Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)
1927-09-01 / nr. 852
I ------0^00----- (Continuarea articolului din pag. I-a) ------00-X-00-----Vreau totuși sa observ că în biserica noastră se încearcă a se înstăpâni teorii cesaro-papiste tocmai în anul 1927 în care Roma bate, pe acest teren, categorie în retragere, prin îndemânateca încercare de a reînvia teoria stăpânirii indirecte. (Cf. Maritain, Primaute du spiri tuel). II. INTERPRETAREA ISTORICA. PS. Arhiereu Simedrea crede că poate rezolva dificultăţile acestea punându-ne în faţa faptelor. Principial, metoda poate să fie acceptabilă. Dar sub anumite condiţii. Se cere în primul rând ca faptele acestea să fie suficient de numeroase, ca să poată crea o tradiţie. Mai departe, e necesar ca ele să aibă o justificare în istoria poporului şi bisericii respective. Şi în sfârşit ele se pot îndepărta, dar nu pot contraveni în chip categoric unui canon sau unei serii de canoane ale bisericii. Este adevărat, PS. Simedrea afirmă că asemenea cazuri de regenţă sunt nenumărate în istoria politică şi religioasă a ţărilor române. Dar nu le numeşte. Noi pe de altă parte nu cunoaştem decât foarte puţine. Cum faptele trebuesc cercetate în concret, pentru ca afirmaţia P. S. Arhiereu să facă probă, ar fi nevoe să ni se dea cazurile, pentru a le putea examina şi stabili valoarea şi semnificaţia. Exemplul dat — singurul — cu împăratul Heraclius, nu poate fi nici măcar un început de probă. Căci un patriarh care poartă răsboiu este, după aşezarea noastră bisericească, o monstruozitate, condamnată în chip expres de can. 7. Sinod IV acum. şi can. 83 apost.,— pe cari am avut prilejul să le amintesc mai sus. Trebue să fim cu toţii de acord că nu ne putem prevala ca de un precedent, de o flagrantă călcare a legii, chiar dacă un asemenea delict nu depsit. Că susceptibilitatea noastră canonică nu trebue să fie mai mare decât cea a sfinţilor părinţi, cari pe atunci au lăsat să treacă faptul fără să se seziseze? Se poate. Cu o singură condiţie: să mi se dovedească întâiu că întotdeauna când a fost calcare de canoane din partea celor puternici, episcopatul creştin ortodox a protestat. Iată răspunsul meu la întâmpinarea P. S. Arhiereu Tit Simedrea. Nădăjduiesc că nu a mai rămas nici un punct care să nu fie lămurit şi care să formeze un argument valabil în potriva tezei mele. Dacă mă înşel, rog să fiu făcut atent. Până atunci am dreptul să stabilesc că teza pe care am pus-o la începutul acestei acţiuni de lămurire, stă neclintită. NICI DUPĂ LEGILE TARII, NICI DUPĂ CANOANE PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE NU POATE FACE PARTE DIN CONSILIUL DE REGENTA. Nae Ionescu Se prepară o afacere de 3.500.000 lei In atenţiunea d-lui I. G. Duca Drăgăşani 30 — Călătorul pe care nenorocul l-a purtat pe aci îşi reaminteşte necontenit de aşa zisa instalaţie electrică a oraşului, cu mult inferioară vremurilor când felinarele cu opaiţe luminau străzile muradre. E adevărat că există o «uzină» electrică, dacă uzină se poate chema motorul vechi de 20 ani al linei mori «Moara Drăgăşani» având în fruntea consiliului de administraţie pe d. M. Mihalescu actual deputat şi consilier comunal plus rude de sânge, politice, etc. Dar moara a arus iarna trecută- Şi populaţia a oftat uşurată. Bine că a ars. Să avem lumină adevă-. rată. Dar populaţia n’a scăpat. De pe urma morii a rămas printre