Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)
1927-08-01 / nr. 825
I ?. DESILATEMLE PARLAMENT ------------------——*«• % > CIOTi*—1■■' .........—...—C amera D- N. N. SAVEANU ALES PRESEDINTE AL CAMERE Şedinţa se deschide, la orele 85? luni. dim. Presidează d- N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii: 1. G. Duca și Stelian Popescu. Cscnunicări D. M. CONDRUS (liberal), arată că ,una din cauzele mizeriei populaţiei din Maramureş, este şi mijlocul de comunicaţie cu restul ţării. De la Bucureşti la Viseu de sus, sunt 30 de ore cu trenul accelerat, pentru că linia de la Halmei părăseşte teritoriul românesc şi pe teritoriul cehoslovac mai face 60 de kilometri până ce intră în ţară la Câmpu-Lung In ultimul timp Cehoslovacia şi Polonia au căzut de acord şi au reînfiinţat un tren care trecând pe la Sighet merge la Bahau, la Jasina în Cehoslovacia şi de aci trece la Colomea în Polonia şi merge la Cernăuţi, tren care exista înaintea războiului. Roagă pe ministrul comunicaţiilor ca să ordone studierea acestui itinerariu şi, căzând de acord cu statele vecine şi amice, să poată circula trenuri româneşti pe această rută, cum circulă pe la Halmei De asemenea roagă pe ministrul comunicaţiilor să studieze chestia scăderii transportului pentru lemnele de foc la export, încărcate în vagoane străine eşite spre Ungaria prin Valea lui Mihai sau alte graniţe, cum a acordat pentru scândurărie, cunoscut fiind că Cehoslovacia nu numai că acordă reducere la transport, dar acordă şi primă exportatorilor de lemne de foc. Alegerea de la Arad Se intră în ordinea de zi: validări. D- KREUTER (sas) vorbeşte la validarea alegerii de la Arad-D-sa arată abuzurile ce s’au comis la aceste alegeri. Citeşte procesul-verbal al unei secţiuni de votare, dresat de magistratul preşedinte al acelei secţiuni, care constată oficial, că a închis votarea, deşi personal a constatat că erau sute de alegători cari nu erau lăsaţi să vină la vot, de către autoritatea militară. Ordinele magistratului n’au fost ascultate de comandantul trupei. Iată dar şi dovada oficială de neregularitatea alegerii. Răspunsul d-lui Duca D, ministru DL CA răspunde: D. Kreuter a făcut un apel la banca ministerială de a aplica o politică de destindere faţă de minoritari cari au o politică de loialitate faţă de guvern. Asigur pe d- Kreuter că şi guvernul este animat de aceleaşi sentimente faţă de minoritari. Dorim ca importurile dintre noi şi minoritari să fie din cele mai cordiale. Şi rog să ni se semnaleze orice acte ale administraţiei, cari sunt contra acestei politici spre a le roma cu toată severitatea. D. general VAITOIANU (liberal) răspunde la criticile aduse de oratorii opoziţiei. D-sa spune că proxiaganda opoziţiei n’a fost stingherită. Totul a fost în regulă. D. general Văitoianu îşi arată indignarea că fostul său aghiotant, ginerele d-lui St. C. Pop, l-a Insultat trivial. Plângându-se d-lui Pop acesta a răspuns că aşa e în alegeri. Tot acest om a bătut şoferul unei doamne. Dar d-na, ardeleancă cu demnitate a pălmuit ioginerele d-lui Pop. Opoziţia protestează cu violenţă. Majoritatea intervine. Se produce un mare tumult. Ininterpiretare îşi verifică rostul în exerciţiul artei muzicale a bisericii poporului la lumina principiului de conştiinţă muzicală, a cărei funcţiune determină tot ceea ce este preocupare într’o academie de muzică bisericească. Prin urmare disciplinele de învăţământ, teoretic şi anaetic, artistic şi şiinţific vor