Cuventul, august 1927 (Anul 3, nr. 825-851)

1927-08-01 / nr. 825

I ?. DESILATEMLE PARLAMENT ------------------——*«• % > CIOTi*—1■■' .........—...—C amera D-­ N. N. SAVEANU ALES PRESEDINTE AL CAMERE Şedinţa se deschide, la orele 8­5? luni. dim.­­ Presidează d- N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii: 1. G. Duca și Steli­an Popescu. Cscnunicări D. M. CONDRUS (liberal), arată că ,una din cauzele mizeriei popula­ţiei din Maramureş, este şi mijlo­cul de comunicaţie cu restul ţării. De la Bucureşti la Viseu de sus, sunt 30 de ore cu trenul accelerat, pentru că linia de la Halmei pără­seşte teritoriul românesc şi pe teri­toriul cehoslovac mai face 60 de ki­lometri până ce intră în ţară la Câm­pu-Lung­ In ultimul timp Cehoslovacia şi Polonia au căzut de acord şi au reînfiinţat un tren care trecând pe la Sighet merge la Bahau, la Jasi­­na în Cehoslovacia şi de aci trece la Colomea în Polonia şi merge la Cernăuţi, tren care exista înaintea războiului. Roagă pe ministrul comunicaţii­lor ca să ordone studierea acestui itinerariu şi, căzând de acord cu statele vecine şi amice, să poată circula trenuri româneşti pe aceas­tă rută, cum circulă pe la Halmei­ De asemenea roagă pe ministrul comunicaţiilor să studieze chestia scăderii transportului pentru lem­nele de foc la export, încărcate în vagoane străine eşite spre Ungaria prin Valea lui Mihai sau alte gra­niţe, cum a acordat pentru scându­­rărie, cunoscut fiind că Cehoslova­cia nu numai că acordă reducere la transport, dar acordă şi primă ex­portatorilor de lemne de foc. Alegerea de la Arad Se intră în ordinea de zi: vali­dări. D- KREUTER (sas) vorbeşte la validarea alegerii de la Arad-D-sa arată abuzurile ce s’au co­­mis la aceste alegeri. Citeşte procesul-verbal al unei secţiuni de votare, dresat de magis­tratul preşedinte al acelei secţiuni, care constată oficial, că a închis vo­tarea, deşi personal a constatat că erau sute de alegători cari nu erau lăsaţi să vină la vot, de către au­toritatea militară. Ordinele magistratului n’au fost ascultate de comandantul trupei. Iată dar şi dovada oficială de ne­­regularitatea alegerii. Răspunsul d-l­ui Duca D, ministru DL CA răspunde: D. Kreuter a făcut un apel la ban­ca ministerială de a aplica o poli­tică de destindere faţă de minori­tari cari au o politică de loialitate faţă de guvern. Asigur pe d- Kreuter că şi gu­vernul este animat de aceleaşi sen­timente faţă de minoritari. Dorim ca importurile dintre noi­ şi minoritari să fie din cele mai cordiale. Şi rog să ni se semnaleze orice acte ale administraţiei, cari sunt contra acestei politici spre a le ro­ma cu toată severitatea. D. general VAITOIANU (liberal) răspunde la criticile aduse de ora­torii opoziţiei. D-sa spune că proxiaganda opo­ziţiei n’a fost stingherită. Totul a fost în regulă. D. general Văitoianu îşi arată in­dignarea că fostul său aghiotant, ginerele d-lui St. C. Pop, l-a In­sultat trivial. Plângându-se d-lui Pop acesta a răspuns că aşa e în a­­legeri. Tot acest om a bătut şoferul unei doamne. Dar d-na, ardeleancă cu demnitate a pălmuit i­o­ginerele d-lui Pop. Opoziţia protestează cu violenţă. Majoritatea intervine. Se produce un mare tumult. In­interpiretare îşi verifică rostul în exerciţiul artei muzicale a bisericii poporului la lumina principiului de conştiinţă muzicală, a cărei funcţi­une determină tot ceea ce este preo­cupare într’o academie de muzică bisericească. Prin urmare discipli­­nele de învăţământ, teoretic şi an­ae­tic, artistic şi ş­iinţific vor con­ver­­ge