zidurile arse motorul. Ce s’au gândit conducătorii morii. S’o vindem comunei, pentru uzină. Scăpăm astfel de datorii. Zis şi făcut. Profitând de faptul că şi trecuta guvernare a consiliului comunal era format din liberali, au dat-o primăriei. Se face o experiență de un mare specialist, inginerul Gâlcă, care contrar sugerărilor, conchide la abandonarea irevocabilă a proectului, întrucât: 1. Motorul rămas este prea mic şi, în plus, foarte uzat. 2. Clădirea improprie, costul refacerii fiind superior preţului unei clădiri noi. 3. Situaţia locului rea (aproape de spital). 4) Liisa de apă. Ofertanţii n’au descurajat. Şi expertiza a fost considerată neserioasă. Apoi se recurge la raportul arhitectului Busuioc, prin definite incompetinţe în această chestie, care, conform sugestiilor, a fost favorabil. Pe baza acestui raport chestia s’a pus în consiliul comunal, şi, cu toată îndârjita opunere a d-rului Roşescu medicul comunal care a prezentat chiar un memoriu cetăţenesc, afacerea s-a admis pe preţul fantastic de 3.500.000 lei. Prefectura averescană văzând că era vorba de o afacere liberală a respins propunerea. Venind guvernul liberal, afacerea sa pus din nou în consiliu care era tot acelaşi şi deşi o nouă expertiză a unui alt inginer a dat iarăşi un răspuns negativ, totuşi comisia a aprobat proectul. Pentru cetăţenii conştienţi, aeastă aprobare a consiliului înseamnă un furt deghizat Cetăţenii necăjiţi şi persecutaţi prin politică, nemai având nici o altă scăpare se adresează d-lui uca ministerul de interne, căruia îi atrage atenţia asupra furtului ce-i pregătesc edilii oraşului Drăgăşani în paguba comunei. vind cum se cuvine indiferenţa specialiştilor. Pilda grăitoare pe care le-o dă, arată tot ce se poate face pe un teren atât de bogat şi desconsiderat. Din rândurile d-lui Van Gennep se vede limpede că străinii se interesează mai mult decât noi de cele ale noastre şi d lVulpescu a căutat să hrănească acest interes. Dar pe lângă acestă însemnătate de căpetenie, lucrarea compatriotului nosttru mai are şi alte însuşiri. întinsa bibliografie de la stârşitul volumului, sprijinită mai mult pe cea făcută de d-nii Artur Gorovei şi S. T. Kirileanu în «Şezătoarea», are meritul de a îndruga pe cercetătorul strein şi chiar român, în lumea cărţilor care cuprind, fie material folcloric, fie bucăţi scrise în formă populară care ating acest domeniu, recomandându-ne ca pe nişte oameni deplin conştienţi, de însemnătatea producţiilor noastre săteşti. O altă parte apoi, de mare vie, jos pentru cunoaşterea sufletului românesc, este şi redarea exactă a cântecelor care întovărăşesc fiecare din datini S’au transcris astfel pe note: Naşterea Ta Hrisise, Colindele, Trei Crai de la răsărit, Căluşelul, precum şi Brâuleţul, Ţigăneasca, Sârba, Leliţă Oană, Hora Miresei, Kindia, Ialomiţeanca, Braşoveanca şi Barbu Mutarul. Nu putem trece cu vederea nici resemnele făcute de autor însuşi intru a reda persoanele şi uneltte trebuitoare la Brezaia, Pluguşor, Şezătoare, Sorcova, Varikia biţând foarte bine furci, cofăele, ploști, ulcioare, prescuri pentru slujbă, etc. Complectarea acestor desemne prin cele atât de sugestive ale pictorului Ionel Ioanid (preotul cu icoana, colindătorii, irozii, sorcova, bobotează, aruncarea crucii a apă, vrăjitoarea, hora) face ca paginile să aibă ilustraţii de cel mai fin gust. Reproducerea după fotografii cu