converge spre acest focar al realităţii sufleteşti create de creştinismul şi firea noastră. Studii temeinice întreprinse în academia de muzică vor distinge particularităţile pe care practica românească ie-a imprimat cântului bisericesc bizantin. Căci, cu toată rngdarea canonică, mai ales la sate, cântăreţii de biserică, lăsându-se pradă instinctului lor creator şi sub înrâurirea mediului etnic, au operat asupra muzicii bisericeşti numeroase modificări, au inventat «faceri» şi chiar au compus piese noui, care îndepărtează considerabil cântarea bisericească în uz de cea din cărţile de ritual. In instituţia academică a căre întemeiere o propunem, se vor hotărî marginile până unde aceste modificări pot fi săvârşite, se va stabili un mod general şi unitar de cântare bisericească. Execuţiunea însăşi a melodiilor bisericei si, descifrarea şi intervine un incident violent între d-nii Mihalache şi Manolescu Strunga, apoi între d-nii general Văitoianu şi Aurel Dobrescu care strigă d-lui general, Văitoianu. Hoţ de urnei D. general VAITOIANU îşi reia firul cuvântărei sale. Protestează contra acuzaţiei că magistraţii au schimbat rezultatul votului. D-sa termină cerând validarea dintr’un sentiment de dreptate. Se validează alegerea dela Arad. D. ŞT. C. POP în chestiune personală cu d. general Văitoianu, care-i reproşase că a insultat pe un soldat şi fie cine l-a tpus acolo, răspunde că ducându-se la o secţie de votare o sentinelă l’a oprit. Arată că d-sa s’a purtat părinteşte cu soldatul dar acesta l-a bruscat şi la insultat. Atunci d. Pop Ta făcut dobitoc şi l-a pus la locul lui. Aceasta nu înseamnă că a insultat armata. In ce privşte faptele ginerelui său, când a vorbit cu d. general Văitoianu la telefon acesta nu i-a spus ce anume a făcut ginerele său. Şoferul l-a provocat peste măsură pe ginerele său şi de aceea a primit o corecţiune. Nu e de mirare că s’ar fi întâmplat unele incidente, faţă de cele practicate de dv. în alegeri d-le general. L’ai acuzat pe ginerele meu că e laş. Iţi poate dovedi că nu e laş D. POLICARP BEŢIANU (naţ.ţăr.) susţine contestaţia alegerilor de la Bălţi. D-sa spune că în judeţe unde au candidat miniştrii sau persoane marcante ca d-nii N. Maxim, O. Brătianu etc., acolo s’a făcut totul ca aceştia să iasă, îşi închipuie oricine ce s’a făcut de guvern spre a fi scoşi aceşti candidaţi. Ce interes aveau alegătorii din Hotin şi Bălţi pentru d-nii C. Brătianu şi N Maxim? D. GR. CAZACLIU. Amintiţi-vă că în 1917 partidul socialist a pus in Basarabia candidaţi de la Petrograd cari nici nu ştiau unde vine Basarabia. D. ministru DUCA. Dar şi d-lor au pus candidaturile d-lor Mirto şi Madgearu în Basarabia. D. preşedinte N. N. SAVEANU anunţă Camera că la biserica Patriarhiei are loc la orele 11 un parastas pentru memoria regelui Ferdinand. Roagă pe d-nii deputaţi să participe la acest parastas. Suspendă şedinţa pentru 20 de minute. Şedinţa se deschide la orele 11 şi jumătate. D. POLICARP BEŢIANU îşi continuă cuvântarea întreruptă. D-sa spune că rezultatul votului la Bălţi, la Hotin ca şi aiurea se datoreşte măsurilor sistemului pe care guvernul l-a practicat în toată ţara. D. Beţianu povesteşte apoi cum a fost ridicat cu forţa în toiul nopţei de acasă, de un soldat şi dus pe câmpii, pe stânci, distanţă de 5—6 km. şi dus în mijlocul unei păduri. Acolo sau terorizat atâta, încât la 9 seara obosit, extenuat, a cerut să o termine odată şi să-l împuşte căci aceasta vedeam că se