spre acest focar al realităţii su­fleteşti create de creştinismul şi fi­rea noastră. Studii­­ temeinice întreprinse în academia de muzică vor distinge particularităţile pe care practica românească ie-a imprimat cântului bisericesc bizantin. Căci, cu toată rn­gd­area canonică, mai ales la sate, cântăreţii de biserică, lăsându-se pradă instinctului lor creator şi sub înrâurirea mediului etnic, au ope­rat asupra muzicii bisericeşti nu­meroase modificări, au inventat «faceri» şi chiar au compus piese noui, care îndepărtează considera­bil cântarea bisericească în uz de cea din cărţile de ritual. In institu­ţia academică a căre întemeiere o propunem, se vor hotărî marginile până unde aceste modificări pot fi săvârşite, se va stabili un mod ge­neral şi unitar de cântare biseri­cească. Execuţiunea însăşi a melo­diilor bisericei si, descifrarea şi in­tervine un incident violent între d-nii Mihalache şi Manolescu­ Strun­ga, apoi între d-nii general Văito­ianu şi Aurel Dobrescu care strigă d-lui general, Văitoianu. Hoţ de urnei D. general VAITOIANU îşi reia firul cuvântărei sale. Protestează contra acuzaţiei că magistraţii au schimbat rezultatul votului. D-sa termină cerând validarea dintr’un sentiment de dreptate. Se validează alegerea dela Arad. D. ŞT. C. POP în chestiune per­sonală cu d. general Văitoianu, ca­­re-i reproşase că a insultat pe un soldat şi fie cine l-a tpus acolo, răs­punde că ducându-se la o secţie de votare o sentinelă l’a oprit. Arată că d-sa s’a purtat părin­teşte cu soldatul dar acesta l-a bruscat şi la insultat. Atunci d. Pop Ta făcut dobitoc şi l-a pus la locul lui. Aceasta nu înseamnă că a insul­tat armata. In ce privşte faptele ginerelui său, când a vorbit cu d. general Văitoianu la telefon acesta nu i-a spus ce anume a făcut ginerele său. Şoferul l-a provocat peste măsu­ră pe ginerele său şi de aceea a primit o corecţiune. Nu e de mirare că s’ar fi întâm­plat unele incidente, faţă de cele practicate de dv. în alegeri d-le general. L’ai acuzat pe ginerele meu că e laş. Iţi poate dovedi că nu e laş D. POLICARP BEŢIANU (naţ.­­ţăr.) susţine contestaţia alegerilor de la Bălţi. D-sa spune că în judeţe unde au candidat miniştrii sau persoane marcante ca d-nii N. Maxim, O. Brătianu­ etc., acolo s’a făcut totul ca aceştia să iasă, îşi închipuie oricine ce s’a fă­cut de guvern spre a fi scoşi aceşti candidaţi. Ce interes aveau alegătorii din Hotin şi Bălţi pentru d-nii C. Bră­tianu şi N Maxim? D. GR. CAZACLIU. Amintiţi-vă că în 1917 partidul socialist a pus in Basarabia candidaţi de la Petro­grad cari nici nu ştiau unde vine Basarabia. D. ministru DUCA. Dar şi d-lor au pus candidaturile d-lor Mirto şi Madgearu în Basarabia. D. preşedinte N. N. SAVEANU a­­nunţă Camera că la biserica Pa­triarhiei are loc la orele 11 un pa­rastas pentru memoria regelui Fer­dinand. Roagă pe d-nii deputaţi să participe la acest parastas. Suspendă şedinţa pentru 20 de minute. Şedinţa se deschide la orele 11 şi jumătate. D. POLICARP BEŢIANU îşi con­tinuă cuvântarea întreruptă. D-sa spune că rezultatul votului la Bălţi, la Hotin ca şi aiurea se datoreşte măsurilor sistemului pe care guvernul l-a practicat în toa­tă ţara. D. Beţianu povesteşte apoi cum a fost ridicat cu forţa în toiul nop­­ţei de acasă, de un soldat şi dus pe câmpii, pe stânci, distanţă de 5—6 km. şi dus în mijlocul unei păduri. Acolo sau terorizat atâta, încât la 9 seara obosit, extenuat, a ce­rut să o termine odată şi să-l îm­puşte căci aceasta vedeam că se urmăreşte. D. ministru