Caloianul, Căluşarii, ţiganii cu ursul, desăvârşesc para imaginilor. Dacă d. Vulpescu ar fi fost un om care să dispute de mijloace, desigur ar fi putut da unor naraţiuni mai multă întindere, făcând s crească volumul. Faptul însă că mijloacele i-au lipsit, multe povestiri frumoase de bună seamă au fost tăiate, concentrate sau numai re■1 mate. Aşa fiind volumul d-lui Vulpescu trebuie judecat şi sub lumina aceasta a sacrificiului material pe care d-sa, om sărac, l-a făcut. Noi îi recunoaştem zelul şi jertfele făcute pentru a ne înfăţişa neamul prin tot ce posedă el mai frumos şi mai original. E singura mângâiere pentru un suflet de artist care, trecând pragul îndeletniccirilor sale zilnice, se mândreşte a arăta lumii firea isteaţă şi nobilă celor din mijlocul cărora s’a riscat Streinătatea l’a înţeles primindu-l cu braţele deschise ca membru în societatea franceză de etnografice şi tradiţiuni populare. E o cinste rară de care d. Vulpescu poate fi mândru căci a dobândit-o numai prin muncă proprie şi merite necontestabile. «Les cautumes roumaines périodiques» pot figura cu netăgăduit folos în rafturile oricărei biblioteci., Tiberiu Crudu -exo- --------exo------ Distribuirea porumbului pentru regiunile secetoase Consfătuirea de la ministerul de domenii Eri după amiază a avut loc la ministerul de domenii o nouă şedinţă a membrilor comisiunei pentru distribuirea porumbului sătenilor din regiunile secetoase. Au participat d-nii C. Argetoianu, ministrul domeniilor, R. Franasovici, G. Tătărescu, G. Cipăianu, subsecretari de stat, Const. Dinescu secretar general al ministerului muncei şi cooperaţiei şi Mereuţa subdirector general al c. f. r. Şedinţa a fost prezidată de d. C. Argetoianu. După ce d. Consta Dinescu, conducătorul lucrărilor face o expunere a situaţiei împărţirei porumbului, se hotărăşte ca pentru moment să se sisteze cumpărarea de alte cantităţi de porumb până la hotărârile ce va lua consiliul de miniştri. Viitoarea şedinţă se va ţine în cursul săptămânei viitoare. -------exp—---- CUVÂNTUL Consfătuirea de la Casa Şcoalelor Eri dimineaţă, prefecţii de judeţ, convocaţi în Capitală de ministerul instrucţiunei s’au întrunit la Casa Şcoalelor. Iau parte la consfătuire d. dr. O. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Petre Ghiţescu, directorul general al învăţământului normal primar şi Th. Alesseanu, administratorul Casei Şcoalelor. D. DR. C. ANGELESCU, minisa fost în vremea lui pe Jurul instrucţiunii, deschizând şedinţa, spune prefecţilor că scopul consfătuirei la care i-a chemat este desăvârşirea operei de construcţii şcolare începută, încă, din 1922. Vorbind de angajamentul politic de la «Eforie» al d-lui Ionel Brătianu, ministrul instrucţiunii spune, că partidul liberal, după marile acte ale unirei, reformei agrare şi votul obştesc a înscris în programul său reforma culturală. Partidul este angajat pe această chestiune, cum a fost angajat şi cu cea a reformei agrare. Un popor nu poate fi conştient fără cultură. Pentru ridicarea nivelului cultural al ţării, planul meu din 1922 trebueşte continuat. Ştiţi fiecare, care sunt roadele acestui plan cele 6000 de şcoli răspândite pe cuprinsul ţării sunt roadele planului, pe care mulţi l’au crezut de nerealizat. Această operă începută în 1922 nu ar fi dat rezultate, dacă n’am fi avut concursul prefecţilor. Pot spune că majoritatea lor au desfăşurat o