei, general Văleanu. Comunicări D. OCT. TAZLAUANU adresează o comunicare d-lui ministru, al in­dustriei asupra politicei guvernu­lui în problema gazului metan. D. L CUINCIU (opoz.) adresează o întrebare d-lui ministru de război asupra măsurilor ce înţelege să se ia în contra căp. Ghinescu, din reg. 2 călăraşi care a comis abuzuri cu prilejul alegerilor din Teleorman. Deasemeni întreabă pe d. ministru de instrucţie asupra aceleaşi ches­tiuni, de data aceasta vinovaţii fi­ind doi subrevizori şi un învăţător. Ordinea de zi Proectul de lege pentru încurc­­area de locuinţe, a cărui discuţie pe articole s-a terminat în şedinţa precedentă a fost votat cu 134 pen­­tru şi 5 contra. Interpelări : VASILE O. BRAESCU începe a-şi dezvolta interpelarea anunţa­tă în legătură cu incorectitudinile şi neregularităţile de la primăria Chişinău. Chestiunea administraţiei de peste Prut are o importanţă capi­tală. Socotesc că d­v. înţelegeţi pen­tru ce. Dacă sub raportul politic lucru­rile stau prost sub raportul admi­nistrativ, urmările acestei adminis­­traţiuni au fost şi mai nefaste. E­­num­ără o serie de ilegalităţi şi ne­reguli administrative. S’a încercat încheerea unui îm­prumut oneros, la care s’a renunţat în urma alarmei ce s’a dat la timp. Enumără o serie de nereguli cu furniturile de lemne pentru func­ţionari. S’au comis fraude consi­derabile la exploatarea unor păduri. ‘ Alte nereguli s’au petrecut în chestiunea concesiunei afişajiului, etc. Vorbeşte de subvenţiile acordate ziarului «Naşi—Reci» al cărui di­rector e un puşcăriaş, condamnat de mai multe ori. Acestui ziar i s’a încredinţat apărarea primăriei Chi­şinău. Arată la câte scandaluri a dat naştere atitudinea d-lui Sebastian Teodorescu, care e în conflict cu mai mulţi consilieri comunali. Până azi primăria Chişinău nu are buget. Nu ştiu, mai sunt altele. D. BUCŞAN subsecretar de stat. Mai sunt. VOCI: Foarte rău. D. BUCŞAN. Cauza e consiliul superior administrativ. D. BRAESCU. Vorbeşte de impru­mutul făcut de d. Seb. Teodorescu la Banca laşilor. Deasemeni amin­teşte neregulele făcute înainte de­ a fi primar al oraşului Chişinău. Cere să se ia măsuri severe în contra primarului dela Chişinău (Apl.) D. PAN HALIPA în aceiaşi ches­tiune, spune că s’ar fi asociat la in­terpelarea d-sale, dacă vorbea nu­mai de activitatea primarului. S’a amestecat politica şi de aceia d. Seb. Teodorescu, mai e primar. Alt­fel d-sa de mult ar fi primit vot de blam. De toate acestea nu este vi­novat consiliul. Singurul vinovat în această ches­tiune, este partidul d­v. şi anume direcţiunea partidului. D. GENERAL GHERESCU, cere să i se precizeze la ce comandanţi militari din Basarabia a făcut alu­zie în interpelarea sa. D. BUCȘAN, subsecretar de stat, răspunde spunând că nu poate fi făcut vinovat guvernul de toate faptele semnalate că au fost făp­tuite de d. Sub Teodorescu. Găsește că vinovat de aceste lu­cruri este în primul rând Consiliul Comunal, care are întreaga răspun­dere pentru că nu a luat măsuri im­potriva primarului vinovat. Contest faptele aşa cum au fost expuse de d. Brăescu, până ce nu se va face o anchetă. Guvernul are toată solicitudinea pentru adminis­traţia Basarabiei. (aplauze). D. BRAESCU mulţumeşte de an­gajamentul ce a luat d. subsecretar de stat că va lua măsuri după ce va face anchetă. Ședința viitoare, azi la orele 3 p. m.