Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)

1927-09-01 / nr. 852

I ------0^00-----­ (Continuarea articolului din pag. I-a) ------00-X-00-----­Vreau totuși sa observ că în bise­rica noastră se încearcă a se înstă­pâni teorii cesaro-papiste tocmai în anul 1927 în care Roma bate, pe a­­cest teren, categorie în retragere, prin îndemânateca încercare de a reînvia teoria stăpânirii indirecte. (Cf. Mari­tain, Primaute du spiri­­­ tuel).­­ II. INTERPRETAREA ISTORI­CA. P­­S. Arhiereu Simedrea crede că poate rezolva dificultăţile aces­tea punându-ne în faţa faptelor. Principial, metoda poate să fie ac­ceptabilă. Dar sub anumite condiţii. Se cere în primul rând ca faptele a­­cestea să fie suficient de numeroase, ca să poată crea o tradiţie. Mai de­parte, e necesar ca ele să aibă o jus­tificare în istoria poporului şi bise­ricii respective. Şi în sfârşit ele se pot îndepărta, dar nu pot contra­veni în chip categoric unui canon sau unei serii de canoane ale bise­ricii. Este adevărat, P­­S. Simedrea a­­firmă că asemenea cazuri de regen­ţă sunt nenumărate în istoria poli­tică şi religioasă a ţărilor române. Dar nu le numeşte. Noi pe de altă parte nu cunoaştem decât foarte puţine. Cum faptele trebuesc cerce­tate în concret, pentru ca afirmaţia P. S. Arhiereu să facă probă, ar fi nevoe să ni se dea cazurile, pentru a le putea examina şi stabili valoa­rea şi semnificaţia. Exemplul dat — singurul — cu împăratul Heraclius, nu poate fi nici măcar un început de probă. Căci un patriarh care poartă răs­­boiu este, după aşezarea noastră bi­sericească, o monstruozitate, con­damnată în chip expres de can. 7. Sinod IV acum. şi can. 83 apost.,— pe cari am avut prilejul să le amin­tesc mai sus. Trebue să fim cu toţii de acord că nu ne putem prevala ca de un precedent, de o flagrantă căl­care a legii, chiar dacă un asemenea delict nu depsit. Că susceptibilitatea noastră cano­nică nu trebue să fie mai mare de­cât cea a sfinţilor părinţi, cari pe a­­tunci au lăsat să treacă faptul fără să se seziseze? Se poate. Cu o singu­ră condiţie: să mi se dovedească în­­tâiu că întotdeauna când a fost cal­care de canoane din partea celor pu­ternici, episcopatul creştin ortodox a protestat. Iată răspunsul meu la întâmpina­rea P. S. Arhiereu Tit Simedrea. Nădăjduiesc că nu a mai rămas nici un punct care să nu fie lămurit şi care să formeze un argument vala­bil în potriva tezei mele. Dacă mă înşel, rog să fiu făcut atent. Până atunci am dreptul să stabi­lesc că teza pe care am pus-o la în­ceputul acestei acţiuni de lămurire, stă neclintită. NICI DUPĂ LEGILE TARII, NICI DUPĂ CANOANE PATRIARHUL BISERICII ORTO­DOXE ROMANE NU POATE FA­CE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENTA. Nae Ionescu Se prepară o afacere de 3.500.000 lei In atenţiunea d-lui I. G. Duca Drăgăşani 30­ — Călătorul pe care nenorocul l-a purtat pe aci îşi reaminteşte necontenit de aşa zisa instalaţie electrică a oraşului, cu mult inferioară vremurilor când fe­linarele cu opaiţe luminau străzile muradre. E adevărat că există o «uzină» electrică, dacă uzină se poate che­ma motorul vechi de 20 ani al li­nei mori «Moara Drăgăşani» a­­vând în fruntea consiliului de ad­ministraţie pe d. M. Mihalescu ac­tual deputat şi consilier comunal plus rude de sânge, politice, etc. Dar moara a arus iarna trecută- Şi populaţia a oftat uşurată. Bine că a ars. Să avem lumină adevă-. rată. Dar populaţia n’a scăpat. De pe u­rma morii a