DUCA: Astea sunt fasoane. Pretinzi că ţi s’a întâm­plat această infamie, şi o tăinueşti de o lună de zile. Nu ai spus-o ni­mănui, n’ai reclamat, nu există la dosar nimic. Alegerea la Hotin s’a validat. Şi acum vii să vorbeşti, aicea laume şi mai ai pretenţia să impresioneze. D. P­­REŢIANU. N’am avut cu in­terpretarea semiografiei, a aşa zi­selor acume bizantine, a semnelor de expresiune este până astăzi ne­lămurită. Cercetările în această pri­vinţă nu vor avea succes fără cu­noaşterea vechei notaţiuni, cea din­­nainte de «masacrul» lui Chrysan­­tos, cum numeşte Bebours reforma acestuia. Rezultatele vor fi dease­­menea confruntate cu etosul muzi­cal al poporului. In privinţa poli­foniei, studiile vor fixa în primul rând în ce raport poate sta melodia bisericească bizantină cu sentimen­tul armonic al poporului şi cu dia­­tonismul prin excelenţă major care a dat naştere funcţiunilor armoni­­ce ale actualului sistem tonal. Dacă sunt tendinţe de a construi o ţesă­tură polifonică pe motive melodice bizantine nu este de utilizat alt pro­cedeu decât cel aeordic ? Şi în tot cazul, nu este de întreprins un ci­clu de studii şi experienţe asupra capacităţii polifonice a celor opt epuri sau glasuri bisericeşti, tipu­rile gamale din muzica bizantină? Este doar ştiut că până azi popo­rul nu cunoaște altă formă de po­lifonie — dacă se poate numi a­­ceasta polifonie — decât un parale­lism în octave sau isonul. Vom continua. G. Breazul D. ministru DUCA: Se poate spu­ne oare asta ? Ai cui. Dar acesta vă este obi­ceiul. D. I. MIN­ALACHE: Aşa este. Aşa este în Basarabia. D. ministru I. G. DUCA: Cum asta ? D. I. MIHALACHE: Până și d. Halippa care este sufletul Basara­biei a fost lovit de un căpitan care a rămas nepedepsit. D. ministru DUCA: Mai întâi. Prezidează p. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii Du­ca, Franasovici, Cipăianu, Stelian Popescu. Răspunsul d­-lui I. Buz­dugan Continuându-se discuţia la ale­gerile din Bălţi, d. ION BUZDU­GAN, răspunde observaţiilor făcu­te de d. Beţianu. D-sa constată netemeinicia afir­maţiilor d-lui Beţianu. Prefectul de Bălţi şi-a făcut datoria în cadre­le legii. Magistratura şi armata au fost deasemenea la înălţimea mi­­siunei lor în stat. Eşecul p­artidului naţional-ţără­­nesc în Basarabia se datoreşte po­liticei cu caracter internaţionalist, inaugurată de câţiva ani acolo. Alegerile au decurs în cea mai perfectă libertate. Nu a fost nimeni arestat sau împiedecat de a face propagandă. Dar d. Stere înţelege să facă propagandă la «ureche». — N’a putut ajunge la vre’un rezultat deoarece organizaţia lupi­stă este destul de puternică la Bălţi graţie politicei oneste pe care d. dr. Lupu şi amicii d-sale politici au făcut-o în acest judeţ. Mulţi din delegaţii opoziţiei au suferit condamnări penale. Aceştia ne-au oferit serviciile lor dar noi i-am refuzat. (Oratorul cr­eşte câteva scrisori destul de sem­nificative în această privinţă). Ale­gerile au constituit o adevărată săr­itoare pentru Basarabia. Cei cari trăesc din specularea nevoilor ba­­sarabene n’au fost aleşi. Au dispă­rut şi Mâţă şi Cocoş şi Gâscă (Ila­ritate). D. IONEL LUPESCU: d. BER­CI­O­VITZ e basarabean? D. I. BUZDUGAN in continuare, nefaste a partidului d-lui Maniu. cesul liberal se datoreşte acţiunei produce cifre, argumentând că suc Termină arătând că partidul d-lui Maniu va rămâne «ţărănist» D. STELIAN POPESCU, minis­trul justiţiei. Nu voesc să abuzez de răbdarea dv. ci ţin să vă dau câteva lămuriri asupra modului cum au decurs alegerile. Nu vreau