urmăreşte. D. ministru DUCA: Astea sunt fasoane. Pretinzi că ţi s’a întâmplat această infamie, şi o tăinueşti de o lună de zile. Nu ai spus-o nimănui, n’ai reclamat, nu există la dosar nimic. Alegerea la Hotin s’a validat. Şi acum vii să vorbeşti, aicea laume şi mai ai pretenţia să impresioneze. D. PREŢIANU. N’am avut cu interpretarea semiografiei, a aşa ziselor acume bizantine, a semnelor de expresiune este până astăzi nelămurită. Cercetările în această privinţă nu vor avea succes fără cunoaşterea vechei notaţiuni, cea dinnainte de «masacrul» lui Chrysantos, cum numeşte Bebours reforma acestuia. Rezultatele vor fi deasemenea confruntate cu etosul muzical al poporului. In privinţa polifoniei, studiile vor fixa în primul rând în ce raport poate sta melodia bisericească bizantină cu sentimentul armonic al poporului şi cu diatonismul prin excelenţă major care a dat naştere funcţiunilor armonice ale actualului sistem tonal. Dacă sunt tendinţe de a construi o ţesătură polifonică pe motive melodice bizantine nu este de utilizat alt procedeu decât cel aeordic ? Şi în tot cazul, nu este de întreprins un ciclu de studii şi experienţe asupra capacităţii polifonice a celor opt epuri sau glasuri bisericeşti, tipurile gamale din muzica bizantină? Este doar ştiut că până azi poporul nu cunoaște altă formă de polifonie — dacă se poate numi aceasta polifonie — decât un paralelism în octave sau isonul. Vom continua. G. Breazul D. ministru DUCA: Se poate spune oare asta ? Ai cui. Dar acesta vă este obiceiul. D. I. MINALACHE: Aşa este. Aşa este în Basarabia. D. ministru I. G. DUCA: Cum asta ? D. I. MIHALACHE: Până și d. Halippa care este sufletul Basarabiei a fost lovit de un căpitan care a rămas nepedepsit. D. ministru DUCA: Mai întâi. Prezidează p. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii Duca, Franasovici, Cipăianu, Stelian Popescu. Răspunsul d-lui I. Buzdugan Continuându-se discuţia la alegerile din Bălţi, d. ION BUZDUGAN, răspunde observaţiilor făcute de d. Beţianu. D-sa constată netemeinicia afirmaţiilor d-lui Beţianu. Prefectul de Bălţi şi-a făcut datoria în cadrele legii. Magistratura şi armata au fost deasemenea la înălţimea misiunei lor în stat. Eşecul partidului naţional-ţărănesc în Basarabia se datoreşte politicei cu caracter internaţionalist, inaugurată de câţiva ani acolo. Alegerile au decurs în cea mai perfectă libertate. Nu a fost nimeni arestat sau împiedecat de a face propagandă. Dar d. Stere înţelege să facă propagandă la «ureche». — N’a putut ajunge la vre’un rezultat deoarece organizaţia lupistă este destul de puternică la Bălţi graţie politicei oneste pe care d. dr. Lupu şi amicii d-sale politici au făcut-o în acest judeţ. Mulţi din delegaţii opoziţiei au suferit condamnări penale. Aceştia ne-au oferit serviciile lor dar noi i-am refuzat. (Oratorul creşte câteva scrisori destul de semnificative în această privinţă). Alegerile au constituit o adevărată săritoare pentru Basarabia. Cei cari trăesc din specularea nevoilor basarabene n’au fost aleşi. Au dispărut şi Mâţă şi Cocoş şi Gâscă (Ilaritate). D. IONEL LUPESCU: d. BERCIOVITZ e basarabean? D. I. BUZDUGAN in continuare, nefaste a partidului d-lui Maniu. cesul liberal se datoreşte acţiunei produce cifre, argumentând că suc Termină arătând că partidul d-lui Maniu va rămâne «ţărănist» D. STELIAN POPESCU, ministrul justiţiei. Nu voesc să abuzez de răbdarea dv. ci ţin să vă dau câteva lămuriri asupra modului cum au decurs alegerile. Nu