Cuventul, iunie 1927 (Anul 3, nr. 774-797)
1927-06-02 / nr. 774
Ziua Iii-a Şedința de dimineaţă Şedinţa s’a deschis la orele 10 sub preşidenţia d-lui profesor P. Antonescu. D. Coman Marinescu vorbeşte tot in chestiunea exproprierii pădurilor pentru crearea de islazuri comunale. Ne trebue o urgentă împădurire şi reglementarea torenţilor. D. prof. V. N. Stinghe, vorbeşte despre: «Diviziunea proprietăţii forestiere şi consecinţele ei». D-sa arată că chestiunea aceasta a mai fost discutată şi în congresele anterioare, dar nefiind încă rezolvată ea este de cea mai arzătoare actualitate. Chestiunea înbunătăţirii proprietăţii forestiere este o problemă de existenţă a pădurilor noastre. Sunt milioane de hectare de păduri particulare care, prin succesiuni, se divid la infinit. In asemenea condiţiuni nu se mai poate face nici o exploatare. Trebue o împiedecare directă a diviziunii sau cel puţin o stăvilire a ei. De asemenea ar trebui să se fixeze un minimum de suprafaţă forestieră care ar putea fi exploatată. D. Horia Lazăr arată diferitele legiuiri ale noastre prin care s’a cautat a se reglementa exploatarea pădurilor. Defrişarea pădurilor ca o consecinţă a aplicărei reformei agrare prezintă o problemă foarte gravă. Cu date statistice d-sa arată cum s’a produs fărâmiţarea pădurilor şi consecinţele ce vor decurge din această fărămiţare. Cere interzicerea pe cale legală a diviziunei proprietăţii forestiere. O altă soluţie ar fi ca statul să exproprieze toate pădurile particulare. D-sa cere federalizarea pădurilor pe bazine de scurgere naturale şi exploatarea lor prin societăţile cooperative respective. D. D. Sburlan vorbeşte în aceiaşi chestiune. Cere ca statul să cumpere toate pădurile particulare, care se oferă. D-sa propune schimbarea politicei forestiere, renunţându-se la export şi făcându-se mari economii a rezervei lemnoase actuale, spre a evita o foarte apropiată criză a lemnului. Propune exproprierea pădurilor tăiate de particulari şi de societăţi, pe care nu le-au regenerat la timp D. prof. P. Antonescu vorbește de legiuirile mai vechi privitoare la regimurile silvice. In Ungaria s’a venit cu o lege prin care s’a oprit divizarea pădurilor sub 100 de jugăre Şedinţa de după amiază conferinţa d-lui profesor universitar I. SIMIONESCU închiderea congresului. Moţiunea In şedinţa de ori după amiază, d. prof. universitar L SIMIONESCU a ţinut o frumoasă conferinţă vorbind despre importanţa pădurilor sub toate aspectele şi despre cultul arborilor. D-sa spune că reforma agrară, făcută în pripă, a adus mult rău pădurilor. Se sacrifică pădurile pentru izlazuri. Nevoia cea mare de izlazuri n’ar mai fi dacă săteanul proprietar a cinci hectare ar cultiva pe ele și furaje. Ceiace se petrece cu defrișările este ceva cât se poate de grav pentru economia ţărei. Dacă se va continua tot aşa, în 30—40 de ani va fi un dezastru. Problema pădurilor noastre, trebue să preocupe fie tot românul. Conservarea pădurilor înseamnă conservarea vieţii noastre economice şi etnice. Să strigăm de la un capăt la altul al ţărei: «păziţi pădurile». Sa se taie dar cu metodă, nu cu distrugeri. Să procedăm imediat la replantări. Este timpul să pretăm o industrie întinsă a lemnului, dar pentru aceasta este necesar să începem o mare campanie de împăduriri. Cn încheere d. prof. Simionescu, îndeamnă, în termeni plini de