rămas printre zidu­rile arse motorul. Ce s’au gândit conducătorii morii. S’o vindem co­munei, pentru uzină. Scăpăm ast­fel de datorii. Zis şi făcut. Profitând de faptul că şi trecuta guvernare a consiliului comunal era format din liberali, au dat-o primăriei. Se face o experiență de un mare specialist, inginerul Gâlcă, care con­trar sugerărilor, conchide la aban­donarea irevocabilă a proectului, întrucât: 1. Motorul rămas este prea mic şi, în plus, foarte uzat. 2. Clădirea improprie, costul re­facerii fiind superior preţului unei clădiri noi. 3. Situaţia locului rea (aproape de spital). 4) Li­isa de apă. Ofertanţii n’au descurajat. Şi ex­pertiza a fost considerată neseri­oasă. Apoi se recurge la raportul ar­hitectului Busuioc, prin definite in­­competinţe în această chestie, care, conform sugestiilor, a fost favora­bil. Pe baza acestui raport chestia s’a pus în consiliul comunal, şi, cu toată îndârjita opunere a d-rului Roşescu medicul comunal care a prezentat chiar un memoriu cetăţenesc, aface­rea s-a admis pe preţul fantastic de 3.500.000 lei. Prefectura averescană văzând că era vorba de o afacere liberală a respins propunerea. Venind guvernul liberal, afacerea sa pus din nou în consiliu care era tot acelaşi şi deşi o nouă ex­pertiză a unui alt inginer a dat i­arăşi un răspuns negativ, totuşi comisia a aprobat proectul. Pentru cetăţenii conştienţi, a­­eastă aprobare a consiliului în­seamnă un furt deghizat­ Cetăţenii necăjiţi şi persecutaţi prin politică, nemai având nici­ o altă scăpare se adresează d-lui uca ministerul de interne, căruia îi atrage atenţia asupra furtului ce-i pregătesc edilii oraşului Dră­găşani în paguba comunei. vind cum se cuvine indiferenţa specialiştilor. Pilda grăitoare pe care le-o dă, arată tot ce se poate face pe un teren atât de bogat şi desconsiderat. Din rândurile d-lui Van Gennep se vede limpede că străinii se interesează mai mult de­cât noi de cele ale noastre şi d­­ lVulpescu a căutat să hrănească a­­cest interes. Dar pe lângă acestă însemnătate de căpetenie, lucrarea compatrio­tului nosttru mai are şi alte însu­şiri. întinsa bibliografie de la stâr­şitul volumului, sprijinită mai mult pe cea făcută de d-nii Artur Gorovei şi S. T. Kirileanu în «Şe­zătoarea», are meritul de a îndru­ga pe cercetătorul strein şi chiar român, în lumea cărţilor care cu­prind, fie material folcloric, fie bucăţi scrise în formă populară care ating acest domeniu, recoman­dându-ne ca pe nişte oameni deplin conştienţi, de însemnătatea produc­ţiilor noastre săteşti. O altă parte apoi, de mare v­ie, jos pentru cunoaşterea sufletului românesc, este şi redarea exactă a cântecelor care întovărăşesc fie­care din datini S’au transcris ast­fel pe note: Naşterea Ta Hris­­ise, Colindele, Trei Crai de la răsărit, Căluşelul, precum şi Brâu­leţul, Ţigăneasca, Sârba, Leliţă Oană, Hora Miresei, Kindia, Ialo­­miţeanca, Braşoveanca şi Barbu Mutarul. Nu putem trece cu vederea nici resemnele făcute de autor însuşi intru a reda persoanele şi unel­­tte trebuitoare la Brezaia, Plugu­­şor, Şezătoare, Sorcova, Varikia biţând foarte bine furci, cofăele, ploști, ulcioare, prescuri pentru slujbă, etc. Complectarea acestor desemne prin cele atât de sugestive ale pictorului Ionel Ioanid (preotul cu icoana, colindătorii, irozii, sor­­cova, bobotează, aruncarea crucii a apă, vrăjitoarea, hora) face ca paginile să aibă ilustraţii de cel mai fin gust. Reproducerea după fotografii cu