vreau să relev atacul injust, destul de condamnabil contra magistraturii care este mai iiresus de orice bănuială. Magistraţii nu pot fi acuzaţi pe baza prezumţiilor sau a declaraţiilor cutărui partizan politic. Deşi grea misiunea magistraturii, recunosc că dânsa şi-a făcut cu prisosinţă datoria, în toate împrejurările. S-au aruncat cu uşurinţă calomnii magistraturii. Regret că şi d. Mihalache a făcut această greşeală. Cum au decurs alegerile ? In primul rând ne-a preocupat dificultăţile aplicării legii electorale deoarece fostul guvern nu rezolvase unele chestiuni, din lege. De acela am fost nevoiţi să ocolim uneori legea din cauza timpului scurt. Cu ajutorul comisiei centrale electorale s-au tranşat multe dificultăţi. Prima măsură luată de minister a fost trimeterea unei circulari tuturor magistraţilor prin care aceştia erau invitaţi la cea mai strictă imparţialitate în operaţiile electorale. Deasemenea procurorilor generali li s-a recomandat să fie arbitri între partide. Am întâmpinat dificultăţi şi cu imprimarea cărţilor de alegător, deoarece nu se plătise tipografului cărţile de anul trecut. Secţiile trebuiau repartizate de magistraţi, nefiind timp suficient am trimes circulară ca să se ia înţelegere cu irefecţii pentru împărţirea alegătorilor pe secţii. D. DR. VAIDA-VOEVOD: Tot tragicul constă în faptul că magistratura a fost subordonată arbitrarului prefecţilor. D. ST. POPESCU : Am fost acuzat că s’au dat delegaţii «ad-hoc» şi s’au făcut numiri interesate. A cest lucru nu corespunde realităţii. Am procedat imparţial şi am dat curs tuturor decretelor întocmite de fostul guvern. Chiar băiatul d-lui Stere a beneficiat de această imparţialitate. (Apl.). Cele 200 de numiri au trebuit să fie făcute deoarece din toate părţile ţării mi se spunea că n’are cine prezida secţiile de votare, exageraţi personalitatea d-lui Halippa, pe care-l cedaţi cu singurul reprezentant al Basarabiei. Or, adevărul e altul, unirea Basarabiei a fost realizată pleiada tineretului basarabean din care face parte şin.r . Pemran, fraţii Cazaeliu, I. Buzdugan, A. Inculeţ şi alţii. D. POLICARP BEŢIANU termină cerând invalidarea alegerii. Şedinţa se ridică la orele 12 şi umătate. Cea viitoare la 3 d. a. dar ţăranii din Basarabia vor merge totdeauna cu partidul ţărănist al d-rului Lupu şi cu partidul de ordine naţional-liberal. ALEGERILE DELA TULCEA Se validează alegerea de la Bălţi Trecându-se apoi la alegerile dela Tulcea. D. GEORGESCU-TULCEA (naţ. ţar) începe prin a spune, că deşi prevede rezultatul acestei discuţii, totuşi ca o datorie faţă de alegători va protesta contra ingerinţeor de la Tulceaminteşte de declaraţia partidului liberal, citată de d. Duca, cu ocazia validărilor alegerilor averescane, arătând că a fost un naiv când a crezut în sinceritatea ei. Oratorul aduce omagiu magistraturei dela Tulcea care s’a purtat corect precum şi d-lui Şerban preşedintele organizaţiei liberale, emvit faţă de adversarii politici. Jandarmii sub conducerea unui căpitan ascultau direct de ordinele gen. Davidoglu. Propaganda a fost împiedecată pe când prefectul se servea de comunişti în propaganda liberală. Pretorii făceau fie faţă propagandă pentru guvern. S’au confiscat cărţile de alegător. Li s’au luat oamenilor vitele din bătătură de către agenţii prefectului, ca apoi candidaţii liberali să se pună «garanţi» pentru ţăran. Sătenii disperaţi au trebuit să încheie acele faimoase «contracte electorale» !Suveica a operat, şi