­­ -C=06Q00=9- Excursiunile cu vapoarele S. M. R. în Orient . Din cauza marelui număr de ex­cursionişti cari doresc să plece cu ocazia sărbătorilor Paştelui la Con­stantinopol, direcţiunea serviciului maritim român a hotărât să înlo­cuiască vaporul «Principesa Ma­ria», cu plecarea din Constanţa în ziua de 19 Aprilie, cu elegantul pa­chebot «Dacia» care are amenajate cabine speciale şi pentru clasa III, putând a lua 150 călători pentru a­­ceastă clasă. Vaporul «România» pleacă din Constanţa la 17 Aprilie, cu călă­tori şi excursionişti pentru Con­­stantinopol, Pireu şi Alexandria. Vaporul Regele Carol» pleacă la 10 Aprilie din Constanţa pentru Cospoli, Pireu şi Alexandria. Vaporul «Durostor» se află în rezervă la Constanţa. Vaporul «Principesa Maria» se întoarce mâine la Constanţa,­­ve­nind de la Constantinopol. Serviciul maritim român stă la dispoziţia publicului cu ori­ce in­­formaţiuni în privinţa excursiuni­­lor pe cari le face, de sărbătorile Paştelui, cu vapoarele sale în O­­rient. Fraude de şeapte milioane la Timişoara Chişinău 30.­­ Poliţia din Timi­şoara a arestat pe Marcel Solomon care a comis la Timişoara fraude de 7 milioane lei la depozitul de sare al R. M. S. Numitul a fost înaintat poliţiei din Chişinău deoarece o parte din bani i-a depus la băncile din Basa­rabia sub nume streine. -00*00- • Timpul probabil ■. Azi 31 Martie Timpul se va menține cu cerul a­­coperit. Ploi puțin abundente cu ca­racter aproape general. Temperaturile staționare. --------oo*oo--------­ Spectacole OPERA ROMANA: Bărbierul din Sevilla. TEATRUL NATIONAL: mati­neu; Dama cu Camelii; seara: Pă­cală. TEATRUL REGINA MARIA: Omul de altădată. TEATRUL MIC: matineu; Maias­tra fără inimă; seara: 07/08. TEATRUL FANTASIO: Azais. TEATRUL POPULAR: Extem­poralul. Bloc-Notes Legea pentru încurajarea construcţiilor Conferinţa d-lui G. Ple­­şoianu D. George Pleşoianu, ştei starul general al ministerului muncii a ţinut aseară în sala Sindicatului ziariştilor, o conferinţă despre «Le­gea pentru încurajarea construc­ţiilor» în prezenţa unui public foarte numeros.­­ D-sa, face un istoric asupra che­­stiunei construcţiilor la noi în ţară, în comparaţie cu cea din străină­tate. «Sprijinul autorităţei publice es­te cel mai necesar pentru realiza­rea planului de construcţii»,­­ spu­ne d. G. Pleşoianu, de­citând o se­rie de state cari au încurajat efec­tiv cu mari sume acţiunea con­strucţiilor. Statul român n’a putut face faţă până acum cererilor de credite, ast­fel că pe acest tărăm la noi nu s’a putut face nimic. Iniţiativa partticulară nu există din cauza fisei de capitaluri cu dobândă mică. Conferenţiarul explică în mod, amănunţit textul nouei legi a con­strucţiilor. Consiliul de administraţie va fi compus din: foştii miniştrii, prima­rul municip., preş. Camerei din co­merţ un deputat, un senator, un delegat al ministerului muncii, un delegat al ministerului de finanţe, un medic primar, un delegat al so­­cietăţii