Cuventul, decembrie 1927 (Anul 3, nr. 943-971)

1927-12-01 / nr. 943

HOTE DE MUZICI e­lo unii cftine găsiţi la cel mai mare magazin tic muzică al ţării MORAVETZ Timişoara, cataioage gratis ­ţiei marii­­ mea (dintr’o degenerare explicabilă prin excesele sexuale) în păstrarea câtorva magicieni. Obiectivizate, svârlite din viaţa omenească în go­lul cosmic — ele ajung duhuri, apoi zei. Intervin, nici, explicaţiile isto­riei religiilor. (Amintesc de foileto­nul «Magie şi metapsihică» în care, cel dintâi, am afirmat realitatea su­perstiţiilor­ magiei simpatice prin experienţele de psichometrie. Aşa, dar, nu trebuie să socotim mentali­tatea primitivă o mentalitate prelo­­gică. Logica nu are ce căuta aici. Primitivii nu afirmau legătura în­tre bărbatul plecat la vânat şi hai­na lui uitată acasă, din pricina unei vicioase concepţii a cauzalităţii — ci din experimentarea acestui ra­port, astăzi evident prin cercetările d-rului Osty). ■Revenind la studiul lui Juan Evola, afirmăm, împreună cu el, că problema nemuririi ajunge în ocul­tism obiect de experienţă- Nemuri­rea vii o pentru toţi. Iată ceia ce trebuie să medităm. De foarte mulţi ani n­­ am oprit la această concluzie, gândind că o conştiinţă care nu funcţionează decât datorită func­ţiunilor fiziologice (pentru ea îi o foame, se mişcă, se luptă, ajunge la posesii, la reprezentări, ierarhizate de instincte, apoi la legi morale care nu sunt decât derivări din tabu-ri, la concepţii fizice şi metafizice ce se mulţumesc să rămână superstiţii sau evidenţe impuse de mediu, fără să ajungă fapte efectiv spirituale, rezultate din alunecarea conştientă pe planuri spirituale) o astfel de conştiinţă nu poate supravieţui cau­zelor, după cum conştiinţa unei du­reri trupeşti nu supravieţuieşte du­pă dispariţia acestei dureri. Ener­giile sufleteşti sunt înghiţite în miile de raporturi cosmice de forţe brute. O patimă poate supravieţui omului care a îndurat-o numai atât timp cât ea modifică încă raporturi constante, cât timp există, deci, în acel plan spiritual de unde o poate culege oricine. Existenţa patimei e trecătoare d e «starea larvară» de care ne vorbesc ocultiştii trecutului. Totuşi nemurirea—efectivă, iar nu în înţelesul budist, de identitate structurală de conştiinţi, disconti­nue prin moarte, nici în înţelesul mnanunian al gloriei — e o realita­te rezervată unei elite. Nu un dar, ci o răsplată, o împlinire, «ceva ca­re trebuie construit cu realizarea efectivă şi individuală a unei ex­perienţe». I.T. Evola). Cei cari cunosc religiile misterice, ştiu de moartea alegorică a neofitu­lui, care trebuia să renască în zeu, cu altă conştiinţă, adică, îmbogăţit prin acole funcţiuni sufleteşti la­tente, deşteptate prin practici şi prin scânteia supremă a identifică­rii cu Dionysos (în orfism­), func­ţiuni ce construiesc o altă con­ştiinţă, pentru că vechea conştiin­ţă, adunată cotidian şi medio­cru, a­ dispărut odată cu vechea personalitate. Ultima parte a aces­tei prea lungi fraze, e rezultatul a trei ani de studii asupra misterelor orfice — şi se întemeiază pe cerce­tarea ritualului orfic din Vila Item, pe care L-am controlat la Pompei pe textele adunate asupra mistere­lor, întrecând cu mult «Fontes his­­toriae mysteriorum» a lui Turchi, şi pe cărţile profesorului napolitan V. Macchioro. Nu a numai această fra­ză rezultatul unei atari pasionate munci; dar­ precizarea trebuia fă­cută, pentru a nu fi confundată cu pişeotul esoteric al lui Sehuré. Moartea conştiinţei pur organice, şi renaşterea la o conştiinţă ilumi­nată şi polarizată în jurul acelei existenţe transcedente şi totuş ac­tualizatele prin concretă experienţă religioasă, care era Zeul misterelor (Dionisos, Osiris, Attis etc.) — se împlineşte astăzi prin morţile apa­rente de cari pomenesc toate tradi­ţiile iniţiatice, orientale şi apusene Printr’o continuă încordare magică — Eul renaşte încet încet în adevă­­ratele cadre spirituale, independente de unitatea funcţională care se nu­meşte om. In faţa atitudinei teozofic contem­plative, intelectuale, cu experienţă apolinică, estetică — Evola ridică atitudinea magică, care cuprinde momentul dionisiac şi dinamic. E adevărat: printr’o agilă, neîntrerup­t­ă şi disciplinată exercitare a ace­lor funcţiuni oculte din conştiinţă, se atinge degajarea de raportul psi­­ho-fizic. Dar, Evola, a uitat o a treia atitudine, care — împlinită printr’o întrupare a spiritualului — constituie faptul cel mai sublim şi mai concret:­­ cea eristică. Despre sensul şi mântuirea creştinului, des­pre valoarea pe care o dă Lumii şi despre nemurirea lui , voi publica un mic studiu aiurea, şi cât de cu­rând. Mircea Eliaire in b­nii şi m­oii arestaţi pentru şantaj -----CC7:30----­ Siguranţa prefecturei poliţiei ca­pitalei a înaintat ieri parchetului pe cunoscuta escroacă Maria Căli­nescu şi pe Mihail Teodorescu, pre­tins ziarist. Faptul pentru care au fost an­chetaţi este un şantaj, îndreptat contra d-lui Nichita­­Gheorghe, in­spector la ministerul muncii care avea un proces în faţa consiliului de războiu. Acum două zile d-l Nichita, a­­f­lându-se la consiliul de război, a fost sfătuit de Maria Călinescu, să primească oferta propusă de pre­tinsul, ziarist, adică să-i dea aces­tuia o sumă de bani pentru a nu publica în ziare procesul, din care ar fi rezultat, injuriile aduse de d-na Elisabeta lîudulescu, d-lui Gheorghe Nichita, D. Gh. Nichita a promis că va da suma de lei 5000, contra on să nu mai publice procesul. Urma ca a doua zi să se întâl­nească la biuroul d-lui Nichita, pentru a primi suma. A doua zi d-na Maria Călinescu, a venit cu un automobil la minis­terul nunpei, unde prezentându-se d-lui Nichita, a primit suma de două mii lei, rămânând ca dife­renţa să o primească peste o z. Cum însă d-l Nichita, anunţase siguranţa poliţiei, un comisar a fost trimis din vreme în biuroul in­spectorului, care prinzând momen­tul de flagrant delict, a arestat pe d-na Călinescu, în momentul când primea banii. Trebuia însă să fie arestat şi complicele ei astfel că toţi trei îm­preună cu comisarul au plecat spre domiciliul lui Teodorescu. In drum spre domiciliu, au în­tâlnit pe Teodorescu, care a fost oprit şi chemat de d-1 Nichita în maşină. In acel moment d-1 Nichita of­e­­rindu-i suma de 2000 lei, din banii promişi. Teodorescu i-a luat, şi co­misarul care era ca ajutor de şofer,­­ a declarat arestat, şi împreună cu tovarăşa Călinescu, i-a condus la poliţie. Comisarul I. Vasilescu după ce a făcut ancheta, ia înaintat la par­­chet, D. procuror Gheorgh­iu a deschis acţiune publică împotriva ambilor conform art. 334 c. p., ei vor fi ju­decaţi azi de s. N­ comercială con­form legei micului parchet. 