la Tulcea. Delegaţii şi asistenţii opoziţiei au fost arestaţi şi bătuţi. D. Georgescu insistă asupra tuturor abuzurilor guvernamentale, cerând invalidarea operaţiilor electorale din Tulcea. D. DRAGHICI (lib.) combate contestaţia cerând validarea. Alegerea dela Tulcea se validează. S’a întâmplat ca din 1500 de judecători cari prezidau, unora să li se întâmple ceva. Citez cazul judecătorului Petrescu din Ştefăneşti, înlocuit noaptea deoarece era într’o stare anormală. Pe nedrept d. Mihalache ne-a făcut o încriminare din această înlocuire. Nu s’a dat «concedii forţate» cum s’a spus. D. I. MIHALACHE: Aţi dat concediu judecătorului din satul meu. D. St. POPESCU: Era suspectat de părtinire. D. I. MIHALACHE: Este rudă cu mine. De ce aţi lăsat însă să prezideze aţi judecători, rude cu candidaţii liberali ? D. ST. POPESCU: Nu s’au împotrivit membrii opoziţiei. Magistratul Vulcănescu, care lăsase dovadă scrisă de incorectitudine, fiind reclamat de d. Ihrian, a fost înlocuit şi trimes în judecată. D. GR. IUNIAN : Este adevărată reclamaţia mea, dar i procedeul dv. este semnificativ. Aţi trimis preşedintelui tribunalului din Gorj care este un magistrat integru o telegramă cifrată în privinţa lui Vulcănescu. După multe ezitări de abia în ajunul alegerii aţi indicat cifrul. In schimb preşedintelui i-aţi trimes o telegramă deschisă prin care îi reproşaţi în termeni neobişnuiţi pretinsa sa atitudine părtinitoare, fiind reclamat de un deputat liberal. D. ST. POPESCU continuă, expunerea, semnalând «insultele» unora din membrii partidului naţional contra magistraturii. D. Maniu a spus într’un intervet că rezultatul în Ardeal şi Banat ar fi fost şi mai complect dacă unii magistraţi n’ar fi spart urna (cazul dela Sibiu). Magistraţii revoltaţi mi-au cerut autorizarea pentru darea d-sale în judecată. D. I. G. DUCA: Iată ce spun minoritarii (citind dintr’o gazetă): «La Sibiu s’au făcut alegeri foarte civilizate». (Aplauze la majoritate). D. IULIU MANIU: Eu stau în faţa oricărei instanţe ca să fac dovada informaţiilor mele. In interviewul meu spuneam că în Ardeal şi Banat s’au găsit mai mulţi magistraţi cinstiţi ca în vechiul regat. Au fost însă şi acolo magistraţi abuzivi. N’am spus că toţi cei din jud. Sibiu au fost incorecţi ci numai unii din ei au falsificat rezultatul votului. (Apl.). D. ST. POPESCU : Am mai fost acuzat că la Făgăraş am numitmagistraţi daţi afară de Curtea de Casaţie. Nu este exact. Am reintegrat pe cei care câştigaseră procesul în Casaţie. D. V. Madgearu ne-a mai imputat că luăm prea mulţi bani pentru imprimarea buletinelor. Ministrul justiţiei explică, sprijinit pe scrisori comerciale că tipografia «Reforma Socială» unde d. Madgearu figurează în consiliu de administraţie, a făcut o propunere pentru tipărirea buletinelor, propunere în arină retrasă în scopul de a «şantaja» pe un tipograf. Preţul învoelei a fost 100 USC lei, cari s’au plătit în două lune. D. St. Popescu itroduce fototgrafiile scris. I. G. DUCA, ministru de interne : După două săptămâni de lungi dezbateri şi după discursul colegului de la justiţie să nu vă aşteptaţi la o cuvântare prea mare. Voiu trage numai câteva concluzii. D. dr. Lupu avea dreptate. Cu educaţia noastră politică, cu temperamentul nostru latin, excesele din alegeri simt explicabile. Nimeni însă nu poate afirma că aş fi făcut un plan machiavelic pentru asigurarea succesului nostru. Am dat ordine formale ca jandarmeria să excute numai legile care garantează