să relev atacul injust, destul de condamnabil contra ma­gistraturii care este mai iiresus de orice bănuială. Magistraţii nu pot fi acuzaţi pe baza prezumţiilor sau a declaraţii­­lor cutărui partizan politic. Deşi grea misiunea magistraturii, recu­nosc că dânsa şi-a făcut cu priso­sinţă datoria, în toate împrejură­rile. S-au aruncat cu uşurinţă calom­nii magistraturii. Regret că şi d. Mihalache a făcut această gre­şeală. Cum au decurs alegerile ? In pri­mul rând ne-a preocupat dificultă­ţile aplicării legii electorale deoa­rece fostul guvern nu rezolvase unele chestiuni, din lege. De acela am fost nevoiţi să ocolim uneori legea din cauza timpului scurt. Cu ajutorul comisiei centrale electo­rale s-au tranşat multe dificultăţi. Prima măsură luată de minister a fost trimeterea unei circulari tu­turor magistraţilor prin care aceş­tia erau invitaţi la cea mai strictă imparţialitate în operaţiile electo­rale. Deasemenea procurorilor ge­nerali li s-a recomandat să fie ar­bitri între partide. Am întâmpinat dificultăţi şi cu imprimarea cărţi­lor de alegător, de­oarece nu se plătise tipografului cărţile de anul trecut. Secţiile trebuiau repartizate de magistraţi, nefiind timp suficient am trimes circulară ca să se ia în­ţelegere cu i­refecţii pentru împăr­ţirea alegătorilor pe secţii. D. DR. VAIDA-VOEVOD: Tot tragicul constă în fa­ptul că magis­tratura a fost subordonată arbitra­rului prefecţilor. D. ST. POPESCU : Am fost acu­zat că s’au dat delegaţii «ad-hoc» şi s’au făcut numiri interesate. A­ cest lucru nu corespunde realităţii. Am procedat imparţial şi am dat curs tuturor decretelor întocmite de fostul guvern. Chiar băiatul d-lui Stere a beneficiat de această imparţialitate. (Apl.). Cele 200 de numiri au trebuit să fie făcute de­oarece din toate păr­ţile ţării mi se spunea că n’are cine prezida secţiile de votare, exageraţi personalitatea d-lui Ha­lippa, pe care-l cedaţi cu singurul reprezentant al Basarabiei. Or, a­­devărul e altul, unirea Basarabiei a fost realizată pleiada tineretului basarabean din care face parte şi­­n.r . Pemran, fraţii Cazaeliu, I. Buzdugan, A. Inculeţ şi alţii. D. POLICARP BEŢIANU termi­nă cerând invalidarea al­egerii. Şedinţa se ridică la orele 12 şi umătate. Cea viitoare la 3 d. a. dar ţăranii din Basarabia vor mer­ge totdeauna cu partidul ţărănist al d-rului Lupu şi cu partidul de ordine naţional-liberal. ALEGERILE DELA TULCEA Se validează alegerea de la Bălţi Trecându-se apoi la alegerile dela Tulcea. D. GEORGESCU-TULCEA (naţ. ţar­) începe prin a spune, că deşi prevede rezultatul acestei discuţii, totuşi ca o datorie­ faţă de alegă­tori va protesta contra ingerinţe­­or de la Tulcea­minteşte de declaraţia partidu­lui liberal, citată de d. Duca, cu o­­cazia validărilor alegerilor averes­­cane, arătând că a fost un naiv când a crezut în sinceritatea ei. Oratorul aduce omagiu magistra­turei dela Tulcea care s’a purtat corect precum şi d-lui Şerban pre­şedintele organizaţiei liberale, emvi­­t faţă de adversarii politici. Jandarmii sub conducerea unui că­pitan ascultau direct de ordinele gen. Davidoglu. Propaganda a fost împiedecată pe când prefectul se servea de comunişti în propagan­da liberală. Pretorii făceau fie faţă propa­gandă pentru guvern. S’au confiscat cărţile de alegă­tor. Li s’au luat oamenilor vitele din bătătură de către agenţii prefectu­lui, ca apoi candidaţii liberali să se pună «garanţi» pentru ţăran. Sătenii disperaţi au trebuit să în­cheie acele faimoase «contracte e­­lectorale» !