0 delegaţia de invalizi de război la ministerul Sănătăţii O delegaţie de invalizi de Război s’a prezentat însoţit de d. inspector general Radovici, dela interne, d-lui ministru­­, Inculeţ, căruia i-a expus situaţia de inegalitate a invalizilor în ceea ce priveşte pensionarea lor. S’a evidenţiat faptul că un general invalid, pensionat înainta de 1921, primeşte o pensie mai mică decât un plutonier pensionat după 1923. D. ministru a cerut delegaţiei să-i dea toate datele necesare spre a studia felul în care s’ar putea în­drepta situaţia actuală. -------0X0----------- Întrunirea comitetului partidului naţional­­ţărănesc Ploeşti, 29. — Comitetul executiv al partidului, naţional-ţărănesc în­trnit astăzi sub preşedinţia d-lui Gogu Negu­lescu, în urma propune­rilor d-lui Ştefan Popescu-Filuţă a hotărât următoarele: Să se trimeată o delegaţie pentru reorganizarea secţiei Câmpina. Să se reîncea­pă organizarea ora­şului. Cu ocazia aniversării a 8 ani de la înfiinţarea partidului naţional­­ţărănesc să se ţină un congres. cuvântul. Congresul­ general studenţesc Pe ziua de 27 Noembrie, ziua în­­mormântărei fostului prim minis­­tru, fiind oprite întrunirile publice şi orice manifestaţiuni, ministerul de­nterne a amânat congresul gene­ral studenţesc pentru zilele de 4, 5 şi 6 Decembrie crt. ----------0X0---------­ Cantinele studenţeşti Senatul universităţii din Bucu­reşti a delegat pe următorii pro­fesori universitari care să se ocu­pe cu administrarea cantinelor stu­denţeşti, începând de la 1 Decembrie. D-nii profesori Burmuzescu şi Şt. Minovici, ajutaţi de d. conferen­ţiar Popescu, vor adiministra can­tina din str. Cantacuzino, cea din str. Sf. Ştefan şi încă alte două nouă cantine pentru studente, care se vor înfiinţa la această dată. D. prof­ Rădulescu­-Pogoneanu va administra cantina din str. Sfinţii Voevozi, D. ,.of. Iliescu, (­e la facultatea tip medicină veterinară, va condu­ce o nouă cantină ce­ se va înfiinţa pentru studenţii acestei facultăţi. D-nii Bazilescu-junior şi Bercea­­nu vor conduce cantina din str. Gu­­emborg. Cantinele studenţilor în m­edicn­­­ă şi teologie vor fi conduse de do­mnii facultăţilor respective d-nii profesori dr. Bădicescu și preot I. Mihălcescu. . -«•£-»----­ (Continuarea articolului din pag. I-a­ lui destul să răsfoiască cineva u­­ nele bugete militare (dublate în ul­timii doi ani); să numere uzinele producătoare de gaze; să urmăreas­că desvoltarea aviaţiei comerciale, care poate deveni imediat aviaţie de războiu şi va vedea că ,armatele, organizate pentru exterminare, pot mâine sau poim­âne, înainte de a se crăpa de ziuă să prefacă cutare ca­pitală europeană într’o imensă ne­cropolă unde, nici şoarecii să nu mai rămână vii, Sborul lui Lind­be­rg a suprimat nu numai spaţiul, dar şi timpul. Tunul care bătea din Germania până în Paris, a rămas perucă veche; e o biată armă ase­mănătoare arbaletei. Pe când răz­­boiul hirnic e altceva, într’o dimi­neaţă ceţoasă, cum sunt destule pe ţărmul Atlanticului şi în arhipela­gul britanic, îngerul morţii, fără să mai aştepte ivirea zorilor, poate coborî în mormânt numai în câte­va clipe milioane de oameni. Pacea s’ar încheia înainte de declararea războiului... Iată faptele spre care şi-a îndrep­tat ochii mareşalul care a coman­dat ultima luptă a războiului de a­­cuma 10 ani, şi care ştie şi el ceva ■Itspre aviaţie şi războiul himic. Este posibilă înlăturarea catas­trofei ! Cât timp fiecare stat se