Caloianul, Căluşarii, ţiganii cu ursul, desăvârşesc par­­a imaginilor. Dacă d. Vulpescu ar fi fost un om care să dispute de mijloace, de­sigur ar fi putut da unor nara­ţiuni mai multă întindere, făcând s crească volumul. Faptul însă că mijloacele i-­au lipsit, multe poves­tiri frumoase de bună seamă au fost tăiate, concentrate sau numai re­­■1 mate. Aşa fiind volumul d-lui Vulpescu trebuie judecat şi sub lumina aceasta a sacrificiului ma­terial pe care d-sa, om sărac, l-a făcut. Noi îi recunoaştem zelul şi jert­fele făcute pentru a ne înfăţişa neamul prin tot ce posedă el mai frumos şi mai original. E singura mângâiere pentru un suflet de ar­­tist care, trecând pragul îndeletnic­cirilor sale zilnice, se mândreşte a arăta lumii firea isteaţă şi nobilă­­ celor din mijlocul cărora s’a ri­­scat­ Streinătatea l’a înţeles pri­­mind­u-l cu braţele deschise ca membru în societatea franceză de etnografice şi tradiţiuni populare. E o cinste rară de care d. Vulpescu poate fi mândru căci a dobândit-o numai prin muncă proprie şi me­rite necontestabile. «Les cautumes roumaines pério­­diques» pot figura cu netăgăduit folos în rafturile oricărei biblio­teci., Tiberiu Crudu -exo- --------exo------­ Distribuirea porumbului pentru regiunile secetoase Consfătuirea de la minis­terul de domenii Eri după amiază a avut loc la ministerul de domenii o nouă şe­dinţă a membrilor comisiunei pen­tru distribuirea porumbului săteni­lor din regiunile secetoase. Au participat d-nii C. Argetoia­­nu, ministrul domeniilor, R. Fra­­nasovici, G. Tătărescu, G. Cipăia­­nu, subsecretari de stat, Const. Di­­nescu secretar general al ministe­rului muncei şi cooperaţiei şi Me­­reuţa subdirector general al c. f. r. Şedinţa a fost prezidată de d. C. Argetoianu. După ce d. Consta Dinescu, con­­ducătorul lucrărilor face o expune­re a situaţiei împărţirei porumbu­lui, se hotărăşte ca pentru moment să se sisteze cumpărarea de alte cantităţi de porumb până la hotă­rârile ce va lua consiliul de mi­niştri. Viitoarea şedinţă se va ţine în cursul săptămânei viitoare. -------exp—----­ CUVÂNTUL Consfătuirea de la Casa Şcoalelor Eri dimineaţă, prefecţii de judeţ, convocaţi în Capitală de ministerul instrucţiunei s’au întrunit la Casa Şcoalelor. Iau parte la consfătuire d. dr. O. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Petre Ghiţescu, directorul general al învăţământului normal primar şi Th. Alesseanu, administratorul Ca­sei Şcoalelor. D. DR. C. ANGELESCU, min­is­­a fost în vremea lui pe­ J­urul instrucţiunii, deschizând şedin­ţa, spune prefecţilor că scopul con­­sfătuirei la care i-a chemat este de­săvârşirea operei de construcţii şco­lare începută, încă, din 1922. Vorbind de angajamentul politic de la «Eforie» al d-lui Ionel Brătia­­nu, ministrul instrucţiunii spune, că partidul liberal, după marile acte ale unirei, reformei agrare şi votul obştesc a înscris în programul său reforma culturală. Partidul este angajat pe această chestiune, cum a fost angajat şi cu cea a reformei agrare. Un popor nu poate fi conştient fă­ră cultură. Pentru ridicarea nivelului cultu­ral al ţării, planul meu din 1922 tre­­bueşte continuat. Ştiţi fiecare, care sunt roadele a­cestui plan cele 6000 de şcoli răspân­dite pe cuprinsul ţării sunt roadele planului, pe care mulţi l’au crezut de nerealizat. Această operă începută în 1922 nu ar fi dat rezultate, dacă n’am fi a­vut concursul prefecţilor. Pot spune că majoritatea lor au