Cuventul, decembrie 1927 (Anul 3, nr. 943-971)
1927-12-01 / nr. 943
HOTE DE MUZICI elo unii cftine găsiţi la cel mai mare magazin tic muzică al ţării MORAVETZ Timişoara, cataioage gratis ţiei marii mea (dintr’o degenerare explicabilă prin excesele sexuale) în păstrarea câtorva magicieni. Obiectivizate, svârlite din viaţa omenească în golul cosmic — ele ajung duhuri, apoi zei. Intervin, nici, explicaţiile istoriei religiilor. (Amintesc de foiletonul «Magie şi metapsihică» în care, cel dintâi, am afirmat realitatea superstiţiilor magiei simpatice prin experienţele de psichometrie. Aşa, dar, nu trebuie să socotim mentalitatea primitivă o mentalitate prelogică. Logica nu are ce căuta aici. Primitivii nu afirmau legătura între bărbatul plecat la vânat şi haina lui uitată acasă, din pricina unei vicioase concepţii a cauzalităţii — ci din experimentarea acestui raport, astăzi evident prin cercetările d-rului Osty). ■Revenind la studiul lui Juan Evola, afirmăm, împreună cu el, că problema nemuririi ajunge în ocultism obiect de experienţă- Nemurirea vii o pentru toţi. Iată ceia ce trebuie să medităm. De foarte mulţi ani n am oprit la această concluzie, gândind că o conştiinţă care nu funcţionează decât datorită funcţiunilor fiziologice (pentru ea îi o foame, se mişcă, se luptă, ajunge la posesii, la reprezentări, ierarhizate de instincte, apoi la legi morale care nu sunt decât derivări din tabu-ri, la concepţii fizice şi metafizice ce se mulţumesc să rămână superstiţii sau evidenţe impuse de mediu, fără să ajungă fapte efectiv spirituale, rezultate din alunecarea conştientă pe planuri spirituale) o astfel de conştiinţă nu poate supravieţui cauzelor, după cum conştiinţa unei dureri trupeşti nu supravieţuieşte după dispariţia acestei dureri. Energiile sufleteşti sunt înghiţite în miile de raporturi cosmice de forţe brute. O patimă poate supravieţui omului care a îndurat-o numai atât timp cât ea modifică încă raporturi constante, cât timp există, deci, în acel plan spiritual de unde o poate culege oricine. Existenţa patimei e trecătoare d e «starea larvară» de care ne vorbesc ocultiştii trecutului. Totuşi nemurirea—efectivă, iar nu în înţelesul budist, de identitate structurală de conştiinţi, discontinue prin moarte, nici în înţelesul mnanunian al gloriei — e o realitate rezervată unei elite. Nu un dar, ci o răsplată, o împlinire, «ceva care trebuie construit cu realizarea efectivă şi individuală a unei experienţe». I.T. Evola). Cei cari cunosc religiile misterice, ştiu de moartea alegorică a neofitului, care trebuia să renască în zeu, cu altă conştiinţă, adică, îmbogăţit prin acole funcţiuni sufleteşti latente, deşteptate prin practici şi prin scânteia supremă a identificării cu Dionysos (în orfism), funcţiuni ce construiesc o altă conştiinţă, pentru că vechea conştiinţă, adunată cotidian şi mediocru, a dispărut odată cu vechea personalitate. Ultima parte a acestei prea lungi fraze, e rezultatul a trei ani de studii asupra misterelor orfice — şi se întemeiază pe cercetarea ritualului orfic din Vila Item, pe care L-am controlat la Pompei pe textele adunate asupra misterelor, întrecând cu mult «Fontes historiae mysteriorum» a lui Turchi, şi pe cărţile profesorului napolitan V. Macchioro. Nu a numai această frază rezultatul unei atari pasionate munci; dar precizarea trebuia făcută, pentru a nu fi confundată cu pişeotul esoteric al lui Sehuré. Moartea conştiinţei pur organice, şi renaşterea la o conştiinţă iluminată şi polarizată în jurul acelei existenţe transcedente şi totuş actualizatele prin concretă experienţă religioasă, care era Zeul misterelor (Dionisos, Osiris, Attis etc.) — se împlineşte astăzi prin morţile aparente de cari pomenesc toate tradiţiile iniţiatice, orientale şi apusene Printr’o continuă încordare magică — Eul renaşte încet încet în adevăratele cadre spirituale, independente de unitatea funcţională care se numeşte om. In faţa atitudinei teozofic contemplative, intelectuale, cu experienţă apolinică, estetică — Evola ridică atitudinea magică, care cuprinde momentul dionisiac şi