activitate, într’adevăr, extraordinară. Aşa s’au făcut mii de şcoli în toată ţara. Ministerul de instrucţie a dat vreo 200 milioane pentru această operă. Iar ţăranii au contribuit cu peste 2 miliarde de lei. Asta este dovada că ţărănimea noastră este dornică de lumină şi ea contribue cu bunăvoinţă la construcţiile şcolilor. D. dr C. Angelescu face un călduros apel la prefecţi, organele, care trebue să ajute opera culturală şi naţională din judeţul lor. In legătură cu activitatea pe care prefecţii de judeţ trebue s’o dea pentru terminarea şcolilor primare ministrul instrucţiunii roagă pe prefecţi cu aceiaş solicitudine să o arate şi pentru învăţământul complimentar, şi de adulţi căutând să înfiinţeze cât mai multe din aceste şcoli, în judeţele lor. Statul, nu trebue să se mulţumească, numai cu cultura teoretică. Ne trebuesc cât mai multe şcoli de meserii spite a putea da ţării meseriaşii de care are nevoe, şi din care majoritatea astăzi, sunt străini. Prefecţii pot ajuta şi la acest învăţământ creind cât mai multe şcoli de meserii, de comerţ şi profesionale pentru băieţi şi fete. Ministrul instrucţiunii închee, ca aceiaş zei, prefecţii de judeţe să-l depună pe tărâmul cultural prin înfiinţarea de atenee culturale, unde prin conferinţă, teatru, cinematograf şi radiofonie, tineretul să-şi complecteze cultura, singură instrucţiunea primită în şcoli, nu este suficientă pentru ca o ţară să propăşească. D-sa anunţă că de la 1 Septembrie ministerul va numi comisiuni care să se ocupe cu alcătuirea programelor culturale. Consfătuirea a luat sfârșit la orele 12- ----------0X0------ nea avem de fraudatoriior Dispoziţia ministerului de finanţe Ministerul de finanţe a trimes astăzi următorul ordin Administraţiilor financiare din ţară: Credem că aţi luat cunoştinţă din relatările apărute în gazete de fraudele descoperite în săptămâna precedentă la Casieria Direcţiei Monitorului Oficial, divizia XI-a Caracal şi divizia II Craiova. Prin aceste fraude statul se vede descoperit cu sume considerabile şi e neapărată nevoe a se lua din timp, (verificările nefiind încă terminate), măsurile cele mai grabnice şi eficace ca cei vinovaţi să nu apeleze la diferite expediente pentru a înstrăina averea pe care şi-au făcut-o cu bunul statului defraudat şi astfel să paralizeze posibilitatea de a se acoperi dificitul cel puţin în parte dacă nu în total. Sechestrarea averilor Conduşi de aceste considerente şi având informaţii că numiţii şiau întrebuinţat banii furaţi plasându-i în imobile prin diferite localităţi, depozite la diferite institute de credit şi împrumuturi la particulari, vă invităm a face cercetări amănunţite în cuprinsul judeţului d-voastră stabilind averea de orice natură (imobilă sau mobilă) ce ar poseda defraudatorii pe cari vi-i numim mai jos şi luând imediate măsuri pentru sechestrarea şi inventarierea ei. * Vă atragem atenţia că trebue să depuneţi toată diligenţa şi seriozitatea pentru executarea prezentului ordin accelerând măsurile pe care în baza cunoştinţelor dv. locale le veţi crede că sunt de folos Statului şi raportând rezultatul detaliat în termen de 5 zile dela primirea prezentului ordin. Cam avemi sunt urmărite Cercetările şi sechestrarea se va face pentru averea următorilor, defraudatori: Frauda de la «Monitorul Oficial» fostul dirctor geeneral Fălcoianu Alex., directorul administrativ Tomescu Traian şi casier