ordinea şi siguranţa. Circulaţia a fost liberă. Un ofiţer a fost pedepsit deoarece a înfrânt ordinele mele. Tot astfel m’am purtat şi cu prefecţii incorecţi. D. Anghel Mihăilescu a avut dreptate când a spus căam «tiranizat» în timpul alegerilor. Am cerut tuturor respectarea strictă a legalităţii deoarece partidul liberal, cu tradiţia lui n’are nevoe de violenţe. El are un trecut de apărat şi un viitor de menajat. De ce nu priveşte opoziţia alegerile prin tirisma rezultatelor ? Se vede clar că acolo unde am avut organizaţii puternice am reuşit. Deasemenea se ignorează aportul d-lui dr. Lupu şi cartelul cu evreii. In Ardeal am pierdut aproape toate alegerile, căci n’avem organizaţie. Nu este aceasta o confirmare că alegerile trebuesc privite sub raportul politic nu sub raportul ingerinţelor? Oare nu v’am putut «opera» şi în Ardeal? (Apl.), care extragem următoarele: Prima mea datorie, în momentul acesta ar fi să mă adresez preşedintelui de vârstă care a îndrumat constituirea Adunării. Cum însă alesul dv. e aceeaşi persoană, mă adresez numai dv. şi vă aduc cele mai recunoscătoare mulţumiri, pentru că mi-aţi înlesnit, ca într’un timp, cât mai scurt, să se fi terminat anevoioasa discuţiune a validării operaţiilor electorale. Sunt acum alesul dv., nu numai că nu aţi regretat — cum mă temeam eu — prima încercare ce aţi făcut dar eu o încredere — pentru care vă sunt adânc recunoscător— îmi faceţi onoarea de a-mi încredinţa mai departe prezidenţia Adunării. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Vă mulţumesc pentru marea cinste ce-mi faceţi, îmi dau însă seama că ea îmi pune grele îndatoriri. Depinde de mine ca să mă arăt şi să fiu prezident al întregei Adunări şi nu numai al majorităţii, din care fac parte. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). Cu respectul ce am avut totdeauna, pentru adversarul politic cu credinţa că o părere trebuie ascultată, chiar când e alta decât e a ta, pricepeţi că voi avea puterea să uit când mă voi găsi aici, că aparţin unui partid. (Aplauze maiţisorilor care îioartă semnătura d-lui V. Madgearu. (Majoritatea vociferează; opoziţia cere actele, să se convingă «de visu»). D. I. MIHALACHE : Dacă d. V. Madgearu se va dovedi incorect in această afacere, eu personal trag consecinţele demisionând din Parlament. Eu cunosc asemenea procedee. S’a mai produs odată un document dela Moscova şi dovada neseriozităţii lui esteastăzi prezenţa pe banca ministerială a d-lui dr. Lupu! (Apl.). D. ST. POPESCU: Aţi mai făcut altădată asemenea promisiuni şi nu le-aţi executat. Eu supun expertizei aceste scrisori ca să vă convingeţi. Vorbitorul încheie subliniind că magistratura ţării a fost la înălţimea misiunei. (Apl.) D. Maniu susţine că au fost în Ardeal mai mulţi magistraţi integri. Ceea ce înseamnă că în judeţele unde aţi avut majorităţi toţi magistraţii sunt cinstiţi; în altele unde noi avem oarecari organizaţii şi aţi obţinut jumătate din mandate, înseamnă că numai jumătate din magistraţi sunt cinstiţi şi aşa mai departe. Deaceia socotesc că Adunarea este ieşită din voinţă naţională. (Apl.). S’a făcut un apel de concordie. Unii cred că partidul național-ţărănesc va persista în atitudinea lui de azi. Noi credem că vor veni spre nai cu ramura de măslin. (Apl.).). SAVEANU anunţă constituirea comisiunei care verifică titlurile fiecărui deputat. D. EM. DAN mulţumeşte în numele majorităţii d-lui Săveanu, preşedintele de vârsta pentru tactul şi spiritul civilizat