desfăşurat o activitate, într’adevăr, extraordinară. Aşa s’au făcut mii de şcoli în toa­tă ţara. Ministerul de instrucţie a dat vreo 200 milioane pentru această o­peră. Iar ţăranii au contribuit cu peste 2 miliarde de lei. Asta este do­vada că ţărănimea noastră este dor­nică de lumină şi ea contribue cu bunăvoinţă la construcţiile şcolilor. D. dr­ C. Angelescu face un căldu­ros apel la prefecţi, organele, care trebue să ajute opera culturală şi naţională din judeţul lor. In legătură cu activitatea pe care prefecţii de judeţ trebue s’o dea pen­tru terminarea şcolilor primare mi­nistrul instrucţiunii roagă pe pre­fecţi cu aceiaş solicitudine să o ara­te şi pentru învăţământul compli­mentar, şi de adulţi căutând să în­fiinţeze cât mai multe din aceste şcoli, în judeţele lor. Statul, nu trebue să se mulţumeas­că, numai cu cultura teoretică. Ne trebuesc cât mai multe şcoli de me­serii spite a putea da ţării meseriaşii de care are nevoe, şi din care majo­ritatea astăzi, sunt străini. Prefecţii pot ajuta şi la acest în­văţământ creind cât mai multe şcoli de meserii, de comerţ şi profesiona­le pentru băieţi şi fete. Ministrul instrucţiunii închee, ca aceiaş zei, prefecţii de judeţe să-l de­pună pe tărâmul cultural prin în­fiinţarea de atenee culturale, unde prin conferinţă, teatru, cinemato­graf şi radiofonie, tineretul să-şi complecteze cultura, singură instruc­ţiunea primită în şcoli, nu este su­ficientă pentru ca o ţară să pro­­păşească. D-sa anunţă că de la 1 Septembrie ministerul va numi comisiuni care să se ocupe cu alcătuirea programe­lor culturale. Consfătuirea a luat sfârșit la ore­le 12- ----------0X0------­ nea avem­ de fraudatoriior Dispoziţia ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimes a­­stăzi următorul ordin Administra­ţiilor financiare din ţară: Credem că aţi luat cunoştinţă din relatările apărute în gazete de frau­dele descoperite în săptămâna pre­cedentă la Casieria Direcţiei Moni­torului Oficial, divizia XI-a Cara­­cal şi divizia II Craiova. Prin aceste fraude statul se ve­de descoperit cu sume considerabi­le şi e neapărată nevoe a se lua din timp, (verificările nefiind încă ter­minate), măsurile cele mai grabni­ce şi eficace ca cei vinovaţi să nu apeleze la diferite expediente pen­tru a înstrăina averea pe care şi-au făcut-o cu bunul statului defraudat şi astfel să paralizeze posibilitatea de a se acoperi dificitul cel puţin în parte dacă nu în total. Sechestrarea averilor Conduşi de aceste considerente şi având informaţii că numiţii şi­­au întrebuinţat banii furaţi plasân­du-i în imobile prin diferite loca­lităţi, depozite la diferite institute de credit şi împrumuturi la parti­culari, vă invităm a face cercetări amănunţite în cuprinsul judeţului d-voastră stabilind averea de ori­ce natură (imobilă sau mobilă) ce ar poseda defraudatorii pe cari vi-i numim mai jos şi luând imediate măsuri pentru sechestrarea şi in­ventarierea ei. * Vă atragem atenţia că trebue să depuneţi toată diligenţa şi seriozi­tatea pentru executarea prezentu­lui ordin accelerând măsurile pe care în baza cunoştinţelor dv. loca­le le veţi crede că sunt de folos Sta­tului şi raportând rezultatul deta­liat în termen de 5 zile dela primi­rea prezentului ordin. Cam­ avemi sunt urmărite Cercetările şi sechestrarea se va face pentru averea următorilor, de­­fraudatori: Frauda de la «Monitorul Oficial» fostul dirctor geeneral Fălcoianu Alex., directorul administrativ To­­mescu Traian şi casier Ioan Petcu Vasiliu. Frauda dela divizia II fost căpi­tan N. Manea, col. Chiliman şi că­pitan Sinescu, care are legături cu frauda dela Romanaţi, iar pentru frauda de la divizia 11 pe căpitanii Ciupeanu și Vintilă. ---------exp--------­ Concursurile de admitere la şcoalele profesionale C.F.R. In ziua de 12 Septembrie încep concursurile de admitere ln şcoale­­le profesionale C. F. R., de mişcare telegraf, întreţinere şi manipulare comercială din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. La aceste concursuri se admit candidaţii cari vor face cerere pâ­nă la 1 Septembrie, aducând ur­mătoarele acte : Extractul de naştere doveditor că candidatul nu are mai puţin de 21 ani şi mai mult de 30 ani. Certificatul de 4 clase liceale: gimnaziu, seminar sau o clasă su­perioară de comerţ. Certificatul de naţionalitate, de bună purtare şi livretul de armată sau certificatul de scutire precum şi o fotografie semnată de candidat. Concursul constă în două probe : scris şi oral la chestiunile de arit­metică, geometrie, compunere, geo­grafie şi istoria ţării. Cursurile durează 9 luni, plus timpul examenelor pentru şcolile speciale de mişcare. Elevii vor primi o diurnă de 1000 lei lunar iar în ce priveşte din C. F. R. sa­lariul cu toate accesoriile. Se admit 60 elevi. Pentru şcoala de telegraf, con­cursurile încep la 19 Septembrie, se admit 10 elevi şi vor dura 6 luni. Pentru şcoala de întreţinere, exa­menele încep la 26 Septembrie şi se primesc 50 de elevi. Cursurile vor dura 9 luni. Pentru şcoala de manipulare comercială examenele încep la 28 Septembrie şi vor dura 6 luni. Toate şcoalele îşi vor începe cursurile regulate la 1 Octombrie. Denunţarea contractului dintre minieri şi uzinele sfatului Inspectoratul muncii din Cluj a adus­ la cunoştinţa ministerului muncii că «Uniunea muncitorilor din industria minieră» cu sediul la Cluj, a denunţat contractul colectiv de muncă încheiat între lucrătorii minelor şi uzinelor statului din Transilvania şi ministerul de in­dustrie şi comerţ. Durata acestui contract este pâ­nă la 31 Decembrie, de la care dată muncitorii doresc încheierea unui nou contract colectiv de muncă. Uniunea a denunţat contractul din vreme pentru ca până la expi­rarea actualului contract, să se ca­dă de acord asupra nouilor condi­ții de muncă și salarizare ce vor fi prevăzute în noul contract de muncă. Inspectoratul muncii va întocmi lucrările pentru începerea tratati­velor. Conflict între patroni şi lucrătorii brutari O delegaţie a lucrătorilor brutari din Chişinău s-a prezentat d-lui C­oinescu, secretar general al minis­terului muncii cu un memoriu rec­lamând ministerului că marii patro­ni brutari şi o parte din autorităţile ocale nu dau concursul lor cu privire la respectarea acordului înche­iat între patronii şi lucrătorii brit­ari pentru desfiinţarea muncii de noapte. Ministerul a delegat un inspector care să cerceteze această reclamare și să ia măsurile cuvenite pentru res­pectarea acordului încheiat. ---------exp--------­ Ridicarea prohibitei exportului de vânat D. C. Argetoianu, ministru al agriculturii şi domeniilor a dat o decizie prin care se ridică măsura de prohibiţie a exportului de vâ­nat cu păr sau pene, precum şi a peilor şi blănurilor lor. --------exo-------­ -------exo------­ Casa avocaţilor Uniunea advocaţilor din Româ­nia a luat hotărârea să construia­scă în Bucureşti o casă a avoca­ţilor. Această casă este probabil