Cuventul, iulie 1927 (Anul 3, nr. 799-824)

2 fineri -ooí£oo---- Coloanele. Asistenţa. Serviciul religios Cuvântările, cortegiul, înhumarea Eri la orele 3 d. a- s’a făcut ceremonia înmormântărei profesorului universitar Vasile Pârvan, secretarul general al Academiei române. Domnul neînsufleţit al defunctului profesor, era depus pe un catafalc, acoperit de numeroase coroane şi jerbe de flori, în biserica Sf. Nicolae Tabacu, , din calea Victoriei (vis-a-vis de Academia română). Coroanele au depus coroane: Legaţiunea Italiei, institutul de studii Sud-Est European, studenţii universitari, Academia română, ministerele Cultelor şi instrucţiunei publice, Comisiunea monumentelor istorice, D. Gusti, Universitatea din Bucureşti, muzeul de antichităţi, Cultura naţională, profesorii universităţei din Bucureşti, Aristide Blank, Alexandru Duiliu Zamfirescu, Şcoala Română de la Roma, Universităţile din ţară, etc Din partea Regelui Ferdinand, s'a depus o frumoasă coroană de flori naturale. Asistenţa La trista ceremonie au asistat d-nii: prof. dr. Anghelescu, ministrul instrucţiunei publice, marchizul Durazzo, ministrul Italiei, I. Mitilineu, fost ministru D. Gusti, prof N. Iorga, prof. Em. Racoviţă preşedintele Academiei Române, Const. Chiriţescu, Simion Mândrescu, Alessianu, profesorii universitari Ţiţeica, Hastara, Rădulescu Motru, St. şi Mina Minovici, Rădulescu Pogoreanu, preot. Popescu Mălăeşti, Gr. Antipa, Ch. Drouhet, G. Taşcă, T. Vianu, generalii: Radu Roseti şi Eracle Nicoleanu, prefectul poliţiei şi Crăiniceanu, Ţigara Samurcaş, Brătescu Voineşti, Rosetitul avocat, ing. Elie Radu, N Daşcovici, Ramiro Ortiz, C. Marinescu, Balş, o delegaţie din partea Soc. Scriitorilor români, pictorilor şi numeroşi studenţi. Din partea palatului regal, a asistat de Colonel Scheleti, aghiotant regal. Serviciul religios Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Tit Simadrea, vicar al Patriarhiei, înconjurat de cler. Răspunsurile religioase au fost date de corul bisericei. Cuvântările Primul a vorbit preotul I. D. Petrescu de la biserica Visarion, care a spus: cercetător şi sugerător adânc Vasile Pârvan, se ridică în sferele senine- Cuvântarea d-lui dr. Anghelescu ministrul instrucţiunii publice D. profesor dr. CONST. ANGHELESCU, ministrul instrucţiunii publice, luând cuvântul, a rostit următoarele: Ştiinţa românească îmbracă astăzi haine de mare doliu. Fruntaş printre fruntaşii culturii româneşti, inteligenţă aleasă, capabilă de colectivitate creatoare şi de sinteze îndrăsneţe, pasionat al ştiinţei până la lăspâdarea de tot ceea ce deşertăciunea vieţii noastre vrea să-i dea ca ţintă. Profesorul Pârvan a fost una din cele mai minunate flori care au apărut pe ogorul abia desţelenit al preocupărilor noastre culturale- Moartea îl răpeşte la o vârstă când strălucitele sale însuşiri spirituale se afirmaseră cu atâta putere, fără ca ele să fi putut da întreaga lor măsură. Şi totuşi, în acest început, ce prodigioasă activitate, ce drumuri noui deschise, ce perspective uimitoare întrezărite ! Pârvan şi-a câştigat, la o vârstă încă tânără, un loc de mare cinste în ştiinţa românească şi în ştiinţa europeană. Academia, Universitatea, Câmpul de cercetări de la Istria şi Şcoala Română din Roma, îşi împârţeau activitatea lui, fără a se putea spune că el nu dedea fiecăreia din ele tot ce sufletul lui bogat înzestrat, putea să-i dea in întregimea lui. Pârvan pleacă tânăr dintre noi. Opera lui istorică, care cuprinde atâtea lucrări fundamentale va îmbogăţi tezaurul ştiinţei româneşti, cu unul din cele mai preţioase patrimonii. Viaţa acestei opere va fi veşnică şi ea va răzbuna vremelnicia vitregă a vieţii creatorului ei, nemurindu-i numele şi înfăşurându-l în nimbul curat al aureolei de mucenic al ştiinţei. Pătrunşi de durere, ne-am strâns astăzi în jurul rămăşiţelor lui pământeşti, spre a ne lua rămas bun de la această podoabă a inteligenţii şi a culturii româneşti. Ca Ministru al Culturii naţionale, aduc marelui dispărut omagiul suprem al şcoalei şi al culturii româneşti, pe care el le-a iubit şi le-a înălţat aşa de mult. Cuvântarea d-lui Em. Racoviţa Iarăşi s’a încheiat drama unei vieţi omeneşti, a unei vieţi din cele mai alese şi din cele mai folositoare, drama vieţei lui Vasile Pârvan. In numele Academiei vin să spun cuvântul de durere al tovarăşilor săi de muncă şi răspundere academică, vin să spăvăduesc adânca întristare a acelora ce se văd lipsiţi de mult preţuita lui colaborare. Cuvântarea d-lui Bianu D-l profesor Bianu, din partea Universităţei: Pierderea lui Pârvan, pentru ştiinţa românească, pentru Academia română, pentru Universitatea noastră, pentru toată viaţa ştiinţifică şi culturală a patriei şi a neamului nostru, este din cele mai grozave nenorociri. . ' Căldura entuziasmului de cercetător l’a făcut să cuprindă în explorările lui neobosite toată suprafaţa ţării spre a răscoli arhivele trecutului milenar, îngropate în pământ şi rămase dela vechii locuitori ai patriei noastre. In ultima lui operă măreaţă «Getica», se cuprind rezultatele luminoase ale studiilor şi cercetărilor grele şi îndelungate asupra vieţii şi culturei popoarelor locuitoare pe pământul românesc, în două trei milenii înainte de era creştină. Au mai ţinut cuvântări d-nii: profesor Panaitescu, Cluj, prof. Sauciuc Săveanu, Cernăuţi şi Andrieşescu, — în numele muzeului de antichităţi. Spre cimitir După terminarea cuvântărilor, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale marelui dispărut, au fost ridicate pe braţe, de către studenţi şi aşezat în carul mortuar. In acest moment o companie din reg. 1) vânători a dat onorul. Cortegiul mortuar s’a format apoi astfel: un cordon de jandarmi deschideau drumul, urmau carul cu coroane, trăsurile cu clerul, studenţii purtând pernele cu decoraţii, carul mortuar, având la uremist, pe dreapta d-nii: prof. Racoviţă şi Guşti; şi pe stânga d-nii: dr. Anghelescu şi Bianu, — urma apoi întreaga asistenţă. Astfel cortegiul format a parcurs traseul până la Universitate, unde au ţinut cuvântări d-nii: profesor Panl Nicorescu, în numele vechilor elevi; Aurelian Sacerdoţeanu, in numele studenţilor dela istorie, Vasile Manoiu, în numele soc- studenţilor în filosofie şi litere. Cortegiul apoi, urmat de întreaga asistenţă, a parcurs bulev. Elisabeta, Calea Victoriei, str. Carol, 11 Iunie, şi Cuţitul de argint, până la cimitirul Belu, unde s’a făcut înhumarea. Voinţa colonială a Italiei (Continuare:] articolului din pagina l-a) se complace a o considera închisă de geografie pentru toate problemele- Dimpotrivă. Nu există o altă politică care să se preteze mai bine la toate discuţiunile viitoare şi la coloniale uite toate repartiţiile moare. Din acest punct de vedere al repartiţiilor, reclamat de urgenţa necesităţilor, voinţa de colonii a Itatei este precizată. Poate fi neînţeleasă, şi după principiile fixate de d. Corradini. Aşa s’a întâmplat cu orice problemă la enunţarea,, ei. Dar pe deasupra confuziei stă fascismul, care şi-a dovedit tăria de realizare, convertind orice idee în acţiune, orice acţiune în faptă. său creator, le dă prestigiu şi