poezie, să ne pătrundem de «cultul arborilor». Îndeamnă pe silvicultori să facă o întinsă propagandă pentru dragostea pădurii, prin reviste, conferinţe, broşuri populare, şi prin sădiri de pomi în regiunile sterpe. După conferinţa d-lui prof. I. Simionescu, congresul a votat următoarea Moţiune Societatea «Progresul Silvic» la al 38-lea Congres, în urma discuţiunlor ce au avut loc asupra următoarelor chestiuni: a) Expropierea pădurilor pentru creiarea de izlazuri comunale. b) Diviziunea proprietăţii forestive şi consecinţele ei, A. Considerând că legile pentru înfiinţarea de izlazuri comunale prin felul cum au fost în multe părţi aplicate, vor avea consecinţe dezastruoase nu numai pentru păduri, ci şi pentru economia generală a ţării şi în special pentru agricultură şi regimul apelor. Eximă dezideratul, ca aplicarea acestor legi să se facă cu stricteță, respectându-se avizele Consiliului technic, iar lucrărie de expropriere deja efectuate să fie revizuite, avăndu-se în vedere interesul superior al țării, care xclamă imperios, menținerea pădurii, pe toate coastele, care despăduriter devin improductive şi dau naştere la torenţi. B. Considerând că diviziunea proprietăţii forestiere a luat proporţii mari în ultimul timp urmată de defrişerit ceea ce atinge în mod grav producţiunea normală a pădurilor şi împiedică exploatarea lor raţională. Exprimă dezideratul de a se opri fărâmiţări in intresul conservării şi ameliorării domeniului nostru forestier. 6. Pentru remedierea greşelilor din trecut în materie de politică forestieră , în special pentru asigu■ rarea regimului apelor, congresul opinează legiferarea urgentă a măsurilor pentru corecţiunea şi stingerea torenţilor. • D. prof. P. ANTONESCU a mulţuit apoi tuturor celor cari au dat concursul pentru buna reuşită a congresului şi în special d-lor: subsecretar de stat M. Manoilescu, profesor I. Simionescu, precum şi reprezentanților presei. Astăzi congresiștii au plecat într’o excursie de studii la Curtea de Argeș. ---------00.09-------- Ministerul de finanțe a trimes tuturor administraţiilor financiare următoarea circulară : Potrivit dispoziţiunilor art. 237 şi următorii din codul comercial, societăţile anonime străine cu sediul în străinătate, pot stabili sucursale sau reprezentanţe în România în urma unei prealabile autorizaţiuni a guvernului român. Intre condiţiunile ce aceste societăţi trebuesc să îndeplinească se prevede în ultimul aliniat al art. 238 codul comercial obligaţiunea de a arăta capitalul constituit în vederea operaţiunilor din România, iar după îndeplinirea tuturor condiţiunilor cerute de codul comercial, li se acordă dreptul de a funcţiona în ţară printr’un jurnal al consiliului de miniştri, după care urmează înscrierea firmei la tribunal, indicarea capitalului destinat operaţiunilor din România fiind deci o obligaţiune legală, vă punem în vedere că la impunerea la complimentar a sucursalelor din ţară ale societăţilor anonime cu sediul în străinătate, capitalul ce se va lua în considerare în stabilirea rentabilităţei va fi acela fixat cu ocaziunea obţinerei autorizaţiei de funcţionare în ţară şi care va trebui să fie neapărat prevăzut în bilanţul operaţiunilor făcute în ţară. In caz când acest capital nu este indicat în felul arătat mai sus, impunerea la complimentar se va face considerându-se că rentabilitatea este