Ioan Petcu Vasiliu. Frauda dela divizia II fost căpitan N. Manea, col. Chiliman şi căpitan Sinescu, care are legături cu frauda dela Romanaţi, iar pentru frauda de la divizia 11 pe căpitanii Ciupeanu și Vintilă. ---------exp-------- Concursurile de admitere la şcoalele profesionale C.F.R. In ziua de 12 Septembrie încep concursurile de admitere ln şcoalele profesionale C. F. R., de mişcare telegraf, întreţinere şi manipulare comercială din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. La aceste concursuri se admit candidaţii cari vor face cerere până la 1 Septembrie, aducând următoarele acte : Extractul de naştere doveditor că candidatul nu are mai puţin de 21 ani şi mai mult de 30 ani. Certificatul de 4 clase liceale: gimnaziu, seminar sau o clasă superioară de comerţ. Certificatul de naţionalitate, de bună purtare şi livretul de armată sau certificatul de scutire precum şi o fotografie semnată de candidat. Concursul constă în două probe : scris şi oral la chestiunile de aritmetică, geometrie, compunere, geografie şi istoria ţării. Cursurile durează 9 luni, plus timpul examenelor pentru şcolile speciale de mişcare. Elevii vor primi o diurnă de 1000 lei lunar iar în ce priveşte din C. F. R. salariul cu toate accesoriile. Se admit 60 elevi. Pentru şcoala de telegraf, concursurile încep la 19 Septembrie, se admit 10 elevi şi vor dura 6 luni. Pentru şcoala de întreţinere, examenele încep la 26 Septembrie şi se primesc 50 de elevi. Cursurile vor dura 9 luni. Pentru şcoala de manipulare comercială examenele încep la 28 Septembrie şi vor dura 6 luni. Toate şcoalele îşi vor începe cursurile regulate la 1 Octombrie. Denunţarea contractului dintre minieri şi uzinele sfatului Inspectoratul muncii din Cluj a adus la cunoştinţa ministerului muncii că «Uniunea muncitorilor din industria minieră» cu sediul la Cluj, a denunţat contractul colectiv de muncă încheiat între lucrătorii minelor şi uzinelor statului din Transilvania şi ministerul de industrie şi comerţ. Durata acestui contract este până la 31 Decembrie, de la care dată muncitorii doresc încheierea unui nou contract colectiv de muncă. Uniunea a denunţat contractul din vreme pentru ca până la expirarea actualului contract, să se cadă de acord asupra nouilor condiții de muncă și salarizare ce vor fi prevăzute în noul contract de muncă. Inspectoratul muncii va întocmi lucrările pentru începerea tratativelor. Conflict între patroni şi lucrătorii brutari O delegaţie a lucrătorilor brutari din Chişinău s-a prezentat d-lui Coinescu, secretar general al ministerului muncii cu un memoriu reclamând ministerului că marii patroni brutari şi o parte din autorităţile ocale nu dau concursul lor cu privire la respectarea acordului încheiat între patronii şi lucrătorii britari pentru desfiinţarea muncii de noapte. Ministerul a delegat un inspector care să cerceteze această reclamare și să ia măsurile cuvenite pentru respectarea acordului încheiat. ---------exp-------- Ridicarea prohibitei exportului de vânat D. C. Argetoianu, ministru al agriculturii şi domeniilor a dat o decizie prin care se ridică măsura de prohibiţie a exportului de vânat cu păr sau pene, precum şi a peilor şi blănurilor lor. --------exo------- -------exo------ Casa avocaţilor Uniunea advocaţilor din România a luat hotărârea să construiască în Bucureşti o casă a avocaţilor. Această casă este