osatura unei doctrine impresionante. Nu uită însă niciun element. Bineînţeles expunerea diferă prin ton. Marchizul, are aerul că nu binevoeşte să se ia în serios- Pare că duelează şi având în faţă un adversar novice, jonglează cu floreta, pentru a impresiona martorii. De Sado tratează religia şi morala cum poate el n’a tratat vre-o fiinţă indiferent de scară, omenească sau animală. Ateismul lui feroce îl împinge la o impertinenţă revoltătoare chiar pentru cei mai puţini credincioşi. Nu ştiu cine, răsfoind o carte de a lui, a aruncat-o în foc scârbit- Probabil i se oprise ochii asupra unui pasagiu unde Isus era calificat drept un farsor iar Maria Magdalena drept o femee ce nu-şi poate găsi locul decât în templul Venerii... Izbeşte în dreapta şi-n stânga. Nu-i plac loviturile masive, iubite de Nietzsche. Sfichiueşte. Durerea tresare. Nemulţumit loveşte cu toată tăria. Durerea urlă. Marchizul se face ecoul ei căci flagelând se îmbată de satisfacţie. Nu trebue să uităm că multe cărţi le-a scris în balamuc unde poate c’o fi pretins că este singurul om sănătos. Nietzsche şi de Sade stau la antipozi. Ii unesc doar desnodământul tragic al vieţei lor şi similitudinea concepţiei despre morală, religie, etc. Reflectând înclini să refuzi că cel dintâi şi-a pierdut vreodată timpul adâncind opera sadicului marchiz, ca pe urmă potenţând-o, graţie temperamentului său bogat să pătrundă, cu ea în sfera cugetării universale. Poate c’am fi pe calea cea bună și dacă am reflecta mai mult am șterge tot ce am scris mai sus căci nu se poate ca prostituata cea mai deșănțată să convingă puritanul cel mai feroce. -po-isi-m—— — Congresul naţional de chirurgie şi obstetrică Al doilea congres naţional de chirurgie, obstetrică, ginecologie şi urologie se va ţine în Bucureşti în zilele de 23, 24 şi 25 Octombrie 1927. D-nii medici care doresc să ia parte sau să facă comunicări, sunt rugaţi să se înscrie până la 1 August 1927, pentru a se pregăti din vreme tot programul de lucrări al congresului. Taxa de înscriere este de 200 lei. înscrierile şi comunicările se vor adresa d-lui dr. Săvulescu la Institutul Maternitatea, şoseaua Colonel M. Ghica, No. 5 Bucureşti. -------po-Str.------- ------exp------ Ion Biciolla Transferările în învăţăamântul primar Se ştie că în conformitate cu art. 125 din legea învăţământului primar şi complimentar, transferările la acest învăţământ se fac între 15 Aprilie şi 1 Mai. In cursul lunei Iunie se publică în «Monitorul Oficial» locurile râmase vacante în urma transferărilor pentru ca tinerii absolvenţi ai şcoalelor normale să-şi poată alege locurile pe ziua de 1 iulie. Datorită împrejurărilor politice transferările au fost amânate şi deşi au trecut două luni de la termenul legal pentru publicarea lor, totuşi această publicare nu s’a făcut. Actualmente se lucrează la întocmirea tablourilor de transferări rămânând ca alegerea posturilor de către tinerii normalişti să se facă la o dată pe care ministerul instrucţiunii o va anunţa la timp. --------pontro»------- ■-------Ofică-po------- Al ilea congres international pentru organizarea ştiinţifică a muncii In primele zile ale lunei Septembrie viitor va avea loc la Roma sub înaltul piatronaj al M. S. Regelui Italiei, al IIl-lea Congres international pentru organizarea ştiinţifică a muncii, care va fi încheiat cu vizitarea centrelor mai importante ale industriei italiene. II. Mussolinierul guvernului a binevoit să primească preşedinţia Comitetului de Onoare. — Prezidarea Congresului a fost încredinţată Biroului Internaţional