peste 500 la sută, adică maximum prevăzut de tabela dela art. 42 din legea contribuţiunilor directe. Nu se poate considera capitalul egal cu jumătate din cifra afacerilor deoarece conform art. 42 alin. b din legea contribuţiunilor directe acest mod de fixare a capitalului se aplică numai comercianţilor şi industriaşilor particulari, nu şi societăţilor anonime-Comisiunea centrală fiscală în şedinţa sa dela 19 Mai 1927, având in vedere dispoziţiile art. 39 din legea oficiului naţional al invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război publicată în «Monitorul Oficial» din 5 Mai 1927, a hotărât scutirea pensiilor invalizilor și văduvelor de război atât de impozitul elementar pe salarii cât și de impozitul global. Această scutire începe de la 1 Iunie 1927 pentru impozitul elementar, iar pentru impozitul global ea devine operantă cu întcepere de la 1 ianuarie 1928, întrucât în 1927 se impune veniturile anului 1926 conform art. 60 alin. b din lege. Se modifică deci în acest sens dispoziţiile paragrafului 123 alin. 1 din instrucţiunile pentru aplicarea legii contribuţiunilor directe. CUVÂNTUL BURSA Londra 805. I pill Zurich 115. LLUL paria 1535. Piaţa fermă după amiază. Devizele în mroare. Lira sterlină ajunge la 820. Spre seară o uşoară reacţiune. Lira sterlină încheie la 818. Paris 660. Elveţia 3240. Londra 818. Italia 927. New-York 1680. Praga 499. Viena 2365. Berlin 3995. BURSA DIN PARIS București 1535. Londra 12402. New-York 2553. Germania 605. Italia 140. Praga 7560. Serbia 45. Elveția 49125. Viena 359. Grecia 33. Olanda 102175. BURSA DIN ZURICH București 315. Berlin 12315. Amsterdam 208. New-York 519. Paris 2035 V*. Milano 2861X. Praga 1540. Budapesta 912 X. Belgrad 5810. Viena 7817 V*. BURSA DIN LONDRA București 805. New-York 485 25/32. * Parte 12401. Bruxelles 3496. Italia 8817. Elveția 2524 H. , Olanda 1213 V*. Praga 16396. Germania 2050. Viena 3450. Budapesta 2785. Belgrad 276. BURSA DE ACȚIUNI Petrolifere cotate în străinătate în urcare, urmând fluctuaţiunile valutare. Credit Minier cerut la 1850. Rentele susţinute. Banca Naţională opt. 5900. Banca Naţională pal 5475. Banca Blanck 1140. Banca Românească 800. Banca de Scont 340. Banca Minelor 575- Steaua Română 1900. Astra Română 3500. I. R. D. P. opt. 655- Concordia 1300. Credit Minier opt. 1850. Sirius 1300. Reşița 460. Renta Impropr. 48 5/8. .ui ... . ui INFORMATIUNI Abonamente la „Cuvântul*' LEI 700 pe an „ 350 w 6 luni „ 200 „ 3 „ Pentru Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice, 1000 anual. Pentru străinătate, un an 170% 6 luni 850, 3 luni 500. Abonamentele încep la 1 şi 10 ele fiecărei luni D. general Averescu, preşedintele consiliului va pleca astăzi la Scrobiştea, pentru a lucra cu M. S. Regele. Azi dimineaţă soseşte în Capitală generalul Bertelot. “ Universitate D. dr. Saragea, a fost numit docent de specialitatea medicină internă la facultatea de medicină din Bucureşti. D. dr. Sabin Opreanu a fost numit profesor titular la catedra de geografie economică de la Academia de înalte studii comerciale din Cluj. Ministerul Instrucţiunei a primit demisia d-lui dr. E. Bârgăuanu din postul de conferenţiar la catedra de fizică generală de la facultatea de ştiinţe din Cernăuţi. Ministerul instrucţiunii a aprobat scindarea catedrei de geografie de la facultatea de litere din Bucureşti. Va fi o