probabil să fie construită în piaţa Senatului din capătul căei Victoriei, pe un loc ce aparţine Baroului Ilfov şi are o frumoasă perspectivă pe cheiul Dâmboviţei. Un acord al Uniunei cu baroul de Ilfov, va asigura ridicarea casei avocaţilor, pe locul baroului Ilfov, adică în imediata apropiere a Palatului de Justiţie. In vedere de a se aduna o parte din fondurile necesare pentru construirea acestei case, Uniunea avocaţilor a organizat o loterie care , a fost autorizată de ministerul de Interne. Biletele loteriei se vor distribui numai prin barouri. Tragerea loteriei va avea loc la 1 Ianuarie 1928 şi se vor distribui câştiguri de 3.000.000 lei. in jurul dispariţiei gropului de 500.000 iei dela Iaşi Iaşi 30. „ Am anunţat la timp că dela Oficiul Poştal al gării Iaşi s’a furat un grop de 500 mii lei, pe care Societatea de export «Continentala» din Bucureşti îl expediase unei firme comerciale din Bălţi. Am arătat că în cursul nopţei de eri s’au ordonat 7 arestări în rândurile personalului inferior de la Oficiul poştal al gării Iaşi şi la domiciliul acelora s’au făcut percheziţii, nu s’a găsit însă nimic. Cei 7 arestaţi au fost înaintaţi brigăzii de urmărire pentru cercetări. In cursul zilei de azi au fost citaţi ca informatori, în legătură cu disparita grupului d-nii Constantin Lungu şi Iosifescu, funcţionari de la oficiul poştal Iaşi, precum şi d-nii: Voicu Virgil, Haligiu Vasile, Tăuteanu Gheorghe şi Blănăria, aceştia din urmă spre a da unele explicaţii ce li s’au cerut. Autorităţile poliţieneşti cred că autorii furtului vor fi în cel mai scurt timp descoperiţi. Explozie pe un vapor CONSTANTA, 30. — O groaznică explozie s’a produs azi dimineață pe bordul vaporului olandez «Augustin». Explozia producându-se în apropiere de câteva pompe cu ulei, au produs grave arsuri fochistului Jack Sneec, care transportat la spital, a încetat din viată. ---------exo-------- Jefuirea unor călători CHISINAU, 30. — In comuna Babencia, judeţul Cetatea Albă, o bandă de tâlhari îmbrăcaţi în haine militare, a atacat un autobuz cu pasageri cari au fost jefuiţi de suma de 240.000 lei. Un depozit de petrol în centrul oraşului Galaţi Ministerul muncii a fost sesizat de o plângere din partea mai multor cetăţeni din Galaţi prin care se arată pericolul ce-l prezintă pentru locuitorii din împrejurimile rafinăriei de petrol «Palas» din acea localitate, care, ţine în apropiere un depozit de 16 cisterne cu o cantitate de circa 500 vagoane de benzină In această privinţă, măsurile luate până în prezent de către autorităţile locale nefiind suficiente pentru înlăturarea pericolului în caz de incendiu, locuitorii au cerut ministerului, muncii luarea de nouă măsuri. In acest scop, ministerul va numi o delegaţie compusă din reprezentanţii ministerelor muncii, sănătăţii şi industriei pentru a face anchetă la faţa locului şi a găsi soluţie practică pentru înlăturarea pericolului la care sunt expuşi locuitorii din acea regiune a oraşului Galaţi. ---------exod:----- UrarausEcsu arheologic la Bălţi Din iniţiativa episcopului Visarion se va înfiinţa de curând la Bălţi un muzeu istorico-arheologic. Muzeul va fi un fel de ateneu al Basarabiei de Nord, cuprinzând în el toate relicvele şi monumentele trecutului istoric al Basarabiei de Nord. Aci vor fi aduse şi păstrate antichităţile din judeţele Bălţi, Soroca şi Hotin. Primul loc vor ocupa antichităţile