Italian, pentru organizarea ştiinţifică a muncii, creiat de Confederaţia generală Italiană a industriei precum şi alte asociaţiuni. Congresul va avea ca obiect de discuţie cele mai importante probleme izvorâte din desvoltarea agriculturii şi a serviciilor publice. Intre acestea putem cita gruparea diferitelor tipuri de mărfuri şi de produse cari prezintă adeseaori o varietate nefolositoare dar care provoacă cheltuieli inutile, concentrarea industriilor in cartele mari, împărţirea exactă a spaţiului şi a timpului in operaţiunile industriale şi agricole, studiul ştiintific al aptitudinilor lucrătorilor din diferite meserii și al celei mai bune utilizări a lor, etc. Comitetul a primit adeziuni la Congres atât din Europa cât și din America. Conferinţele profesorului Matter institutul de studii Sud-Est European luând doliu, din cauza încetărei din viaţă a prof. Vasile l’ârvan, fost membru in Comitetul de Direcţie, conferinţele d-lui Prof. FREDERIC MAC-un, ti sunt amânat astfel: Joi 30 Iunie ora 9 seara: Despre arta fi literatura armeană, (cu Procesiuni). Duminică 3 Iulie ora 2 diminei Teatrul armean. Conferințele vor avea loc în aula Fondaţiei Carol I. Eclipsa de soare de emi dri dimineaţă a avut loc o eclipsă parţială de soare. Fenomenul a început după ora 6 dimineaţa. La orele 8 şi 18 miute soarele a ieşit din conul de penumbră. Discul solar a fost eclipsat mai mult de jumătate, Nouă modificări în mersul trenurilor Trenul personal No. 112 Pietroşiţa—Titu şi-a modificat mersul după cum urmează: Pietroşiţa plaja 5, Ţepeş-Vodă sos. 511, pl. 5.13, Fieni 60s. 5.22, pl. 5.24, Pucioasa Dâmboviţa sos. 5.37, pl 5.32, Scârlenţa sos. 6, pl. 6.01, Lăculeţe sos. 6.15, pl. 6.17, Doiceşti sos. 6.15, pl. 6.17, Teiş sos 6.27, pl. 6.29, Tărgovişte sos 6.36, pl. 6.46, Văcăreşti sos. 6.57, pl. 6.59, cazaci sp. 7.08, pl. 709, Nucet sos. 7.27, pl. 7.18, Bolovanii sos. 7.27, pl. 7.28 Tous 7.24. Acest tren va avea legături la Titu cu trenurile No. 101 şi 11 spre Costeşti, T-Măgurele, Curtea de Argeş, Sibiu, Craiova, Calafat, Timişoara, Jimbolia şi cu trenurile No. 4 şi 110 spre Bucureşti. -----T - Jovfrap------— Şomajul în Anglia Londra 29 (Rador). Statisticele ministerului muncii din ultima săptămână indică o apreciabilă scădere în numărul şomeurilor. La 20 iunie, numărul şomeurilor din Marea Britanie se cifra la 987.300 având o scădere de 1432 mai puţin decât în săptămâna precedentă. -------exo------- -------exo--------- CUVÂNTUL Atacul banditesc de la şoseaua Kiselef a fost o înscenare ---fcm------ Casierul incorect pierduse banii la cărţi şi a simulat atacul Ştirea despre un atac banditesc, petrecut pe şoseaua Kiselef, în noaptea de 12 iunie, când a fost găsit legat de un copac Toma Negrilă, casierul depozitului de benzină de la hypodromul Băneasa, a fost înregistrată de toate ziarele, așa cum victima, care pretindea că i se furase suma de 34.700 lei, a declarat la comisarul circumscriptiei a 3-a periferie. Cu ajutorul unui prieten a simulat atacul ca să se poată apoi justifica de lipsa banilor, faţă de stăpânul său şi ca să scape mai uşor de bocluc, a cerut concursul prietenului său Augusti Constantin, care în schimbul sumei de 5000 lei, a primit să-l lege de pomul, din pădurea şoselei Kiselef, în apropiere de şcoala de agricultură. Acolo a fost găsit de trecători, având gura astupată cu o batistă. Ancheta comisarului, căruia de la inceput i s’a părut bizară această întâmplare, a stabilit că n’a fost de cât o înscenare a incorectului casier. Rezultatul anchetei a fost comunicat scenarea casierului, care fiind un des-1 proprietarului depoului de benzină, iar frânat, a jucat suma de bani la cărţi !Toma Negrilă după terminarea anchet şi a perdut-o. Irei, va fi trimis la parchet. Ce a dovedit ancheta Cercetările comisarului A. Ionescu de la Siguranţa poliţiei Capitalei, unde au fost trimise actele pentru continuarea anchetei, de către comisariatul 3, a dovedit adevărul celor întâmplate. Atacul banditesc, n’a fost decât o In- CAMPANIA ELECTORALA ——«iir»----T (jt.