catedră de geografie generală, antropro-geografie şi etnografie şi o catedră de geografie fizică. Ministerul instrucţiunei a aprobat numirea ca suplinitor, pe anul 1927- 1928, la facultatea de ştiinţe din Cernăuţi, a d-lor prof. D. Costeanu, la catedra de chimie organică, conferenţiar I. Cuculescu la catedra de chimie alimentară, conferenţiar V. Florescu la catedra de fiziologie animală, conferenţiar Mühldorf la conferinţa de fiziologie generală, C. Pârvulescu la conferinţa de astronomie şi mecanică raţională şi D. Hulubei la conferinţa de matematică. Militare Anul acesta are loc la Varşovia, un concurs hipic internaţional militar. Primele probe au început la data de 27 Mai. Ca reprezentanţi ai României la acest concurs, ministerul de războiu a delegat pe d-l general Comănescu Comandantul şcoalelor de cavalerie, însoţit de lt-colonel Şendrea de la şcoala specială a Cavaleriei. Şcolare D. M. Puşcaşu a fost numit subrevizor şcolar de control al comitetelor şcolare din jud. Dolj. Studenţeşti Cercul studenţesc prahovean organizează o excursiune în Bucovina în cursul lunei Iulie. Plecarea va fi între 1—10 iulie cr. Durata 15 zile. Taxa de participare lei 2.000 (transport, masa şi găzduirea). înscrierile se primesc până la 15 iunie cr. de către d-l Titus Ştefănescu, vice-preşedintele cercului, Aleea Sevastopol 29. Diverse Duminecă 5 iunie la orele 9:30 dimineaţa va avea loc desvelirea monumentului ridicat în faţa regimentului 1 Dolj, Craiova, pentru cinstirea celor 19 ofiţeri şi 2956 ostaşi ai acelui regiment morţi în războiul pentru întregirea neamului. La această solemnitate vor participa d-nii miniştri general Mircescu, Octavian Goga şi P. Groza. Ziarul «Neamul Românesc» oprit să apară ori, va apare astăzi la orele 12 din zi. Astăzi se întruneşte comisiunea permanentă a învăţământului din Peninsula Balcanică. Va prezida d. ministru Petrovici. Şi urmează să discute măsurile ce trebuesc luate pentru promovarea acestui învăţământ. Intre altele comisiunea se va ocupa de fraudele făcute în gestiunea acestui serviciu, fraude, pe cari, în ciuda constatărilor comisiunei de anchetă unii interesaţi caută să le muşamalizeze. Precum şi de numirea unui şef de serviciu care să corespundă necesităţilor şi să aibă un titlu cel puţin egal cu profesorii de şcoală secundară. D. dr. Buzagiu, a fost ales membru la societatea de Hidrologie şi Climatologie din Paris pe baza lucrărilor de specialitate prezentate. zori a PORCULUI Revistă de mare spectacol de N. KIRIŢESCU Premiera asta-seară la CĂRĂBUŞ Termenul pentru înscrierea supuşilor străini la revizuirea generală a supuşilor străini a fost prelungit de ministerul muncii până la data de 10 iunie cor. Aceasta este ultima prelungire care se acordă de minister. Joi, 2 iunie «înălţarea Domnului», «Liga Creştin Socială», serbează a 6-a aniversare patronală la biserica Sf. Nicolae-Jigniţa din Capitală. Conform datinei creştine, la ora 10 dimineața se va oficia şi Parastasul întru amintirea membrilor morţi. Raidul de automobile Sostirea concurenţilor la Constanţa şi Tulcea Constanţa, 31. Astăzi au trecut prin oraşul nostru la orele 8 dim. concurenţii la circuitul României cu automobilele. Primul a fost N. 9, urmat de No. 6 şi 8 A. S. Regală Principele Nicolae a sosit la orele 10.10 al noulea. In piaţa Ovidiu au fost primiţi de autorităţi. Imediat au plecat la Tulcea, unde a sosit cel dintâi tot No. 9 la orele 12. oxp- Inundaţii la Buhuşi P.Neamţ, 31. — Luni seara , la Buhuşi a fost o rupere de nouri, provocând la colonia fabricii Buhuşi mari inundaţii. Numeroase case sunt sub apă. Pagubele se ridică la câteva milioane-Trenul Bacău-Piatra circulă cu întârziere.