­­Suveica a operat, şi la Tulcea. Delegaţii şi asistenţii opoziţiei au fost arestaţi şi bătuţi. D. Georgescu insistă asupra tu­turor abuzurilor guvernamentale, cerând invalidarea operaţiilor elec­torale din Tulcea. D. DRAGHICI (lib.) combate contestaţia cerând validarea. Alegerea dela Tulcea se vali­dează. S’a întâmplat ca din 1500 de ju­decători cari prezidau, unora să li se întâmple ceva. Citez cazul jude­cătorului Petrescu din Ştefăneşti, înlocuit noaptea de­oarece era în­­tr’o stare anormală. Pe nedrept d. Mihalache ne-a făcut o încrimina­re din această înlocuire. Nu s’a dat «concedii forţate» cum s’a spus. D. I. MIHALACHE: Aţi dat con­cediu judecătorului din satul meu. D. St. POPESCU: Era suspec­tat de părtinire. D. I. MIHALACHE: Este rudă cu mine. De ce aţi lăsat însă să prezideze aţi judecători, rude cu candidaţii liberali ? D. ST. POPESCU: Nu s’au îm­potrivit membrii opoziţiei. Magis­tratul Vulcănescu, care lăsase do­vadă scrisă de incorectitudine, fiind reclamat de d. Ihrian, a fost înlocuit şi trimes în judecată. D. GR. IUN­IAN : Este adevă­rată reclamaţia mea, dar i proce­­deul dv. este semnificativ. Aţi tri­mis preşedintelui tribunalului din Gorj care este un magistrat inte­gru o telegramă cifrată în privinţa lui Vulcănescu. După multe ezitări de abia în ajunul alegerii aţi in­dicat cifrul. In schimb preşedinte­lui i-aţi trimes o telegramă deschi­să prin care îi reproşaţi în termeni neobişnuiţi pretinsa sa atitudine părtinitoare, fiind reclamat de un deputat liberal. D. ST. POPESCU continuă, ex­punerea, semnalând «insultele» u­­nora din membrii partidului naţio­nal contra magistraturii. D. Maniu a spus într’un inter­­vet că rezultatul în Ardeal şi Ba­nat ar fi fost şi mai complect dacă unii magistraţi n’ar fi spart urna (cazul dela Sibiu). Magistraţii re­voltaţi mi-au cerut autorizarea pen­tru darea d-sale în judecată. D. I. G. DUCA: Iată ce spun minoritarii (citind dintr’o gazetă): «La Sibiu s’au făcut alegeri foarte civilizate». (Aplauze la majoritate). D. IULIU MANIU: Eu stau în faţa oricărei instanţe ca să fac do­vada informaţiilor mele. In inter­viewul meu spuneam că în Ardeal şi Banat s’au găsit mai mulţi ma­gistraţi cinstiţi ca în vechiul re­gat. Au fost însă şi acolo magis­traţi abuzivi. N’am spus că toţi cei din jud. Sibiu au fost incorecţi ci numai unii din ei au falsificat rezultatul votului. (Apl.). D. ST. POPESCU : Am mai fost acuzat că la Făgăraş am numit­­magistraţi daţi afară de Cur­tea de Casaţie. Nu este exact. Am reintegrat pe cei care câştigaseră procesul în Casaţie. D. V. Madgearu ne-a mai impu­tat că luăm prea mulţi bani pentru imprimarea buletinelor. Ministrul justiţiei explică, spri­jinit pe scrisori comerciale că ti­pografia «Reforma Socială» unde d. Madgearu figurează­ în consiliu de administraţie, a făcut o propu­nere pentru tipărirea buletinelor, propunere în arină retrasă în sco­pul de a «şantaja» pe un tipograf. Preţul învoelei a fost 100 USC lei, cari s’au plătit în două lune. D. St. Popescu itroduce fototgrafiile scri­s. I. G. DUCA, ministru de in­terne : După două săptămâni de lungi dezbateri şi după discursul colegului de la justiţie să nu vă aş­teptaţi la o cuvântare prea mare. Voiu trage numai câteva concluzii.­­ D. dr. Lupu avea dreptate. Cu edu­caţia noastră politică, cu tempera­mentul nostru latin, excesele din alegeri simt explicabile. Nimeni însă nu poate afirma că aş fi făcut un plan machiavelic pentru asigu­rarea succesului nostru. Am dat ordine formale ca jandarmeria să ex­cute numai legile care garan­tează ordinea şi siguranţa. Circu­laţia a fost liberă. Un ofiţer a fost pedepsit de­oarece a înfrânt ordi­nele mele. Tot astfel m’am­ purtat şi cu prefecţii incorecţi.