dinamic. E adevărat: printr’o agilă, neîntreruptă şi disciplinată exercitare a acelor funcţiuni oculte din conştiinţă, se atinge degajarea de raportul psiho-fizic. Dar, Evola, a uitat o a treia atitudine, care — împlinită printr’o întrupare a spiritualului — constituie faptul cel mai sublim şi mai concret: cea eristică. Despre sensul şi mântuirea creştinului, despre valoarea pe care o dă Lumii şi despre nemurirea lui , voi publica un mic studiu aiurea, şi cât de curând. Mircea Eliaire in bnii şi moii arestaţi pentru şantaj -----CC7:30---- Siguranţa prefecturei poliţiei capitalei a înaintat ieri parchetului pe cunoscuta escroacă Maria Călinescu şi pe Mihail Teodorescu, pretins ziarist. Faptul pentru care au fost anchetaţi este un şantaj, îndreptat contra d-lui NichitaGheorghe, inspector la ministerul muncii care avea un proces în faţa consiliului de războiu. Acum două zile d-l Nichita, aflându-se la consiliul de război, a fost sfătuit de Maria Călinescu, să primească oferta propusă de pretinsul, ziarist, adică să-i dea acestuia o sumă de bani pentru a nu publica în ziare procesul, din care ar fi rezultat, injuriile aduse de d-na Elisabeta lîudulescu, d-lui Gheorghe Nichita, D. Gh. Nichita a promis că va da suma de lei 5000, contra on să nu mai publice procesul. Urma ca a doua zi să se întâlnească la biuroul d-lui Nichita, pentru a primi suma. A doua zi d-na Maria Călinescu, a venit cu un automobil la ministerul nunpei, unde prezentându-se d-lui Nichita, a primit suma de două mii lei, rămânând ca diferenţa să o primească peste o z. Cum însă d-l Nichita, anunţase siguranţa poliţiei, un comisar a fost trimis din vreme în biuroul inspectorului, care prinzând momentul de flagrant delict, a arestat pe d-na Călinescu, în momentul când primea banii. Trebuia însă să fie arestat şi complicele ei astfel că toţi trei împreună cu comisarul au plecat spre domiciliul lui Teodorescu. In drum spre domiciliu, au întâlnit pe Teodorescu, care a fost oprit şi chemat de d-1 Nichita în maşină. In acel moment d-1 Nichita oferindu-i suma de 2000 lei, din banii promişi. Teodorescu i-a luat, şi comisarul care era ca ajutor de şofer, a declarat arestat, şi împreună cu tovarăşa Călinescu, i-a condus la poliţie. Comisarul I. Vasilescu după ce a făcut ancheta, ia înaintat la parchet, D. procuror Gheorghiu a deschis acţiune publică împotriva ambilor conform art. 334 c. p., ei vor fi judecaţi azi de s. N comercială conform legei micului parchet. 0 delegaţia de invalizi de război la ministerul Sănătăţii O delegaţie de invalizi de Război s’a prezentat însoţit de d. inspector general Radovici, dela interne, d-lui ministru, Inculeţ, căruia i-a expus situaţia de inegalitate a invalizilor în ceea ce priveşte pensionarea lor. S’a evidenţiat faptul că un general invalid, pensionat înainta de 1921, primeşte o pensie mai mică decât un plutonier pensionat după 1923. D. ministru a cerut delegaţiei să-i dea toate datele necesare spre a studia felul în care s’ar putea îndrepta situaţia actuală. -------0X0----------- Întrunirea comitetului partidului naţionalţărănesc Ploeşti, 29. — Comitetul executiv al partidului, naţional-ţărănesc întrnit astăzi sub preşedinţia d-lui Gogu Negulescu, în urma propunerilor d-lui Ştefan Popescu-Filuţă a hotărât următoarele: Să se trimeată o delegaţie pentru reorganizarea secţiei Câmpina. Să se reînceapă organizarea oraşului. Cu ocazia aniversării a 8 ani de la înfiinţarea partidului naţionalţărănesc să se ţină un congres. cuvântul. Congresul general studenţesc Pe ziua de 27 Noembrie, ziua înmormântărei fostului prim ministru, fiind oprite întrunirile publice şi orice manifestaţiuni, ministerul denterne a amânat congresul general studenţesc pentru zilele de 4, 5 şi 6 Decembrie crt. ----------0X0--------- Cantinele studenţeşti Senatul universităţii din Bucureşti a delegat pe următorii profesori universitari care să se ocupe cu administrarea cantinelor studenţeşti, începând de la 1 Decembrie. D-nii profesori Burmuzescu şi Şt. Minovici, ajutaţi de d. conferenţiar Popescu, vor adiministra cantina din