religioase bisericeşti. Cu drept cuvânt în bisericile nord-basarabene se păstrează în prezent materiale: cărţi vechi, veşminte, icoane şi alte obiecte de o valoare istorică nepreţuită. Toate acestea vor fi ridicate de la biserici şi aduse la muzeu spre ceercetare şi păstrare. Pe lângă muzeu se va institui un comitet a cărei grijă va fi apărarea şi restabilirea clădirilor bisericeşti vechi, din Nordul Basarabiei cari sunt recunoscute ca monumente istorice. «Teatrul nostru» Şi-a reluat activitatea, întreruptă căteva zile din pricina timpului neprielnic. Pe scena din Calea Griviţei se joacă în fiecare seară amuzanta localizare a d-lui Paul Gusty: «Manevrele de Toamnă». In primele roluri Const. Toneanu, Al. Ghiberlcon, G. Chamel, I. Brătulescu, Al. Jeles, N. Velculescu, C. Theodoru şi d-nele Nelly Caracioni, Sylvia Dumitrescu, M. Mauvrina, M. Nicolau, Nuşa Ivanovna, etc. Teatrul Naţional din Chişinău Stagiunea Teatrului Naţional din Chişinău, deschizându-se şi anul a■ ce sta ca de obiceiu în Octombrie, —de astă dată cu concursul d-lui Ion Brezeanu dela Teatrul Naţional din Bucureşti — d. Ion Livescu, directorul teatrului, cu autorizarea ministerului artelor va întreprinde un turneu de 20 de zile în toată ţara. Dela Teatrul Mic Deschiderea stagiunei Teatrului Mic, are loc Vineri 9 Septembrie 1927, şi se va juca «Fata Morgana» comedie într’un act de d-l Vaijean şi «Doctorul», comedie în acte de Fodor László, în rolurile principale d-nele Maria Filioti, Maria Ciucurescu-Bulfinsky, Annie Capustin, Silvia Dumitrescu, N. Bulfinsky, Mişu Fotino, G. Cbamei, Al. Giugaru şi N. Velculescu. A apărut cartea candidatului la bacalaureat pentru limba şi literatura franceză, răspunsuri metodice la programa oficială de T. Neicu şi Al. Ţuţuianu profesori liceul Piteşti. De vânzare la principalele librării. Teatrul «Regina Maria» îşi deschide stagiunea în ziua de Sâmbătă 8 Septembrie cu piesa «D-şoara Nastasia» de d. M. Zamfirescu- In rolurile principale d-nii O. Storin, V. Maximilian şi d-ra Sorana Topa de la Teatrul Naţional. • A doua premieră la Teatrul Regina Maria va avea loc în ziua de Joi 8 Septembrie cu piesa «Răpirea Sabinelor» localizate de d. P. Gusti, cu V. Maximilian în rolul principal. Direcţiunea a luat hotărârea de a alterna piesele în urma convenţiunei între Teatrul Naţional şi Teatrul Regina, pentru schimbul de actori- Teatrul Naţional îşi deschide stagiunea Mercuri 31 crt cu piesa istorică «Răzvan şi Vidra» de Haşdeu. In rolurile principale vor apare: d-ra Sorana Topa şi d-nii Băltăţeanu, Ion Petrescu, Athanasescu, Gr. Mărculescu, Duţulescu, Ion Sârbu, N. Săvulescu, Baldovin, Polizu, Conabie etc. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Vineri 2 Septembrie va fi premiera piesei «Comedia fericirii» de NEvreinoviar Vineri 16 Septembrie se va reprezenta pentru Întâia oară «Cyrano de Bergerac». Ambele piese sunt puse în scenă cu un fast deosebit şi o distribuţie din cele mai alese de către d. director de scenă Soare Z. Soare. » D-na Florica Georgescu Scârţan a fost angajată maestră în atelierele Teatrului Naţional din Bucureşti. Spectacole Teatrul Nostru: Manevrele de toamnă. Teatrul Cărăbuş: Dă-te jos din Corcoduş. Teatrul Nou: Hai noroc! Congres biologic La Braşov va avea loc între 7—9 Septembrie, congresul internaţionalologic, la care vor participa 200 profesori cu renume mondial. —-----exo----— împuşcarea