­ D. Anghel Mihăilescu a avut dreptate când a spus că­­am­ «tiranizat» în timpul alegerilor. Am cerut tuturor respectarea strictă a legalităţii de­oarece par­tidul liberal, cu tradiţia lui n’are nevoe de violenţe. El are un trecut de apărat şi un viitor de menajat. De ce nu priveşte opoziţia alege­rile prin tirisma rezultatelor ? Se vede clar că acolo unde am avut organizaţii puternice am reuşit. Deasemenea se ignorează apor­tul d-lui dr. Lupu şi cartelul cu evreii. In Ardeal am pierdut aproape toate alegerile, căci n’avem organi­zaţie. Nu este aceasta o confirma­re că alegerile trebuesc privite sub raportul politic nu sub raportul ingerinţelor? Oare nu v’am putut «opera» şi în Ardeal? (Apl.), care extragem următoarele: Prima mea datorie, în momentul acesta ar fi să mă adresez preşe­dintelui de vârstă care a îndrumat constituirea Adunării. Cum însă alesul dv. e aceeaşi persoană, mă adresez numai dv. şi vă aduc cele mai recunoscătoare mulţumiri, pentru că mi-aţi în­lesnit, ca într’un timp, cât mai scurt, să se fi terminat anevoioa­sa discuţiune a validării operaţ­­­iilor electorale. Sunt acum alesul dv., nu numai că nu aţi regretat — cum mă te­meam eu — prima încercare ce aţi făcut dar eu o încredere — pentru care vă sunt adânc recunoscător— îmi faceţi onoarea de a-mi încre­dinţa mai departe prezidenţia A­­dunării. (Aplauze prelungite şi în­delung repetate). Vă mulţumesc pentru marea cin­ste ce-mi faceţi, îmi dau însă sea­ma că ea îmi pune grele îndato­riri. Depinde de mine ca să mă arăt şi să fiu prezident al întregei A­­dunări şi nu numai al majorităţii, din care fac parte. (Aplauze prelun­gite şi îndelung repetate). Cu respectul ce am avut totdeau­na, pentru adversarul politic cu credinţa că o părere trebuie ascul­tată, chiar când e alta decât e a ta, pricepeţi că voi avea puterea să uit când mă voi găsi aici, că apar­ţin unui partid. (Aplauze m­aiţi­sorilor care îioartă semnătura d-lui V. Madgearu. (Majoritatea vocife­rează; opoziţia cere actele, să se convingă «de visu»). D. I. MIHALACHE : Dacă d. V. Madgearu se va dovedi incorect in această afacere, eu personal trag consecinţele demisionând din Par­lament. Eu cunosc asemenea pro­cedee. S’a mai produs odată un do­cument dela Moscova şi dovada ne­seriozităţii lui este­­astăzi prezenţa pe banca ministerială a d-lui dr. Lupu! (Apl.). D. ST. POPESCU: Aţi mai fă­cut altădată asemenea promisiuni şi nu le-aţi executat. Eu supun ex­pertizei aceste scrisori ca să vă con­vingeţi. Vorbitorul încheie subliniind că magistratura ţării a fost la înălţi­mea misiunei. (Apl.) D. Maniu susţine că au fost în Ar­deal mai mulţi magistraţi integri. Ceea ce înseamnă că în judeţele unde aţi avut majorităţi toţi ma­gistraţii sunt cinstiţi; în altele un­de noi avem oarecari organizaţii şi aţi obţinut jumătate din mandate, înseamnă că numai jumătate din magistraţi sunt cinstiţi şi aşa mai departe. Deaceia socotesc că Adu­narea este ieşită din voinţă naţio­nală. (Apl.). S’a făcut un apel de concordie. Unii cred că partidul național-ţără­nesc va persista în atitudinea lui de azi. Noi credem că vor veni spre nai cu ramura de măslin. (Apl.).