ocupă numai de sine şi de ale sale, o ar­mată asasină, îl poate răpune iute şi de grabă. Cine a estit mărturisi­rile cinstitulului bătrân Ribot, care a stat trei ani la postul de coman­dă şi a văzut cum scârţâe chiar o sentente cordiale», nu-și poate face nici o iluzie asupra metodelor unui adversar, pe care nu l-ar mai îm­piedeca nici Maria, ei, pa calea aerului, din ceasul cel dintâi ar da lovitura drept în inimă. Toate An­tantele ar rămânea de prisos... Afirmăm deci cu toată certitudi­nea, că nu mai există decât un sin­gur mijloc de apărare, să ştim cri­minalul, ori pare ar fi el, ca în cea­­sul al doilea al războiului va fi a­­juns de aceiaşi soartă. Cum î­n forţă organizată întocmai ca cele care ţintesc la prevenirea sau stingerea incendiului, a ciumei, ho­lerei şi a altor calamităţi publice să fie aşezată în zona critică. Şi anu­me : o ligă care să unească toate ţările ameninţate de statele anar­histe, şi o flotă comună, sub prive­gherea Soc. Naţiunilor sau a unui stat fără veleităţi războinice, cum ar fi Belgia, Cehoslovacia etc. Con­tribuţii proporţionale cu populaţia, ar asigura astfel o flotă aeriană cu o mare putere nu numai fizică, dar şi morală. Statul anarhist, care ar incepe războiul ar şti că din ceasul întâi va vedea sabia dreptăţei dea­supra creştetului. (Spun unii că rui­narea prin surprindere a cutărei ■apitale europene ar intra încă de pe arama în planul celor care au purtat un Stahlhelm. Nu ştim. Ştim insă cu certitudine că imagina Ber­linului, a Dresdei, a Hamburgului a Munchenului, ori Coloniei, asfi­xiate şi ele de gaze, ar însenina multe cugete, — îndeosebi pe ale democraţilor. 1 . Aşa­dar, faţă de războiul, atât de apropiat cum ni-1 prevesteşte Foeh şi aşa de bestial, cum ni-1 arată bu­getele militare, nu­­ altă scăpare decât organizarea unui mijloc de asigurare reciprocă., A stinge răz­boiul — ori unde ar apărea — cu aceiaşi imparţialitate fizică, cu care o societate de asigurare stinge in­­cendiile, este, în faza actuală a teh­­nicii, lucrul cel mai uşor, îndată ce statele anti-anarhiste vor înţele­ge că oricare din ele poate ajunge victimă. Greutatea nu e de natură tehnică (mai ales că o flotă comună, ca ar­mă a păcii, ar putea scădea imediat cheltuelile armamentului), ci greu­tatea e mai mult de natură morală: neîncrederea şi inerţia în vechiul făgaş. Prin urmare, nu de la diplo­maţi aşteptăm realizarea acestei ligi anti-războinice, ci din altă parte. Ce zic conducătorii partidelor de­mocratice şi ale gloatelor care vor fi, nu «carne de­ tun», ci carne de in­toxicat . Alături de socialişti, labu­rişti sau cum îi mai cheamă, au cu­vântul mamele celor 20 milioane de morţi ai ultimului războiu. Să ne spună şi ele, dacă mai voesc o ast­fel de catastrofă ori nu. In sfârşit, au cuvântul şi toţi bărbaţii cu simţ de omenie şi în deosebi oamenii de cultură, care au analizat cauzele şi urmările răsboiului trecut Să spună toţi aceştia, dacă vor să aştepte liniştit catastrofa prezisă de Foeh sau să provoace în toate ţările civilizate o sănătoasă mişcare a o­­piniei publice, care să dea Europei şi omenirii siguranţa unui progres lipsit de surprinderile oricărei ten­tative criminale. Cine vrea desarmare efectivăi, să creieze mai întâi o armată cu ga­ranţie a dreptăţii tuturor, S. Mehedinţi Alegerile comunale din Galaţi S-a declarat balotaj Galaţi, 29. —­ Azi la orele 8 seara au luat sfârşit alegerile Conunale cu următorul rezultat: Lista liberală 346« voturi. Lista naţional-ţărănistă 2447. Lista liberală desidenţî a d-lui Ştefan Ştefan 1854. Lista lorghistă 258.