arhitecţilor şi directorul general al casei construcţiilor. In chestiunea studenţească (FABULA) :K ' *­­ , »y * U ‘ Un gospodar, naiv, voind odată _ / Să-şi potolească, turma ’nfometată A pus în slujbă la bucătărie, ~ Un porc din înalta aristocratie; Considerându-1 drept din. cale afară Şi priceput în arta culinară. Dar porcul, porc, cum e croit din fire, Nemulţumit, flămând şi fără minte A spus din tronul lui de nesimţire­­ La dobitoace, câteva cuvinte: . «Iubiţii mei supuşi. Vă incunoştinţez Că n’am să tolerez Iu ceata mea, nici când ,Vre-un stomac flămând , ’Mainte de mâncare; Ş’o spun la fiecare, 3,^ *î­. Să nu zică nimic -o Când eu scot câte-un pra ' Din fondul de mâncare. ? Aceasta, să se ştie ^ Mi­ se cuvine mie, Pentru grozava-mi muncă. Ne-am înţeles. Şi încă ' Adaog spre ştiinţă . ~ ■ in Înalta mea credinţă. ^ Cărui sunt sătul eu bine Sătul e ori şi cinei» V Sfârşind acestea, râmături ’n grabă Se năpusti cu râtul pe tarabă Şi dete porţii ca să mulţumească Pe descendenţi din rasa lui porcească Iar turmei, ce-aştepta înfometată Ii spuse: «Voi, mâncăți şi altădată».­­Eu autoru’s am fără vre-o fală, De-aceia nu pretind să fac morală. Totuşi povestea care am scris-o aici, E scrisă pentru domnii cu şorici. I. XL Congresul trienal al In­stitutului internaţional de Antropologie din Pa­ris va avea loc anul a­­cesta la Amsterdam Intre 19 şi 28 Septembrie a. c. va a­­vea loc la Amsterdam (Olanda) congre­sul trienal al institutului international de Antropologie din Paris. Presidenţia congresului o are Louis Marin, ministrul de pensiuni al Fran­ţei. După conferinţele şi comunicările participanţilor printre care se numă­ră savanţii profesori: Abbé Kreuil, Krem din Leiden, dr. Capitan (Paris), Van der Ven se vor vizita muzeele din Amsterdam, Groningen şi Arnhem, fa­­cându-se excursiuni în jurul acestor o­­raşe pentru vizitarea monumentelor megaliti­ice cât şi în insulele Marken şi Volendam. Şezătoarea Societăţii Tinereţia Joi 31 Martie orele 9 seara, societatea culturală «Tinereţea» va continua seria de şezători cu a luz­a şezătoare artistico culturală In sala ateneului popular «Principele Mihaiu», calea Griviţei 56, (alături de bise­rica Sf. Voevozi), când d. G. Vlădescu Răcoasa, profesor la a­­sistent universitar, va vorbi despre: «Tineretul şi Societatea Naţiunilor» şi vor urma: declamaţii, vioară, canto, comunicări, etc., iar la urmă se va juca «Ca­sa biblie», comedie într’un act de Cavalotti, traducere de H. G. Lecca. Conferinţe Azi, Joi, 31 Martie, ora 9 seara se ţine la Fundaţia Carol I, a 7-a conferinţă din ciclul organizat de societatea «Amicii Statelor Unite». Va vorbi de prof Alexandru Bor­za—despre Protecţia Naturii în Sta­tele­ Unite. Parcurile Naţionale. Conferinţa va fi însoţită de pro­­ecţiuni. Intrarea liberă. Prietenii Istoriei Literare ţin şe­dinţă Joi 31 Martie a. c. orele 6 d. a. în sala de bibliotecă a liceului Mi­hai Viteazul, b-dul Pache 74. Va vorbi d. N. Cartojan despre­ Roman de Troie în româneşte. Expoziţii Expoziţia anuală a pictorului Zamphiropol—Dall se deschide a­­nul acesta la 2 Aprilie, în sala, Mo­zart din Palatul «VIndependence Roumaine».

Next