---—- —00*00 ——---— -00*00- Atacul banditesc din târgul Lipcanilor Chişinău, 31. La bariera Lipcanilor din judeţul Hotin doi comercianţi Wolfstein şi Wurmann originari din Tg. Mureş se întorceau cu un automobil spre Cernăuţi, la un moment dat au fost atacaţi de două indivizi şi jefuiţi de suma de 500.000 lei. ---------00* 00-------- Lista de subscripţie pentru aşezămintele culturale de la Vălenii die Munte Lista precedentă 1.821.118 Ioan D. Soare, Pascu N. Stanoiu, Sever Zotta, O. Anghele■ou, Banca Neamului, Stăaică Cojoca 8.000 820 ro, din Iaşi căte 500 lei Gh. O. Răcoare Iaşi 11. Argintari, D. Perlmutter, Preot I. P. Tricoca, C. Stanboliu din Iaşi căte lei 800 D. L Ştiubei, N. Georgescu, N. V. Gheorghiu, N. Popovici-Podaşcă, N. Rădulescu, Teodosie Motăş, din Iaşi câte 200 lei loan Bogza, loan Neculau, Preot P. Chirica, Iulie Motăş, Alfons Herovanu, Dimitrie Citea, Gh. O. Andreescu, Lazăr Botez, C. Dafinescu, D. P. Georgescu, Gh. Tutoveanu, A. Dumbravă Gh. Chirioft. C. L. Negruzzi, Leon Popovici, N. Costachescu, C. C. Nicolau, Dr. V. Cerchez, Costache Guşă, Victor Carpus, Grigore Mihalcea din Iaşi câte 100 lei 2.100 Colonel M. Ionescu Iaşi 6C Mihai Breviman, Ioan Dimitriu, Ioan Popovici, Gh. Ioniţă din Iaşi câte 50 lei 200 Gh. Belehaz din Iaşi 40 C. Văratic, Mihail Vasiliu, Maria Ghiţescu, Octavia Ionescu din Iaşi câte 20 lei. Total lei 1.329.318 -------oo*oo------- 1.200 1.200 V De la consiliul de răsboi Procesul colonelului tiL Cojan Consiliul de război al corp. II arm. sub preşedinţia d-lui general Botez a fost convocat pentru ziua de 30 Mai spre a judeca procesul Int. Lt- Col ’Dr. V. Cojan şi alţii pentru fals, luare de mită şi corupţiune. Procesul este adus la Bucureşti de la O. Război Cluj printr’o decizie a Curţei de Casaţie care a găsit că instruirea afacerei la Cluj s’a făcut prin teroare şi violenţă. Acuzarea este reprezintată prin d. Comisar Regal lt. Col. Necşulescu iar apărarea prin d-nii Avocaţi I. Gruia, V. Goga şi Gh. Costăciescu La apelul martorilor au fost prezenţi 13 ai acuzărei din 17 şi 5 ai apărărei din 10. D. Comisar Regal cere amânarea procesului pentru a fi prezenţi şi cei 4 martori lipsă D. V. Goga cere respingerea incidentului arătând că două din martorii acuzărei sunt trecuţi peste hotarul ţărei. Renunţă la martorii apărărei numai pentru ca procesul să se judece-D. Comisar regal în replică declară că-şi însuşeşte şi martorii apărărei, repetând cererea de amânare a procesului. In replică d- l. Gruia arată netemeinicia cererei acuzărei. Propune lansarea de mandate telegrafice contra celor ce lipsesc spre a se prezenta, în cursul dezbaterilor. Pentru a treia oară d. comisar regal ia cuvântul cerând consiliului săi admită aducerea ca martori şi a locot Oroş care prin violenţe a smuls martorilor la instrucţie declaraţii neadevărate. Consiliul hotărăște amânarea procesului pentru aducerea martorilor lipsă. Condamnat pentru fals La acelaş consiliu sub preşidenţia d-lui col. Vlădescu iar comisar regal fiind d. maior I- Pella s’a judecat procesul prot-major