în care a condus dezbaterile. D. IULIU MANIU mulţumeşte şi d-sa în numele partidului naţional. D. N. N. SAVEANU mulţumeşte la rându-i întregii Adunări, că ei — spune d-sa — am reuşit cu concursul tuturor partidelor să duc la bun sfârşit sarcina ce mi-aţi încredinţat. (Apl.). Şedinţa se suspendă. La redeschidere, d. Ionescu (lib), citeşte raportul comisiunei de verificare, care conchide la validarea tuturor judeţelor. Raportul este admis. Se procedează la optări. In şedinţa de azi dimineaţă şi-a făcut apariţia în Senat noul senator de drept arhiepiscopul romano-catolic Al. Cisar. Şedinţa a fost prezidată de d. Tony Iliescu. Omagiul arhiepiscopului Cisar pentru regele Ferdinand ARHIEPISCOPUL CISAR exprimă durerea bisericii romano-catolice faţă de moartea regelui Ferdinand, simţim însă mângâere,— spune Eminenţa Sa — fiindcă un guvern puternic asigură liniştea». Aduce omagii noului rege Mihai. Declară că va şti să preţuiască onoarea de a reprezenta 1.200.000 romano-catolici în Senat, lucrând pentru consolidarea României, unde, încă dela începutul erei creştine catolicii s’au bucurat de ospitalitate. Biserica romano-catolică va fi sprijinul Dinastiei. Programul Eminenţei Sale este de a reprezenta pe romano-catolicii din ţară, fără deosebire de naţionalităţi. Minorităţile sunt suficient representate, aşa că Eminenţa Sa se va ocupa numai de interesele Bisericii catolice. D. ministru C. DIMITRIU a răspuns în numele guvernului, felicitând pe înnaltul prelat de cuvintele înţelepte şi patriotice pe care le-a rostit. D. VICE-PREŞEDINTE TONY ILIESCU, în numele Senatului, mulţumeşte arhiepiscopului Cisar, pentru sentimentele de care dă dovadă faţă de România. Se intră în ordinea de zi, dându-se în discuţie proeesul pentru desfiinţarea subsecretariatului de Stat c.i.r., abrogarea legii din 2 Februarie 1927 şi repunerea în vigoare a legii promulgată cu D. R. 1924—1925. . D. N. G. POPOVICI citeşte raportul. D- V. PARUŢIU (naţ.-ţăr.) citeşte o declaraţie prin care partidul naţionalţărănesc cere autonomia căilor ferate. Eace im istoric al reorganizărilor acestei instituţiuni. Liberalii au urmărit politicianizarea căilor ferate, ceea ce a agravat situaţia, subordonând instituţia intereselor particulare economice ale partidului liberal. Partidul naţional regretă că nici după experienţele de până acum, liberalii nu au renunţat la soluţiile interesate şi greşite. In astfel de condiţiuni, partidul naţional îşi declină orice răspundere. D. raportor N. POPOVICI a combătut a fi ascultaţi (axilaoze unanime, prelungite). Sarcina mea însă mi-o puteţi mult înlesni domniile voastre. Faţă cu discreditul, ce se încearcă a se arunca asupra regimului parlamentar, se cuvine să facem totul, pentru recâştigarea şi mărirea prestigiului acestei instituţiuni (aplauze unanime), atât de necesară pentru triumful democraţiei. Aceasta nu poate rezulta decât făcând ca desbaterile noastre să aibă seriozitatea unor discuţiuni, pornite numai din gândul în făptuirea binelui obştesc, ferite de înveninarea patimelor şi ambiţiunilor personale (aplauze unanime şi îndelung repetate). Un preşedinte, oricâtă imparţialitate ar avea, nu poate numai el să ridice nivelul desbaterilor, fără concursul fiecăruia din membrii acestei Adunări — la acest concurs fac un călduros și sincer axfel (ablauze unanime).