­­). SAVEANU anunţă constitui­rea comisiunei care verifică titlu­rile fiecărui deputat. D. EM. DAN mulţumeşte în nu­mele majorităţii d-lui Săveanu, pre­şedintele de vârsta pentru tactul şi spiritul civilizat în care a con­dus dezbaterile. D. IULIU MANIU mulţumeşte şi d-sa în numele partidului na­ţional. D. N. N. SAVEANU mulţumeşte la rându-i întregii Adunări, că ei — spune d-sa — am reuşit cu con­cursul tuturor partidelor să duc la bun sfârşit sarcina ce mi-aţi în­credinţat. (Apl.). Şedinţa se suspendă. La redes­chidere, d. Ionescu (lib), citeşte ra­portul comisiunei de verificare, care conchide la validarea tuturor judeţelor. Raportul este admis. Se proce­dează la optări. In şedinţa de azi dimineaţă şi-a făcut apariţia în Senat noul senator de drept arhiepiscopul romano-catolic Al. Cisar. Şedinţa a fost prezidată de d. Tony Iliescu. Omagiul arhiepiscopului Cisar pentru regele Ferdi­nand ARHIEPISCOPUL CISAR exprimă du­rerea bisericii roman­o-catolice faţă de moartea regelui Ferdinand, simţim însă mângâere,­­— spune Eminenţa Sa — fi­indcă un guvern puternic asigură lini­ştea». Aduce omagii noului rege Mihai. De­clară că va şti să preţuiască onoarea de a reprezenta 1.200.000 romano-catolici în Senat, lucrând pentru consolidarea Româ­niei, unde, încă dela începutul erei creş­tine catolicii s’au bucurat de ospitalitate. Biserica romano-catolică va fi sprijinul Dinastiei. Programul Eminenţei Sale este de a reprezenta pe romano-catolicii din ţară, fără deosebire de naţionalităţi. Minorită­ţile sunt suficient representate, aşa că Eminenţa Sa se va ocupa numai de in­teresele Bisericii catolice. D. ministru C. DIMITRIU a răspuns în numele guvernului, felicitând pe în­­naltul prelat de cuvintele înţelepte şi pa­triotice pe care le-a rostit. D. VICE-PREŞEDINTE TONY ILIES­CU, în numele Senatului, mulţumeşte ar­hiepiscopului Cisar, pentru sentimentele de care dă dovadă faţă de România. Se intră în ordinea de zi, dându-se în discuţie proeesul pentru desfiinţarea sub­secretariatului de Stat c.i­.r., abrogarea legii din 2 Februarie 1927 şi repunerea în vigoare a legii promulgată cu D. R. 1924—1925. . D. N. G. POPOVICI citeşte raportul. D- V. PARU­ŢIU (naţ.-ţăr.) citeşte o declaraţie prin care partidul naţional­­ţărănesc cere autonomia căilor ferate. Eace im istoric al reorganizărilor acestei instituţiuni. Liberalii au urmărit politi­­cianizarea căilor ferate, ceea ce a agravat situaţia, subordonând instituţia interese­lor particulare economice ale partidului liberal. Partidul naţional regretă că nici după experienţele de până acum, libe­ralii nu au renunţat la soluţiile intere­sate şi greşite. In astfel de condiţiuni, partidul naţional îşi declină orice răs­pundere. D. raportor N. POPOVICI a combătut a fi ascultaţi (axilaoze unanime, prelungite). Sarcina mea însă mi-o puteţi mult înlesni domniile voastre. Faţă cu discreditul, ce se încear­că a se arunca asupra regimului parlamentar, se cuvine să facem totul, pentru recâştigarea şi mări­rea prestigiului acestei institu­­ţiuni (aplauze unanime), atât de ne­cesară pentru triumful democra­ţiei. Aceasta nu poate rezulta de­cât făcând ca desbaterile noastre să aibă seriozitatea unor discu­­ţiuni, pornite numai din gândul în făptuirea binelui obştesc, ferite de înveninarea patimelor şi ambiţiu­nilor personale (aplauze unanime şi îndelung repetate). Un preşedinte, ori­câtă imparţia­litate ar avea, nu poate numai el să ridice nivelul desbaterilor, fără concursul fiecăruia din membrii a­cestei Adunări — la acest concurs fac un călduros și sincer axfel (a­­b­lauze unanime).