mmn hof de cai CONSTANŢA, 30. — Guardul comunal Leonte Ciuberiu observând o bandă de hoţi că scoteau mai mulţi cai din grajdul săteanului Ion Ștefania din comuna Hasidulue, a tras focuri de armă, rănind mortal pe unul din bandiți, anume Ion Banciu. No amt ' Bibliografie ——OOtJîOO----El fusese făcut vinovat de fals în acte Poliţia din Lugoj a înaintat oritim. poliţiei Capitalei pe Sorin Rădulescu, cunoscut client al poliţiei şi pe Niculae Stoicescu, cari au fost găsiţi cu acte false spunând că sunt împuterniciţii «Oficiului de vânzare a zahărului din Bucureşti», pentru achiziţionarea de comenzi. Isprava unui fost subcomisar Cei doi arestaţi au mărturisit că actele le-au fost date de un funcţionar din serviciul oficiului de zahăr. In timpul anchetei a venit la poliţie Valeriu Constantinescu, zis Puiu, fost subcomisar în poliţia Capitalei. Cei doi arestaţi i-au arătat comisarului că acesta este funcţionarul. Constantinescu a fost imediat arestat şi a făcut mărturisiri complecte. Fostul subcomisar a arătat că actele le-a furat de la tatăl său, care e şeful serviciului de expediţie al oficiului de zahăr. Tot el a falsificat un buletine de populaţie pentru Sorin Rădulescu, pe numele de Samuel Lustgarten şi pentru Niculae Stoicescu, pe numele de Jean Bergher. După cele două falsuri Constanţiescu le-a mai legalizat în fals o procură, ea emanată de la direcţia oficiului de zahăr, ca să poată încasa în numele oficiului sume de bani. Sinuciderea din arest Valeriu Constantinescu, care este autorul acestor falsuri şi escrocherii şi-a dat seama de cele ce a făcut şi temându-se ca tatăl său să nu sufere consecinţele s-a sinucis în arestul poliţiei. Constantinescu, care la încarcerare a fost minuţios percheziţionat şi-a strecurat totuşi în părul — pe care-l purta mare — un praf de stricuină. Pe când tovarăşii de celulă dormeau, Constantinescu a înghiţit stricnină. Când sentinela a dat alarma acesta murise. Ancheta La prefectura poliţiei au sosit d-nii Anibal Stoenescu, prefect adinterim al poliţiei, procuror Alevra, inspectorul siguranţei D. Negrescu şi comisarul A. Dragomirescu cari au descris o anchetă. Cadavrul sinucigaşului a fost dus la morgă. SINUCIDEREA DIN STR. PÂNDELE DINU Eri d. a. s’a sinucis în str. Pandele Dinu, No- 97, d-na Constanţa Mihăilescu, funcţionară în ministerul de război. D. comisar Simionescu, de la circumscripţia 10-a care a fost înştiinţat de acest fapt a plecat la locuinţa sinucigaşei. Camera a fost găsită închisă, iar sinucigaşea se afla în pat având o rană în partea stânigă a peptului, iar în mâna dreaptă un revolver cu care îşi curmase viaţa. In cameră, pe o noptieră, poliţistul a găsit o scrisoare lăsată de d-na Mihăilescu, în care spune că s-a sinucis din cauză că suferea le nervi. Roagă pe fratele său să îngrijească de înmormântarea ei pentru care lasă 25 mii lei. CĂZUT DE PE CAL Oprea Casian, băiat de grajd a trecut ori dea călare pe şoseaua Kiselef. Calul speriindu-se, Oprea a fost trântit pe caldarâm şi rănit grav. Rănitul a fost dus la spitalul Colentina. CAPITALA ii numi în arestul poliţiei îndoita crimă din loneşti (Hotin) HOTIN, 30. — In comuna loneşti (Hotin) trei bandiţi înarmaţi au intrat la comerciantul Schänder şi i-au cerut bani. Acesta refuzând a fost ucis. Deasemenea a fost omorâtă şi soţia comerciantului. Bandiţii au reuşit să fure 400 mii de lei. --------exo----—