Radovici din Reg. 2 C. F. Din partea inculpatului a vorbit d. avocat Matei Vasiliu Consiliul a condamnat, pe susnumitul plutonier la cinci ani închisoare. -------------«0*90-----—----- . CAPITALA NENOROCIREA DIN GARA OBOR In timpul manevrei unui vagon cu scânduri în gara Obor a căzut de pe vagon pe linie însoţitorul Zaharia Ţiprea, de fel din comuna baia Mare jud. Târnava Mare care s’a ales cu tucioarele fracturate. In stare gravă a fost dus la spitalul Colentina. Un furt la magazia de mărfuri C. F. R. din Brăila Duminecă noaptea răi făcători s’au introdus, cu chei potrivite, în magazia de mărfuri a staţiei Brăila, încercând să spargă casa de bani şi să jefuiască o importantă sumă de bani fiind surpriişi asupra faptului de manevrantul Ion Petre, spărgătorii au reuşit, după o luptă corp la corp, să dispară, lăsând pe teren o geantă cu unelte speciale pentru forţatul caselor de bani. Nu sau furat decât 1500 lei, dintr’un sertar al unui biurou din magazie. Poliţia face întinse cercetări pentru prinderea bandei, care pare a nu fi străină și de alte lovituri, date în acelaș fel. --------pe*oo-------------------00*00--------— Conferinţa internaţională a muncii Geneva, 31 (Rador). — Conferinţa internaţională a Muncii a decis că traducerile discursurilor în alte limbi decât franceza şi engleza se vor face de către interpreţii oficiali ai Conferinţei şi nu de delegaţiunile interesante. 3 SEMINARUL NIFON Preşedinte: Păr. I. Mihălcescu, Păr. Gr. Criveanu; Membrii: D-nii Marinescu, L Andrieşescu, A. Marin, SEMINARUL DIN R.VALCEA Preşedinte: D-l C. Chiricescu, Păr. C. Grigore; Membrii: D-nii N. Angelescu, M Ionescu, Eug. Stoianovschi Preşedinte: Păr. C. Iordăchescu, Păr. V. Iordăchescu, Păr. D. Iordăchescu. Membrii: D-nii Iorgu Iordan, Miron. SEMINARUL DIN ROMAN Preşedinte: D-l V. G. Ispir, Păr. Gh. Vlad, Păr. D. Iordache. Membrii: D-nii C. Predeanu, A. Epure. SEMINARUL DIN CRAIOVA Preşedinte: Păr. Popescu Breasta. Membrii: D-nii D. Teodorescu, V. Băluică, I. Mălin, Păr. Zamfirescu. SEMINARUL DIN DOROHOI Preşedinte: D-1 Dr. D. Boroianu, Păr. D. Furtună. Membrii: D-nii E. Nicolau, M. Grumăzescu, Păr. C. Munteanu. SEMINARUL DIN ISMAIL Preşedinte: D-1 D. Tomescu, Păr. Em. SEMINARUL DIN EDINEŢI Preşedinte: D-1 Loichiţă, Par. N. T. Georgescu. Membrii: D-nii V. Mironescu, Gherstanschi, Alexandru Popescu. SEMINARUL DIN CÂMPULUNG Preşedinte: D-1 Dr. D. Boroianu. SEMINARUL MONAHAL U-TIREA NEAMŢU Preşedinte: D-1 I. G. Savin. SEMINARUL DIN IAŞI ___ . * Fi modernă şi eleganta. Alege-iPcoafura care îţi vine mai bine. Părul frumos, cu cât este tuns mai caracteristic, cu atâta este mai mult criticat şi cu atât trebuie mai bine îngrijit S h a m p o o - E 11 d a, dă părului un luda frumos, îl mlădiază, îl face mătăsos, dându-i un parfum discret. Spălaţi părul la prima ocazie numai cu Shampoonul fără sodă ELIDA Comisiile pentru examenul de diplomă la seminarii — ■ 1»7;00--- Ministerul Cultelor a numit următoa- Urossu. Membrii: D-ni L Bucur, Arele comisii pentru examenul de diplomă la seminarii: SEMINARUL CENTRAL Președinte: Ec. P. Partenie, Arh. I. Scriban. Membrii: D-nii I. Dianu, C. Lăzărescu, Gh. Buzescu, Jiu Jin, Şerbănesc. SEMINARUL DIN CURTEA DE ARGEŞ Preşedinte: Păr. Popescu Mălăeşti, Păr. Chiriţă. Membrii: D-nii N. Ştefănescu, Sava Savu, C. Ionescu. SEMINARUL DIN BUZĂU Preşedinte: Păr. Nicolae