să fie construită în piaţa Senatului din capătul căei Victoriei, pe un loc ce aparţine Baroului­­ Ilfov şi are o frumoasă perspectivă pe cheiul Dâmboviţei. Un acord al Uniunei cu baroul de Ilfov, va asigura ridicarea ca­sei avocaţilor, pe locul baroului Ilfov, adică în imediata apropiere a Palatului de Justiţie. In vedere de a se aduna o parte din fondurile necesare pentru con­struirea acestei case, Uniunea a­­vocaţilor a organizat o loterie care , a fost autorizată de ministerul de­­ Interne. Biletele loteriei se vor distribui numai prin barouri. Tragerea loteriei va avea loc la 1 Ianuarie 1928 şi se vor distribui câştiguri de 3.000.000 lei. in jurul dispariţiei gropu­lui de 500.000 iei dela Iaşi Iaşi 30. „ Am anunţat la timp că dela Oficiul Poştal al gării Iaşi s’a furat un grop de 500 mii lei, pe care Societatea de export «Continenta­la» din Bucureşti îl expediase unei firme comerciale din Bălţi. Am a­rătat că în cursul nopţei de eri s’au ordonat 7 arestări în rândurile per­sonalului inferior de la Oficiul poş­tal al gării Iaşi şi la domiciliul a­­celora s’au fă­cut percheziţii, nu s’a găsit însă nimic. Cei 7 arestaţi au fost înaintaţi bri­găzii de urmărire pentru cercetări. In cursul zilei de azi au fost ci­taţi ca informatori, în legătură cu disparita grupului d-nii Constan­tin Lungu şi Iosifescu, funcţionari de la oficiul poştal Iaşi, precum şi d-nii: Voicu Virgil, Haligiu Vasile, Tăuteanu Gheorghe şi Blănăria, a­­ceştia din urmă spre a da unele ex­plicaţii ce li s’au cerut. Autorităţile poliţieneşti cred că autorii furtului vor fi în cel mai scurt timp descoperiţi. Explozie pe un vapor CONSTANTA, 30. — O groazni­că explozie s’a produs azi diminea­ță pe bordul vaporului olandez «Augustin». Explozia producându-se în apro­piere de câteva pompe cu ulei, au produs grave arsuri fochistului Jack Sneec, care transportat la spital, a încetat din viată. ---------exo--------­ Jefuirea unor călători CHISINAU, 30. — In com­una Bab­encia, judeţul Cetatea Albă, o bandă de tâlhari îmbrăcaţi în haine militare, a atacat un auto­buz cu pasageri cari au fost je­fuiţi de suma de 240.000 lei. Un depozit de petrol în centrul oraşului Galaţi Ministerul muncii a fost sesizat de o plângere din partea mai mul­tor cetăţeni din Galaţi pri­n care se arată pericolul ce-l prezintă pen­tru locuitorii din împrejurimile ra­finăriei de petrol «Palas» din acea localitate, care, ţine în apropiere un depozit de 16 cisterne cu o can­titate de circa 500 vagoane de ben­zină­ In această privinţă, măsurile lua­te până în prezent de către autori­tăţile locale nefiind suficiente pen­tru înlăturarea pericolului în caz de incendiu, locuitorii au cerut mi­nisterului, muncii luarea de nouă măsuri. In acest scop, ministerul va num­i o delegaţie compusă din reprezen­tanţii ministerelor muncii, sănătă­ţii şi industriei pentru a face anchetă la faţa locului şi a găsi soluţie practică pentru înlăturarea pericolului la care sunt expuşi locuitorii din acea regiune a ora­şului Galaţi. ---------exod:-----­ Ura­rausEcsu­ arheologic la Bălţi Din iniţiativa episcopului Visa­­rion se va înfiinţa de curând la Bălţi un muzeu istorico-arheologic. Muzeul va fi un fel de ateneu al Basarabiei de Nord, cuprinzând în el toate relicvele şi monumentele trecutului istoric al Basarabiei de Nord. Aci vor fi aduse şi păstrate antichităţile din judeţele Bălţi, So­­roca şi Hotin. Primul loc vor ocupa antichită­ţile religioase­ bisericeşti. Cu drept cuvânt în bisericile nord-basarabene se păstrează în prezent materiale: cărţi vechi, veş­minte, icoane şi alte obiecte de o valoare istorică nepreţuită. Toate acestea vor fi ridicate de la bise­rici şi aduse la muzeu spre ceerce­­tare şi păstrare. Pe lângă muzeu se va institui un­ comitet a cărei grijă va fi apă­rarea şi restabilirea clădirilor bi­sericeşti vechi, din Nordul Basara­biei cari sunt recunoscute ca mo­numente istorice. «Teatrul nostru» Şi-a reluat activitatea, întreruptă căte­va zile din pricina timpului ne­prielnic. Pe scena din Calea Griviţei se joacă în fiecare seară amuzanta localizare a d-lui Paul Gusty: «Ma­nevrele de Toamnă». In primele ro­luri Const. Toneanu, Al. Ghiberlcon, G. Chamel, I. Brătulescu, Al. Jeles, N. Velculescu, C. Theodoru şi d-nele Nelly Caracioni, Sylvia Dumitrescu, M. Mauvrina, M. Nicolau, Nuşa Iva­novna, etc. Teatrul Naţional din Chişinău Stagiunea Teatrului Naţional din Chişinău, deschizându-se şi anul a■ ce sta ca de obiceiu în Octombrie, —­­de astă dată cu concursul d-lui Ion Brezeanu dela Teatrul Naţional din Bucureşti — d. Ion Livescu, directo­rul teatrului, cu autorizarea ministe­rului artelor va întreprinde un tur­neu de 20 de zile în toată ţara. Dela Teatrul Mic Deschiderea stagiunei Teatrului Mic, are loc Vineri 9 Septembrie 1927, şi se va juca «Fata Morgana» comedie într’un act de d-l Vai­­­jean şi «Doctorul», comedie în acte de Fodor László, în rolurile principale d-nele Maria Filioti, Ma­ria Ciucurescu-Bulfinsky, Annie Capustin, Silvia Dumitrescu, N­. Bulfinsky, Mişu Fotino, G. Cba­mei, Al. Giugaru şi N. Velculescu. A apărut cartea candidatului la bacalaureat pentru limba şi literatu­ra franceză, răspunsuri metodice la programa oficială de T. Neicu şi Al. Ţuţuianu profesori liceul Pi­teşti. De vânzare la principalele librării. T­eatrul «Regina Maria» îşi deschide stagiunea în ziua de Sâmbătă 8 Septembrie cu piesa «D-şoara Nastasia» de d. M. Zamfi­­rescu- In rolurile principale d-nii O. Storin, V. Maximilian şi d-ra Sora­­na Topa de la Teatrul Naţional. • A doua premieră la Teatrul Regi­na Maria va avea loc în ziua de Joi 8 Septembr­ie cu piesa «Răpirea Sa­binelor­» localizate de d. P. Gusti, cu V. Maximilian în rolul principal. Direcţiunea a luat hotărârea de a alterna piesele în urma convenţiu­­nei între Teatrul Naţional şi Tea­trul Regina, pentru schimbul de ac­tori- Teatrul Naţional îşi deschide stagiunea Mercuri 31 crt­ cu piesa istorică «Răzvan şi Vidra» de Haşdeu. In rolurile prin­cipale vor apare: d-ra Sorana Topa şi d-nii Băltăţeanu, Ion Petrescu, Athanasescu, Gr. Mărculescu, Duţu­­lescu, Ion Sârbu, N. Săvulescu, Bal­­dovin, Polizu, Conabie etc. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Vineri 2 Septembrie va fi premie­ra piesei «Comedia fericirii» de N­­Evreinov­iar Vineri 16 Septembrie se va reprezen­ta pentru Întâia oară «Cyrano de Bergerac». Ambele pie­se sunt puse în scenă cu un fast de­osebit şi o distribuţie din cele mai alese de către d. director de scenă Soare Z. Soare. » D-na Florica Georgescu Scârţan a fost angajată maestră în atelierele Teatrului Naţional din Bucureşti. Spectacole Teatrul Nostru: Manevrele de toamnă. Teatrul Cărăbuş: Dă-te jos din Corcoduş. Teatrul Nou: Hai noroc! Congres biologic La Braşov va avea loc între 7—9 Septembrie, congresul internaţional­ologic, la care vor participa 200 profesori cu renume mondial. —-----exo----— împuşcarea mmn hof de cai CONSTANŢA, 30. — Guardul co­munal Leonte Ciuberiu observând o bandă de hoţi că scoteau mai mulţi cai din grajdul săteanului Ion Ștefania din comuna Hasidu­­lue, a tras focuri de armă, rănind mortal pe unul din bandiți, anume Ion Banciu.