-M U R E S Liberalii au reuşit să desbine partidul maghiar Invârtejite de apropierea vâltorii alegerilor, evenimentele politice se gonesc şi se amestecă vertiginos, haotic. Vorbeam în trecutele corespondenţe de voinţa irezistibilă a liberalilor de a capta simpatiile minoritare. Am arătat insistenţa lor şi pasivitatea celor solicitaţi. Tratativele ameninţau să se eternizeze, căci partidul liberal îşi pierduse multe din prietenii. Manevra abilă a d-lui Bernady, care a reuşit să înspăimânte, prin demisia sa, cu aspectul venirii în fruntea oraşului a d-lui Dandea, întreaga populaţie minoritară locală, a precipitat evenimentele şi «elementele» în braţele larg deschise al liberalilor. Şi astfel înţelegerea s’a făcut. Ce e drept, d-nii Bernady şi contele Tholdalagy M., cei solicitaţi mai mult, n’au primit să candideze, în schimb d-nii Orbán, Erdély şi Bürger s’au declarat gata să facă acest «sacrificiu». Rezultatele au fost imediate. D-nii Orbán şi Erdély au căpătat locul al doilea şi al cincilea pe lista Camerei şi al doilea loc la Senat. Se afirmă şi promisiunea unui ajutor de 30 milioane pentru preoţii maghiari precum şi apropiata schimbare de prefect în favoarea minorităţilor. Sperietoarea d-lui Bernady a reuşit, în consecinţă , redevenit primar, spre marea imeurie a funcţionarilor maghiari, a căror imaginaţie vedea deja pipăibil, un ordin al d-lui Dandea formulând înlăturarea funcţionarilor ce nu şi-au însuşit încă limba statului. Astfel că, deşi a produs o sciziune în rândurile partidului maghiar, mult criticată de compatrioţi, d. Bernady cama să pozeze ca salvator al populaţiei maghiare, intr’adevăr cei trei minoritari au intrat în lumea listelor liberale cu titlul emfatic de «reprezentanţi, independenţi de partide, a minorităţilor locale», urmând ca după alegeri, cu condiţia foarte elastică a stabilităţii evenimentelor actuale, să formeze un partid deosebit sub șefia d-lui Bernady. Listele electorale Nu vor fi complecte în expunerea noastră, datorită împrejurărilor tulburi în cari au fost combinate. Fiindcă am vorbit până acum de politica liberală, vom începe cu ei. La Cameră candidează d-nii: Tancred Constantinescu, Orbán Balogh, Ionescu N., Dandea Emil, Erdély Eremer, Pitea St. Pentru Senat candidează d-nii protopop St. Russu şi Albert Bürger. De la naţional-ţărănişti candidează : Dr. Popescu Adrian, dr. Vescan Ioan, Pantea Ioan şi Dobreanu Ioan, învăţător. De la averescani îşi pun candidatura : La Cameră d-nii dr. Aurel Baciu, protopop Antal și N. Suciu iar la Senat protopop Elie Câmpeanu. «■O Politica^la Brăila Afară cu fubelele.D.dr. Demetrescu-Brăila râvnele la şefia organizației Zilele trecut© a avut loc, acasă la d. dr. Demetrescu-Brăila, o consfătuire intimă, la care au luat parte toţi partizanii d-lui doctor. S’au discutat mai multe chestiuni la ordinea zilei, iar când erau tocmai în toiul discuţiunilor, un vechi şi sincer partizan s’a ridicat de pe scaun şi a declarat răspicat: — «D-le doctor în zadar ne sbatem noi, vechii luptători, să facem ceva bun, căci lichelele din jurul i-tale strică totul. «Nu observaţi d-le doctor că, înconjurat de aceste lichele, te faci de râs?! «Ş'apoi acei cari altă dată nu vă călcau pragul casei şi vă batjocoreau prin gazeta «Curierul» făcându-vă «doctorul telemea» şi atâtea injurii la adresa dv. acum se îndeasă cu dragostea spre dv. «Lepădaţi-vă de aceste lichele cari vă necinstesc, dacă voiţi ca noi, vechii luptători sinceri ai dv. să vă susţinem ca şi în trecut».