* D. V. BRATIANU depune proectul de lege pentru repartizarea excedentului pe 1927 și împrumutului le 200 milioane lire italiene; un proect privitor la un credit de 22 milioane pentru plata diurnelor deputaţilor şi un al treilea proect pentru acordarea sporului la funcţionari. Se admite urgenţa. D. DIMITRIU depune proectul de lege pentru desfiinţarea subsecretariatului de stat de la c. f. p. şi proeetul pentru organizarea ministerului de Domenii. Alegerea vicepreşedinţilor Sunt aleşi apoi următorii vicepreşedinţi : Em. Dan, 145 voturi. Ştefan Ioan, 151 v. Gherman Pântea, 157 v. Ionescu-Quintus, 170 v. Manulescu-Strunga, 175 v. Simionescu-Bârlad, 250 v. CHESTORII: M. Condrus, 143 voturi. Anglel Mihăilescu, 147 v. Iuca D., 148 v. Gele Mihail, 142 v. SECRETARII: C. Bucșanu, E. Băcescu, Gr. c. saciiu, M. Mohiesau, I. Pleșea, Euseb Popovici, Predescu 1. Se constitue comisia de răspuns la Mesaj. Comisia de răspuns la Mesagiu Comisia de răspuns la mesaj este formată din d-nii: Antonescu Victor, Borcea I., Banu Const., Barcă V., Cosma Aurel dr., Dumitrescu Brăila dr. Djuvara Mircea, Florescu I. Th., Micescu Istrati, Moldoveanu Leonte, Coromolu Mih, Filat I., Sassu P. Vasile, Suciu P., Toma Iorga. Şedinţa se ridică la ora 10. Azi la 8 luni, şedinţă, părerile exprimate de d. Paruţiu, afirmând că avereşeanii au făcut politicianism la cfr. Guvernul va veni cu o lege de complectare. Oratorul intră într’o polemică cu d. Clineiu, din partidul naţional, emiţând axiome: «tot ceiace facem trebue să facem cu minte, minte nu se vinde pe piaţă», etc., ca să dovedească greşala ce fac naţional-ţărăniştii că nu iau lecţii de la partidul liberal. Fireşte că reprezentanţii partidului naţional au respins, — după temperamente — unii cu ironie, alţii cu vehemenţă, veselul sfat al raportorului. Cum senatorii trebue să plece la Te- Deum-ul de la Patriarhie, vice-preşedintele — d. Tony Iliescu — dă semne de nerăbdare, deoarece polemica Popovici — naţional-ţărănişti se lungeşte. Raportorul conchide că nimeni nu ar putea să prefere legea averescană, celei liberale. D. ministru O. DIMITRIU: Nu pot fi de acord cu d. raportor în privinţa spiritului de distrugere al partidului naţţăr, şi cred că în fiecare zi acest partid îşi însuşeşte spiritul de ordine şi de bine general. Pentru refacerea cfr. s-a cheltuit până acum 26 miliarde; dacă refacerea nu e complectă aceasta se datoreşte urmărilor prea grave ale războiului. Guvernul trecut nu a lăsat timp vechei legi liberale, pentru a i se vedea roadele. Consiliul de administraţie instituit de avereşeani conţinea numai membrii politiciani. Neagă intenţia partidului liberal de a pune mâna pe cfr. Cu Patos, d. Dimitriu «cheamă sufletele curate» care vor «aerisirea birourilor dr.», să voteze legea. S’a votat. Şedinţa viitoare Luni la 3 d. a. Situaţia atmosferică TIMPUL PROBABIL dela 30-31 Iulie orele 13. In nord-vestul ţării cerul se va acoperi şi vor cădea uşoare ploi. In restul ţării timp neschimbat cerul senin şi vânt slab din sectorul estic. Temieraturile staţionare. ——- *&no- Şedinţele dela 30 Iulie 1927.— Şedinţa de dimineaţa ,iac.-------Şedinţa de după amiaza Lămuririle ministrului de justiţie Declaraţiile ministrului de interne Alegerea preşedintelui Adunarea alege prin aclamaţii * me) şi voi fi acelaş pentru toţi, ne ca preşedinte pe d. N. N. SAVEANU. D-sa rosteşte cuvântarea din cunoscând prieteni şi adversari politici, ei numai membrii ai Adunării Depuntaţilor (aplauze unanime), cu drepturi egale de a-şi sppune cuvântul, cu dreptul egal de corpof*i' SENATUL Ședința de dimineață -eojfcao-- ------oxo------ CUVÂNTUL