­­ Faţă de acest rezultat preşedinte­le biroului electoral a declarat ba­­lotaj, fixând data de 6 Decembrie pentru nouile alegeri. Aceste alegeri a produs o impre­sie penibilă în rândurile partidului liberal întrucât era sigur de reuşită. La clubul partidului naţional ţă­­rănesc şi la locuinţa d-lui Nefăn Ioan s’au făcut­ manifestaţiuni de simpatie. Consfătuire iorghistă la Cernăuţi Cernăuţi. — Eri a avut loc în clu­bul partidului naţional-iorghist a a­dunăre cu paticiparea delegaţilor din întreaga Bucovină, sub preşiden­ţia­ d-lui inginer Răşcanu. S’au discutat mai multe chestiuni în legătură cu situaţia politică cre­­iatä­ dupä moartea Lui I. I. C. Bră­­tianu. S’a dat mandat d-lui inginer Răşcanu de a representa interesele partidului aşa cum va găsi d-sa de cuviință. S’a expediat o telegramă de oma­giu d-lui profesor N. Iorga. --------exp--------­ ---------SC-Kf*-----—« filare incendiu la Galaţi Galaţi, 29. — L’u mare incendiu s’a declarat astăseară pe stara Tra­ian No. 54, la prăvălia d-lui Kaber Au ars două magazine. Pagubele sunt foarte mari. Teatrul Naţional din Chişinău în pericol de a se închide Chişinău. 29. — In localitate cir­culă versiunea că ministerul arte­lor vrea să reducă o parte din sub­venţia teatrului Naţional şi să o acorde conservatorului. In acest caz teatrul se va închide. --------oxo-----■— --------oxo-----— Arestarea unui delapidator Azi noapte, la ora 1 a fost arestat la hotelul «Regina» din­ capitală de către d. comisar Scarlat Bara­lamb, I. Iosipo­vici—Iosif eseu admi­nistratorul soc. «Vulturul român», din Moreni. Iosipovici a dispărut din Moreni le 20 Noembrie, lăsând mai multe da­­torii. Bloc^Notes ARCHÉTO7­ ­—pa.Kta — £ acei as .Arch­ii io di staria deli«, se «uzai îm­datâ ți diriguita de Ahle Mien­. Dr. Marcel Fossegux publică un studiu «Les h.storiens de la médosin» on Frâne«» cercetând scrierile lui Du­breuil Chambardel asupra medicilor dir. sec. XI și XII, ale lui Paul Delauna, Jeanselme (istoria medicinei în Bizanţ­­ ), Renaud (medicina în evul mediu în Maroc), W­ickersheimer (medicina euro­peanâ de la sfârşitul evului mediu . Renaştere), Laignel-Lavastim, Monc­­rier. Sfârşeşte amintind un Mânut l'histoire de la médecine sub direcţia regretatului Gilbert, a cărui meditare e atât de necesară, ca un summum a contribuţiilor atât de preţioase aduse de ştiinţa franceză. Urmează «Notation of fractions ir. the earlier middle ages» de Flór­iet Feldham însoţit de reproducţii de pi manuscrise, printre cari se află şi aci «Ratio Regularum Abbaei» de la St John's College din Oxford, Aldo Mien­ vorbeşte despre Bertheid­ ca Istoric al ştiinţei, cu prilejul cente­­larului. Cercetează opera sa istorie-cri­tică asupra alchimiei, atât ca editor di manuscrise cât şi ca traducător şi in­terpret. Aminteşte rolul însemnat pe care l-a avut în studiile istorice serioa­se asupra originilor alchimiei, precum şi asupra alchimiei arabe, siriace, la­tine. De la «Teatrul Nostru» «Teatrul Nostru» a reeditat ma­rele său succes de astă vară «Cine­matograful» localizarea d-lui Paid Gusty. «Cinematograful», care s’a jucat de 25 de ori pe scena din calea Gri­­viţei, provoacă valuri de râs