„ Aşa grăi partizanul d-lui dr. Demetrescu-Brăila, într’o tăcere mormântală. D. dr. Demetrescu-Brăila încerca să rostească ceva in replică, dar fidelul partizan, urmat de alţi partizani părăsi ostentativ locul de consfătuire. D. dr. Demetrescu-Brăila râvneşte la şefia organizaţiei liberale Cu toate că d. dr. Demetrescu a plecat la Cahul pentru organizarea partidului liberal, totuşi gândul d-sale se îndreaptă spre organizaţia liberală din Brăila. In consecinţă drsa a plecat de la Cahul la Bucureşti, pentru ca, prin d-nii Stelian Popescu şi Ion G. Duca, să poată pune mâna pe şefia organizaţiei locale. D. dr. Demetrescu-Brăila mai e ajutat şi de d. Jean Piroşca, ce candidează pe lista liberală la Cahul, pentru un loc de senator, care face pe «oculta misterioasă» încurcând iţele şi lucrându-l pe d. Leonte Moldovanu. D. Leonte Moldovanu a ştiut, însă la vreme să pareze lovitura. Activitatea averescani Ica* Cu toate că, după căderea ruşinoasă a guvernului d-lui general Averescu, se credea că partidul «Poporului» e sdrobit, totuşi fruntaşii averescani desmeticindu-se, au început de zor, o propagandă intensă în tot judeţul. D. Mih. Berlescu fost ministru — candidează întâiul pe listă. D-sa a sosit în localitate plecând apoi în propagandă în judeţ. Energia naţional-iorghiştilor Cu o energie vrednică de admirat d. Traian Tino — şeful iorghiştilor locali — cutreeră judeţul în lung şi ’n lat făcând o propagandă desăvârşită, cu toate că unii partizani stau în pasivitate. Nu e exclusă şansa ca, de astă dată d. Traian Tino să intre în parlament. Oranizaţia naţional-ţărănistă... ...a convocat la o întrunire în localul clubului, pe toţi membrii săi. Toţi fruntaşii naţional-ţărănişti au ţinut să accentueze că dacă vor lupta cu tenacitate în alegeri, succesul va fi de partea lor. întrunirea liberalilor din Bihor ORADEA, 29. Aseară a avut loc în sala cinematografului Atlantic o întrunire a partidului liberal din judeţul Bihor. La întrunire au participat şi o mulţime de evrei, convocaţi,in acest scop de uniunea evreilor din Ardeal. D-l general Moşoiu luând cuvântul a expus programul comercial și industrial al partidului liberal. Au mai vorbit d-nii Zilberman reprezentantul evreilor și dr. Emil Iacoby, evreu, care candidează din partea uniunii evreilor pe lista liberală la Senat. Candidaturi liberale ORADEA, 29. — Iată lista candidaţilor liberali pentru alegerile de la Senat în judeţul Bihor : Dr. N. Zigre, dr. Emil Iacoby (reprezentantul uniunii evreilor din Ardeal), dr. Hurmuzescu şi Teuca In întâmpinarea oaspeţilor americani ORADEA, 29. — Azi la orele 4 a trecut cu expresul de Budapesta, d. Modolia, directorul general la ministerul de interne, care iese întru întâmpinarea oaspeţilor americani Părăsim în acest număr polemica, pe care dealtfel o ducem cu cel mai bun gând şi cu cele mai cinstite intenţii, pentru prosperarea sportului nostru, ca să ne oprim câteva clipe asupra unei temeinice opere sportive, ce se săvârşeşte în tăcere pe malul mărei, lângă miraculosul lac al Techirghiolului: SPORTUL LA MARE. Două linii caracteristice de lumină şi profunzime marchează conturul geografic