* D. V. BRATIANU depune proec­­tul de lege pentru repartizarea ex­cedentului pe 1927 și împrumutului le 200 milioane lire italiene; un proect privitor la un credit de 22 milioane pentru plata diurnelor deputaţilor şi un al treilea proect pentru acordarea sporului la func­ţionari. Se admite urgenţa. D. DIMITRIU depune proectul de lege pentru desfiinţarea subse­cretariatului de stat de la c. f. p. şi proeetul pentru organizarea minis­terului de Domenii. Alegerea vice­preşedinţi­­lor Sunt aleşi apoi următorii vice­preşedinţi : Em. Dan, 145 voturi. Ştefan Ioan, 151 v. Gherman Pântea, 157 v. Ionescu-Quintus, 170 v. Manulescu-Strunga, 175 v. Simionescu-Bârlad, 250 v. CHESTORII: M. Condrus, 143 voturi. Angl­el Mihăilescu, 147 v. Iuca D., 148 v. Gele Mihail, 142 v. SECRETARII: C. Bucșanu, E. Băcescu, Gr. c. saciiu, M. Mohiesau, I. Pleșea, Eu­­seb Popovici, Predescu 1. Se constitue comisia de răspuns la Mesaj. Comisia de răspuns la Me­sagiu Comisia de răspuns la mesaj este formată din d-nii: Antonescu Vic­­tor, Borcea I., Banu Const., Barcă V., Cosma Aurel dr., Du­mitre­scu Brăila dr. Djuvara Mircea, Flo­­rescu I. Th., Micescu Istrati, Mol­­doveanu Leonte, Coromolu Mih, Filat I., Sassu P. Vasile, Suciu P., Toma Iorga. Şedinţa se ridică la ora 10. Azi la 8 luni, şedinţă, părerile exprimate de d. Paruţiu, afir­mând că avereşeanii au făcut politicia­nism la cfr. Guvernul va veni cu o lege de complectare. Oratorul intră într’o polemică cu d. Clineiu, din partidul naţional, emiţând axiome: «tot ceiace facem trebue să fa­cem cu minte, minte nu se vinde pe piaţă», etc., ca să dovedească greşala ce fac naţiona­l-ţărăniştii că nu iau lecţii de la partidul liberal. Fireşte că reprezentanţii partidului na­ţional au respins, —­ după temperamente — unii cu ironie, alţii cu vehemenţă, ve­selul sfat al raportorului. Cum senatorii trebue să plece la Te- Deum-ul de la Patriarhie, vice-preşedinte­­le — d. Tony Iliescu — dă semne de ne­răbdare, deoarece polemica Popovici — naţional-ţărănişti se lungeşte. Raportorul conchide că nimeni nu ar putea să prefere legea averescană, celei liberale. D. ministru O. DIMITRIU: Nu pot fi de acord cu d. raportor în privinţa spi­ritului de distrugere al partidului naţ­­ţăr, şi cred că în fiecare zi acest partid îşi însuşeşte spiritul de ordine şi de bi­ne general. Pentru refacerea cfr. s-a cheltuit până acum 26 miliarde; dacă refacerea nu e complectă aceasta se datoreşte urmărilor prea grave ale războiului. Guvernul trecut nu a lăsat timp vechei legi liberale, pentru a i se vedea roadele. Consiliul de administraţie instituit de a­­vereşeani conţinea numai membrii po­liticiani. Neagă intenţia partidului liberal de a pune mâna pe cfr. Cu Patos, d. Dimitriu «cheamă sufle­tele curate» care vor «aerisirea birouri­lor d­r.», să voteze legea. S’a votat. Şedinţa viitoare Luni la 3 d. a. Situaţia atmosferică TIMPUL PROBABIL dela 30-31 Iuli­e orele 13. In nord-vestul ţării cerul se va acoperi şi vor cădea uşoare ploi. In restul ţării timp neschimbat cerul senin şi vânt slab din sectorul estic. Temi­eratu­­rile staţionare. ——- *&no- Şedinţele dela 30 Iulie 1927.— Şedinţa de dimineaţa ,iac.-------­Şedinţa d­e după amiaza Lămuririle ministrului de justiţie Declaraţiile ministrului de interne Alegerea preşedintelui Adunarea alege prin aclamaţii * me) şi voi fi acelaş pentru toţi, ne ca preşedinte pe d. N. N. SAVEA­NU. D-sa rosteşte cuvântarea din cunoscând prieteni şi adversari po­litici, ei numai membrii ai Adu­nării Depuntaţilor (aplauze unani­me), cu drepturi egale de a-şi sppu­­ne cuvântul, cu dreptul egal de corpof*i' SENATUL Ședința de dimineață -eojfc­ao-- ------oxo------­ CUVÂNTUL

Next