str. Cantacuzino, cea din str. Sf. Ştefan şi încă alte două nouă cantine pentru studente, care se vor înfiinţa la această dată. D. prof Rădulescu-Pogoneanu va administra cantina din str. Sfinţii Voevozi, D. ,.of. Iliescu, (e la facultatea tip medicină veterinară, va conduce o nouă cantină ce se va înfiinţa pentru studenţii acestei facultăţi. D-nii Bazilescu-junior şi Berceanu vor conduce cantina din str. Guemborg. Cantinele studenţilor în medicnă şi teologie vor fi conduse de domnii facultăţilor respective d-nii profesori dr. Bădicescu și preot I. Mihălcescu. . -«•£-»---- (Continuarea articolului din pag. I-a lui destul să răsfoiască cineva u nele bugete militare (dublate în ultimii doi ani); să numere uzinele producătoare de gaze; să urmărească desvoltarea aviaţiei comerciale, care poate deveni imediat aviaţie de războiu şi va vedea că ,armatele, organizate pentru exterminare, pot mâine sau poimâne, înainte de a se crăpa de ziuă să prefacă cutare capitală europeană într’o imensă necropolă unde, nici şoarecii să nu mai rămână vii, Sborul lui Lindberg a suprimat nu numai spaţiul, dar şi timpul. Tunul care bătea din Germania până în Paris, a rămas perucă veche; e o biată armă asemănătoare arbaletei. Pe când războiul hirnic e altceva, într’o dimineaţă ceţoasă, cum sunt destule pe ţărmul Atlanticului şi în arhipelagul britanic, îngerul morţii, fără să mai aştepte ivirea zorilor, poate coborî în mormânt numai în câteva clipe milioane de oameni. Pacea s’ar încheia înainte de declararea războiului... Iată faptele spre care şi-a îndreptat ochii mareşalul care a comandat ultima luptă a războiului de acuma 10 ani, şi care ştie şi el ceva ■Itspre aviaţie şi războiul himic. Este posibilă înlăturarea catastrofei ! Cât timp fiecare stat se ocupă numai de sine şi de ale sale, o armată asasină, îl poate răpune iute şi de grabă. Cine a estit mărturisirile cinstitulului bătrân Ribot, care a stat trei ani la postul de comandă şi a văzut cum scârţâe chiar o sentente cordiale», nu-și poate face nici o iluzie asupra metodelor unui adversar, pe care nu l-ar mai împiedeca nici Maria, ei, pa calea aerului, din ceasul cel dintâi ar da lovitura drept în inimă. Toate Antantele ar rămânea de prisos... Afirmăm deci cu toată certitudinea, că nu mai există decât un singur mijloc de apărare, să ştim criminalul, ori pare ar fi el, ca în ceasul al doilea al războiului va fi ajuns de aceiaşi soartă. Cum în forţă organizată întocmai ca cele care ţintesc la prevenirea sau stingerea incendiului, a ciumei, holerei şi a altor calamităţi publice să fie aşezată în zona critică. Şi anume : o ligă care să unească toate ţările ameninţate de statele anarhiste, şi o flotă comună, sub privegherea Soc. Naţiunilor sau a unui stat fără veleităţi războinice, cum ar fi Belgia, Cehoslovacia etc. Contribuţii proporţionale cu populaţia, ar asigura astfel o flotă aeriană cu o mare putere nu numai fizică, dar şi morală. Statul anarhist, care ar incepe războiul ar şti că din ceasul întâi va vedea sabia dreptăţei deasupra creştetului. (Spun unii că ruinarea prin surprindere a cutărei ■apitale europene ar intra încă de pe arama în planul celor care au purtat un Stahlhelm. Nu ştim. Ştim insă cu certitudine că imagina Berlinului, a Dresdei, a Hamburgului a Munchenului, ori Coloniei, asfixiate şi ele de gaze, ar însenina multe cugete, — îndeosebi pe ale democraţilor. 1 . Aşadar, faţă de războiul, atât de apropiat cum ni-1 prevesteşte Foeh şi aşa de bestial, cum ni-1 arată bugetele militare, nu altă scăpare decât organizarea unui mijloc de asigurare reciprocă., A stinge războiul — ori unde ar apărea — cu aceiaşi imparţialitate fizică, cu care o societate de asigurare stinge incendiile, este, în faza actuală a tehnicii, lucrul cel mai uşor, îndată ce statele anti-anarhiste vor înţelege că oricare din ele poate ajunge victimă. Greutatea nu e de natură tehnică (mai ales că o flotă comună, ca armă a păcii, ar putea scădea imediat cheltuelile armamentului), ci greutatea e mai mult de natură morală: neîncrederea şi inerţia în vechiul făgaş. Prin urmare, nu