deşirat al ţărei noastre; două stânci de hotar definite şi immuabile în spulberul eternităţii, s’au statornicit pe pământul acesta frământat: munţii şi marea. Munţii ne domină şi ne fixează; marea deschide orizonturi imense peregrinărilor noastre sufleteşti, în rarele avânturi sublime către umanitate. Munţii şi marea — suiut trecutul în care neamul nostru şi-a închis chezăşuirea perpetuării, ca într’o fundaţie eternă de granit; sunt viitorul însăilat de speranţă luminoasă în pâcla întunecoasă a vremurilor de apoi. Niciodată sufletul nostru naţional nu trebuieşte rupt de stânca Carpaţilor şi când încearcă a se avânta in valurile spumoase ale oceanului omenesc, sufletul, să-şi teamintească întotdeauna de ţărmurile mărei noastre, care dau obositului mângâiere şi naufragiatului speranţe. Educaţia noastră sufletească îşi poate găsi, lângă munţii noştri majestoşi şi alături de marea noastră frământată, mediul cu adevărat ii opriri, ca să ne facă mai buni, mai entusiaşti, mai neînfricaţi în calea spre bine. Sporturile — acest exponent al educaţiei fizice — în pădurile Carpaţilor şi în valurile albastrei mări, îşi vor găsi câmpul lor firesc de infiripare naţională şi posibilităţile unei desvoltări internaţionale, in mediul munţilor şi al mărci, indispensabila binefăcătoare a educaţiei fizice, NATURA, este în atributele ei cele mai fireşti şi în dărniciile sale cele mai risipitoare. Pentru aceste binecuvântate motive, ceea ce se face de O. N. E. F. pe malul mărei, lângă Constanţa, este cea mai temeinică operă sportivă. Două luni cu zile mari de vară, sporturile cu adevărat eficace îşi iese viaţa din plin: înnotul, vâstitul, atletismul, tennisul, în plină natură, cu soare răscolitor de plajă şi valuri reci de liniştire şi reconfortare. ...Dar sporturi, soare, băi de mare, sunt deziderate — şi câte gânduri minunate nu-i fulgeră mintea românului — realizarea lor e parrtea de neaşteptat merit ce revine O. N. E. F.-ului. Şi atunci, oricine străbate cu trenul limanul dintre Constanţa şi Carmen Sylva, poate vedea aevea cum din străduinţa fără răgaz, s’a ridicat tabăra efemeră, din care s’au născut apoi prin persistenţă adelungată, construcţiile permanente de convieţuire confortabilă, terenurile de sporturi şi întreg utilajul pentru popotă, cinematograf, uzină electrică, etc... Eri, era un pren arid, frământat de viscole îngheţate Iarna, răscolit de vânturi pustiitoare vara. Astăzi o viaţă nouă, răsărind din viile cochete, se înfiripează datorită unei propagande asidue, desinteresate şi edificatoare. Alături de înfăptuirea strălucită a O. N. E. F.-ului, trăieşte liniştită, bucuroasă, o altă încercare nouă reuşită pe deaîntregul şi gospodărie înjghebată, tabăra asociaţiei «Prietenii Mării», chezăşiind, pe cei răi şi pismăreţi că, sprijinul O. N. F.-ului nu poate fi decât plin de fâgădueli realizabile şi nu p care aduce decât acţiuni durabile. Şi în fiecare dimineaţă, când soarele îmbujorat îşi înmoaie cu voluptate razele aurite, in valurile aurite, în valurile legănate galeş, dacă glasuri feciorelnice se îngână cu zumzetul mărei, la ritmuri ■le vioaie lopătare; dacă trupuri dornice de viaţă se prăjesc iu pulpera de soare a plajei; dacă braţe vânjioase spintecă talazurile ameninţătoare ale mărei; dacă minţi ibosite se înviorează în lumină şi răgaz; — recunoştinţa tuturora se îndreaptă ca un singur gând şi ca o palpitare unitară, către acela ce a ridicat, la aceste locuri, cel mai minunat institut de învlăguire a vieţii şi de înobilare a sufletului." SEVER SLATINESCU Cronica sportiva