şi voie bună în fiecare seară în fostul Tea­tru Popular. Ion Morţun, C. Toncanii, Al. Ghi­­berlcan şi V. Brezeanu sunt deţină­torii rolurilor principale. * Compania dramatică • «Teatrul Nostru» a reluat marele efiu succes de vară «Cinematograful» localiza­rea d-lui Paul Gusty. In rolurile principale Ion Morţun, de la Teatrul Naţional, Vasile Bre­­zeanu, Al. Ghiberi­con, C. Boeiung, C. Toneanu, Stanca Alexandrescu, Maria Wauvrina, Marg. Nicolau, Ma­rietta Decuiescu, «Cinematograful» se va juca în fiecare zi, până Sâmbătă 3 Decem­brie, când va avea loc premiera «Microbii Bucureştilor». Mieii dovedeşte apoi că se întâlnesc lacune explicabile în marea operă În­treprinsă de Marcelin Berthelot, citând argumentele lui Lippman şi Holmgard. Asupra acestor chestiuni vom reveni, de altfel, mai pe larg, într’un articol pe care dorim a-l scrie asupra lui Bor­­chelot ca istorie al alchimiei. Intre alte articole şi contribuţii notez Alessandro Forta e Antonio Scarpa de Gugliemo Bilincioni, vestit istoric si urechei în da Vinei şi surzeală;1 .Uj Beethoven. Cu prilejul centenarului •mhrmu. ovo,ac­­i relaţiile între mare io­uzieian şi marele anatomist, ambii pro­fesori la Pisa, publicând fragmentu­l de s scrisori. La sfârşit se precizează legă­­trile celor doi savanţi cu Napoleon. Numeroase recenzii, anan­se critice ~ bună parte datorite lui Aldo Mien — asupra bogatei literaturi de is­toria ştiinţelor tipărite pretutindeni. Se întâlnesc, deasemenea, o listă de come­­norări şi centenare. Revista e frumos tipărită şi admira­tei gospodărită de profesorul Mien­, până acum nu s’a tipărit nici un arti­­ol asupra istoriei știinţei in România, nici-o recenzie de vre o carte româ­nească. E o lacună pe care trebue să­, ne grăbim a o acoperi. WtJM* Bibliografie A reapărut «Cuvântul studenţesc» anul IV No. 1, organ oficial al U­­niiunii, naţionale a studenţilor cre­ştini din România, scos prin îngri­jirea centrului studenţesc Bucure­şti. .Sunt articole semnate de d-nii Dr. Gomoiu, Lorin Popescu, Gh. Ciont, Ion Sava, I. Biberi, Gh. Sârbulescu Al. Marinesm ș. a. Oina­si Îi! Opera de stat din Cluj va da două re­prezentaţii extraordinare cu Pia Ra­­vena, celebra cântăreaţă finlandeză su­pranumită «Privighetoarea nordului». Se va cânta Miercuri «Traviata» şi Vineri «Rigoletto», îşi va da concursul şi baritonul A. Costescu-Duca, de la o­­pera româna din București. * Se repetă «Faust» pentru debutul d-rei Costopol (Aidonno d’Etolie) care va cânta pe Margareta. In aceiași sea­ră va debuta si noua primă balerină, d-ra Elena Pennescu nepoata neuitatu u­nui artist Petre Liciu. La 7 Decembrie se va cânta «Boema» de Pueeini pentru debutul d-rel Dram­a Efinescu. D-ra Bănescu, fiica profeso­­rului universitar de la Cluj, şi-a făcut studiile la Paris cu celebra profesoară Felia Litvine. « Teatrele minoritare din Ardeal şi Ba­nat, vor reprezenta piesele româneşti «Săptămâna luminată», «Sorana» şi «Sanda». Începutul l-a făcut d. E. ţa­­novice, directorul teatrului Maghiar din Cluj care a jucat «Săptămâna lumina­tă» de regretatul poet M. Săulescu. « D. I. Perle», noul şef de orchestră al Operei din Cluj studiază operile «Nă­pasta» de Sabin Drăgoiu şi «Parsifa»e de Wagner, care vor fi cântate în a doua parte a stagiunei. —-oo-...