­ ­No­ amt ' Bibliografie ——OOtJîOO----­El fusese făcut vinovat de fals în acte Poliţia din Lugoj a înaintat ori­tim. poliţiei Capitalei pe Sorin Ră­­dulescu, cunoscut client al poliţiei şi pe Niculae Stoicescu, cari au fost găsiţi cu acte false spunând că sunt împuterniciţii «Oficiului de vânza­­re a zahărului din Bucureşti», pen­tru achiziţionarea de comenzi. Isprava unui fost sub­comisar Cei doi arestaţi au mărturisit că actele le-au fost date de un funcţio­nar din serviciul oficiului de zahăr. In timpul anchetei a venit la po­liţie Valeriu Constantinescu, zis Puiu, fost subcomisar în poliţia Ca­pitalei. Cei doi arestaţi i-au arătat comisarului că acesta este funcţio­narul. Constantinescu a fost imediat a­­restat şi a făcut mărturisiri comp­lecte. Fostul subcomisar a arătat că ac­tele le-a furat de la tatăl său, care e şeful serviciului de expediţie al ofi­ciului de zahăr. Tot el a falsif­icat un buletine de populaţie pen­tru Sorin Rădulescu, pe numele de Samu­el Lustgarten şi pentru Ni­culae Stoicescu, pe numele de Jean Bergher. După cele două falsuri Constanţi­escu le-a mai legalizat în fals o procură, ea emanată de la direcţia oficiului de zahăr, ca să poată în­casa în numele oficiului sume de bani. Sinuciderea din arest Valeriu Constantinescu, care este autorul acestor falsuri şi escroche­rii şi-a dat seama de cele ce a făcut şi temându-se ca tatăl său să nu su­fere consecinţele s-a sinucis în ares­tul poliţiei. Constantinescu, care la încarcera­re a fost minuţios percheziţionat şi-a strecurat totuşi în părul — pe care-l purta mare — un praf de stri­cuină. Pe când tovarăşii de celulă dor­meau, Constantinescu a înghiţit stri­cnină. Când sentinela a dat alarma acesta murise. Ancheta La prefectura poliţiei au sosit d-nii Anibal Stoenescu, prefect ad­­in­ter­im al poliţiei, procuror Alevra, inspectorul siguranţei D. Negrescu şi comisarul A. Dragomirescu cari au descris o anchetă. Cadavrul sinucigaşului a fost dus la morgă. SINUCIDEREA DIN STR. PÂNDELE DINU Eri d. a. s’a sinucis în str. Pande­le Dinu, No- 97, d-na Constanţa Mi­­hăilescu, funcţionară în ministerul de război. D. comisar Simionescu, de la cir­cumscripţia 10-a care a fost înştiin­ţat de acest fapt a plecat la locuin­ţa sinucigaşei. Camera a fost găsi­tă închisă, iar sinucigaşea se afla în pat având o rană în partea stân­i­gă a peptului, iar în mâna dreaptă un revolver cu care îşi curmase viaţa. In cameră, pe o noptieră, poliţis­tul a găsit o scrisoare lăsată de d-na Mihăilescu, în care spune că s-a sinucis­ din cauză că suferea le nervi. Roagă pe fratele său să în­grijească de înmormântarea ei pen­tru care lasă 25 mii lei. CĂZUT DE PE CAL Oprea Casian, băiat de grajd a trecut ori de­a­ călare pe şoseaua Ki­­selef. Calul speriindu-se, Oprea a fost trântit pe caldarâm şi rănit grav. Rănitul a fost dus la spitalul Co­lentina. CAPITALA ii n­umi în arestul poliţiei îndoita crimă din loneşti (Hotin) HOTIN, 30. — In comuna loneşti (Hotin) trei bandiţi înarmaţi au intrat la comerciantul Schänder şi i-au cerut bani. Acesta refuzând a fost ucis. Deasem­enea a fost omo­râtă şi soţia comerciantului. Bandiţii au reuşit să fure 400 mii de lei. --------exo----—

Next