PE DRUMUL UELO CAPITALA încercare de sinucidere Ştefania Mateescu, din fundătura Bechet 19 a băut o soluţie de sodă caustică în urma unei certe familiare. A fost dusă la spitalul Filantropia. Spectacole ARENELE ROMANE: Neron. TEATRUL NAŢIONAL: Cinematograful. TEATRUL CĂRĂBUŞ: Zodia porcului. TEATRUL NOU. Vorba dulce mult aduce (premieră). GRADINA TEATRUL CENTRAL: (operetă din Vilna). Fetiţa dulce- Starea lui Orloff Berlin 29 (Rador). — Din Moscova ,se anunţă că starea lui Orloff, preşedintele Consiliului de Răzbi nu este gravă. Atentatorul a fost din nou internat într'un ospiciu de alienați, deoarece s’a constatat că este complect iresponsabil. Raid fără escală Anglia* Naw-York și înapoi Londra, 29 (Rador). Căpitanul Courtney, care speră să întreprindă sborul fără escală Anglia-New York și înapoi, a sosit eri cu aeroplanul «Dornier» la Calshot de la Friederichshafen, parcurgând fără escală 800 mile. Aviatorul a fost însoțit în acest sbor de către sofia sa și meca nicul.-------0 X o-------- ■oxo- ------exo----- Navigaţia aeriană între Anglia şi Germania Berlin, 29 (Rador). — Astăzi s’a semnat de delegaţii respectivi, la Ministerul de Externe din Berlin convenţia navigaţii aeriane comerciale dintre Anglia şi Germania. HIPP FLOREASCA. — ZIUA 21 MIERCURI 29 IUNIE a. c. Lume extrem de numeroasă la ambele incinte, e’a remarcat cursa ui Ghiţă care a câştigat cu o extremă uşurinţă asupra lui Bubi, Chibiţ, şi Brânduşa. In cursele de trap cu cele mari nu ipsit. REZULTATUL TECHNIC I) Pr. Olteniţa 1) S’o vedem (Hus.a), 2) Carré, 3) Muftii 4) Dâmbovița, partanți p. 53—19—26—36. II) Pr. Ilfov R. L 1) Vornic Giller. 2) Nesta, 3) Palestina 4) Lamia 12 partanți. P. 43—20—46—43. III) Idem R. 2 1) Trotuş (Cockeam), 2) Balmoral, 3) Norocul meu, 4) Mathusalem 12 partanți P. 33— 16—37—38. IV. Pr. Brănești. 1) Obrasnic (Cristea R.) 2) Fauche Le-Pré 3 parianţi P. 20. V) Pr. Grădinari 1) Doping (Panter), 2) Onufrie, 3) Tallos 9 paranţi. P. 97-25-26—21. VI) Pr. Mihai Bravul 1) Ghiţă (Cristea R.), 2) Bubi 4 parianţi. P. 34—17—19. VII) Pr. Damelor (garduri) 1) Diana (schnelleri) 2) L.Cavalier, 3) szepez 5 partanți. P. 54—20—13. VIII) Pr. N. Catargi (trap) 1) Pajura (V. Andr.) 2) Căprioara 3) Garoafa 6 partanți. P. 18—27—14. IX) Pr. Năsăud. 1) Zim (Bonsiac), 2) Belectra, 3) leu, 4) Kadet. 0 partanți P. 49—21—22—40. X) Idem R. II 1) Domnișoara iBotea), 2) Hotar, 3) Imaş, 4) Domnii 10 portanţi. P. 89-27—1927. Băneasa ZIUA XXVI (ultima) Joi 30 Iunie a. c. FAVORIŢII NOŞTRII I) Pr. Suşiţa Stănişoara, Gage. II) Pr. Sscuieni Fergusson; Enikinemn Buss. III) Pr. Răzvrătire. Odette; Vioera. IV) Pr. Omnium: Gr. Marghiloman (cu ambii) Soveja; Scaramouche. V) Pr. Bușteni: Gouvernante, Albatros II, Ordin de Zi. VI) Pr. ZimăndiU nou: Betelie, Midnight. VII) Pr. de închidere: Brumar Klecan. (outsider Wr.) Raidul San Francisco Hawai New-York, 29 (Radar). — Plecarea avionului locotenenţilor Maitland şi Hegenberger s’a făcut fără incidente. Avionul s’a ridicat cu uşurinţă şi a sburat deasupra portului San Francisco la o înălţime de 600 metri. După câteva viragii s’a îndreptat spre largul Oceanului Pacific. Avionul a fost semnalat azi dimineață la 3000 mii de depărtare de coasta americană. ---------aoo coo-------- Aviatorii americani la Varşovia Varşovia 29 (Rador). — Aviat Chamberlin şi Levine au vizart oraşul. Camera de comerţ pro-americană a oferit un banc de cinstea lor- Aviatorii au fost uniţi iu audienţă de preşedintele publicei. La orele 13 G Chamberlii Lewine au plecat spre Zurich. --------OC}'-SO------