-' Spectacole Opera Română: Povestirile lui Hofmann. Teatrul Naţional: învierea-Teatrul Regina Maria: Cântec de toamnă. Teatrul Nostru: Cinematograful. Teatrul Mic: Antonia. Teatrul Central: Lupii. Curierul judiciar SCOATEREA GAJULUI ALSCHER IN VANZARE Prin ordonanţa prezidenţială a t. I comerciale, se scosese în vânzare gajul în efecte de 4 milioane al lui Iancu Alschek. Dar sindicul fali­mentului a făcut opoziţie, pe care tribunalul a respins-o. Apelul făcut la Curtea de Apel, de asemenea a fost respins. împotriva deciziei Curţei de Apel, sindicul falimentu­lui Alschek a făcut recurs, care s’a judecat ori la s. III a Curţii de Ca­saţie. Pronunţarea în acest recurs s’a a­­mânat pentru azi. PROCES DE CONTRA­­BANDA Secţia de notariat a tribunalului Ilfov a judecat ori latura fiscală a afacere! Sanft cunoscută de mult pu­blicului. E vorba de un vagon cu marfă ce avea destinaţia pentru Fi­lip Sanft, dar care fusese trimis pe numele de S. Zimmer cu frachte fal­­sificate la Braşov. Falsul acestui fracht era făcut de trei indivizi: Hart, Géza şi Friberg. Deşi er a constatat falsul a fost con­damnat Filip Sanft, la patru milioa­ne şi jumătate pentru contrabandă de către autorităţile vamale. In faţa tribunalului, judecându-se chestia, Filip Sanft a fost scos din cauză ca contrabandist, însă obligat să plă­tească taxele reale de 500-600 lei pen­tru marfa importată. ABUZ DE ÎNCREDERE S. In­ a trib. Ilfov, a judecat eri, procesul lui Simon Alhaiel și Paul Loebel, învinuit, primul de un abuz de încredere de aproaee zece milioa­ne lei în dauna lui «The Bank of Roumanie», și el doilea de compli­citate la acest abuz de încredere. In şedinţa de eri e’au ascultat mar­torii în acest proces, cari au dat rela­­ţiuni cu privire la modul de a ope­ra al funcţionarilor învinuiţi de a­­cest abuz de încredere. Procesul s’a amânat în continuare la 5 Decembrie ,când vor începe pic do­arii­le. UN FALIMENT Secția I a tribunalului comercial­­ declarat ori în stare de faliment Banca de Credit Comercial, în urma cererei făcută de un însemnat nu­măr de creditori. M. E. Concerte Astăseara are loc la Ateneu con­­certul de piano dat de d-ra Ani­­şoara Martac. In program: Mozart, Sehm­ann, Chopin, Paderewsky, Glasouaow şi Ravel. Sâmbătă 10 Dec,seara are loc în amfiteatrul Fundaţiei «Regele Ca­rol» concertul violoncelistului Geor­ge Draghiei cu concursul d-lui I. Fi­­lipnescu, la piano-In program: Breval, Fauré, Brahms, Beethoven, Granados, Fres­­cobaldi, Grainger, Jora şi O. Saint- Saens Conferinţe Luni seara d. Petrovici, profesor universitar a ţinut la Fundaţia Ca­rol a doua conferinţă despre «Filo­zofia lui Spinoza». D-sa a criticat concepţia spinozis­­tă arătând apoi ce a a rămas viabil din ea. Mâine vom publica o dare de seamă asupra acestei conferinţe. Doi locotenenţi reformaţi Chişinău, 29. — Consiliul de re­formă sub preşedinţia col. Vasil­es­cu ori seară a reformat pe locot, ad­ministrator Oprescu şef al manu­tanţei Cetatea Albă pentru grave a­bateri. Deasemenea şi pe locot. ad­­mis 5-V­.tor Ionesen dela divizia 15 rinui tarif de călători C. F. R. dri dimineaţă la orele 11, urma să se întrunească consiliul consul­tativ al comunicaţiilor, pentru aşi da avizul în privinţa noului tarif da călători şi bagaje, întocmit de direcţiunea generală c. f. r. şi care urmează «să se pună­ în aplicare cu începere dela 1 Ianuarie 1928. Această şedință a consiliului a fost amânată pentru Joi 1 Decem­­brie, ora 10 dimineață.

Next