Popescu, Păr. L Marinescu. Membrii: Păr. L Minculescu, D-nii I. Gr. Popescu, O. Mărăcineanu. SEMINARUL DIN GALAŢI Preşedinte: D- L G. Savin, Păr. I Todirescu. Membrii: D-nii D. Munteanu, M. Sava, Th. Ionescu. SEMINARUL DIN HUŞI Preşedinte: Păr. I. Negoiţă, Păr. N. Donos. Membrii: D-nii Racoviţă, Tucaliuc, A. Malache. SEMINARUL DIN CONSTANŢA Preşedinte: D-1 Şerban Ionescu, Păr. Iul. Constantinescu. Membrii: D-1 Roşu, Bocioagă, Papastopol. _______ / Se vor fixa noui tarife pe C. F. R. şi pentru iemnarie ri dimineaţă s’a întrunit, la ministerul de comunicaţii, Comisiunea specială a tarifelor dr., sub preşidenţia d-lui ing. inspector general Al. Perieteanu. Cu acest prilej membrii comisiunei au dat o formă definitivă noului tarif pentru transportul produselor de petrol destinate exportului. Din partea industriilor petrolifere erau prezenţi d-nii ing. Osiceanu, directorul general al Soc. «Steaua Română» şi Nicu Zentler, directorul societăţii «Distribuţia». Tariful stabilit de comisiune Noul tarif, elaborat de comisiunea specială, prevede ca pe viitor transporturile de petrol şi motorină să se taxeze după taxele în vigoare în 1916, înmulţite cu 40. Benzina se va taxa după tariful dinnaintea răsboiului înmulţit cu 80, benzina uşoară aceleaşi tarife înmulţite cu 70 şi uleiurile tarifele antebelice sporite de 60 de ori. Acest nou criteriu va stabili o simţitoare reducere a actualelor tarife în vigoare. Reducerea taxelor pe linia t-iceşti-Văgeni Comisiunea a hotărât să se intervină pe lângă guvern, în scopul reducerii taxelor de transport şi pe linial Ploeşti- Văleni, deoarece fără obţinerea acestei reduceri costul transportului unui vagon de petrol ar fi de 1500 lei pentru şapte kilometri parcurşi pe linia aceasta, şi aproape 3.000 lei pentru acelaşi cantitate pe parcursul Ploeşti- Constanţa. După cum se vede o adevărată anomalie. Noul tarif al lemnăriei Tarifele de transport a produselor petrolifere fiind întocmite, comisiunea va proceda in şedinţele ei viitoare la întocmirea unor noui tarife pentru transportul lemnăriei de toate felurile pe c. f. r. O subcomisiune, formată din d-nii ing. Ionel Miclescu, directorul serviciului comercial c. f. r. şi ing. St. Pretorian, a fost însărcinată să analizeze actualele preţuri, ascultând datele pe cari le vor furniza exploatatorii de păduri şi luând informaţiuni de la d-nii deputat Florescu şi Bunguţeanu, cari au cerut să fie ascultaţi. Către sfârşitul acestei săptămâni comisiunea se va întruni din nou, pentru a coordona materialul obţinut in vederea fixării noului tarif pentru lemnă rie.• Mâine dimineaţa d. ing. Perieţeanu va supune d-lui general Valeanu, ministrul comunicaţiilor noul tarif de transport al produselor petrolifere exportabile, care urmează să fie pus în aplicare peste câteva zile. --------odăao------- Inaugurarea liniei ferate A Angora-Cezarea Angora -31 (Rador) — Primul ministru Ismet Paşa, miniştri şi ceilalţi invitaţi s’au înapoiat la Angora de la solemnitatea inaugurării liniei ferate Angora-Cezarea. Toate ziarele aplaudă această operă ca un succes al guvernului republican şi ca o victorie a sforţării naţionle- Toţi acei care au lucrat la construcţia liniei, de la ingineri până la lucrători sunt turci. Ministrul Poloniei a trimis cu acest prilej o telegramă de felicitare ministrului Lucrărilor Pub lice.------00-09--------