de la diplomaţi aşteptăm realizarea acestei ligi anti-războinice, ci din altă parte. Ce zic conducătorii partidelor democratice şi ale gloatelor care vor fi, nu «carne de tun», ci carne de intoxicat . Alături de socialişti, laburişti sau cum îi mai cheamă, au cuvântul mamele celor 20 milioane de morţi ai ultimului războiu. Să ne spună şi ele, dacă mai voesc o astfel de catastrofă ori nu. In sfârşit, au cuvântul şi toţi bărbaţii cu simţ de omenie şi în deosebi oamenii de cultură, care au analizat cauzele şi urmările răsboiului trecut Să spună toţi aceştia, dacă vor să aştepte liniştit catastrofa prezisă de Foeh sau să provoace în toate ţările civilizate o sănătoasă mişcare a opiniei publice, care să dea Europei şi omenirii siguranţa unui progres lipsit de surprinderile oricărei tentative criminale. Cine vrea desarmare efectivăi, să creieze mai întâi o armată cu garanţie a dreptăţii tuturor, S. Mehedinţi Alegerile comunale din Galaţi S-a declarat balotaj Galaţi, 29. — Azi la orele 8 seara au luat sfârşit alegerile Conunale cu următorul rezultat: Lista liberală 346« voturi. Lista naţional-ţărănistă 2447. Lista liberală desidenţî a d-lui Ştefan Ştefan 1854. Lista lorghistă 258. Faţă de acest rezultat preşedintele biroului electoral a declarat balotaj, fixând data de 6 Decembrie pentru nouile alegeri. Aceste alegeri a produs o impresie penibilă în rândurile partidului liberal întrucât era sigur de reuşită. La clubul partidului naţional ţărănesc şi la locuinţa d-lui Nefăn Ioan s’au făcut manifestaţiuni de simpatie. Consfătuire iorghistă la Cernăuţi Cernăuţi. — Eri a avut loc în clubul partidului naţional-iorghist a adunăre cu paticiparea delegaţilor din întreaga Bucovină, sub preşidenţia d-lui inginer Răşcanu. S’au discutat mai multe chestiuni în legătură cu situaţia politică creiatä dupä moartea Lui I. I. C. Brătianu. S’a dat mandat d-lui inginer Răşcanu de a representa interesele partidului aşa cum va găsi d-sa de cuviință. S’a expediat o telegramă de omagiu d-lui profesor N. Iorga. --------exp-------- ---------SC-Kf*-----—« filare incendiu la Galaţi Galaţi, 29. — L’u mare incendiu s’a declarat astăseară pe stara Traian No. 54, la prăvălia d-lui Kaber Au ars două magazine. Pagubele sunt foarte mari. Teatrul Naţional din Chişinău în pericol de a se închide Chişinău. 29. — In localitate circulă versiunea că ministerul artelor vrea să reducă o parte din subvenţia teatrului Naţional şi să o acorde conservatorului. In acest caz teatrul se va închide. --------oxo-----■— --------oxo-----— Arestarea unui delapidator Azi noapte, la ora 1 a fost arestat la hotelul «Regina» din capitală de către d. comisar Scarlat Baralamb, I. Iosipovici—Iosif eseu administratorul soc. «Vulturul român», din Moreni. Iosipovici a dispărut din Moreni le 20 Noembrie, lăsând mai multe datorii. Bloc^Notes ARCHÉTO7 —pa.Kta — £ acei as .Archii io di staria deli«, se «uzai îmdatâ ți diriguita de Ahle Mien. Dr. Marcel Fossegux publică un studiu «Les h.storiens de la médosin» on Frâne«» cercetând scrierile lui Dubreuil Chambardel asupra medicilor dir. sec. XI și XII, ale lui Paul Delauna, Jeanselme (istoria medicinei în Bizanţ ), Renaud (medicina în evul mediu în Maroc), Wickersheimer (medicina europeanâ de la sfârşitul evului mediu . Renaştere), Laignel-Lavastim, Moncrier. Sfârşeşte amintind un Mânut l'histoire de la médecine sub direcţia regretatului Gilbert, a cărui meditare e atât de necesară, ca un summum a contribuţiilor atât de preţioase aduse de ştiinţa franceză. Urmează «Notation of fractions ir. the earlier middle ages» de Flóriet Feldham însoţit de reproducţii de pi manuscrise, printre cari se află şi aci «Ratio Regularum Abbaei» de la St John's College din Oxford, Aldo Mien vorbeşte despre Bertheid ca Istoric al ştiinţei, cu prilejul centelarului. Cercetează opera sa istorie-critică asupra alchimiei, atât ca editor di manuscrise cât şi ca traducător şi interpret. Aminteşte rolul însemnat pe care l-a avut în studiile istorice serioase asupra originilor alchimiei, precum şi asupra alchimiei arabe, siriace, latine. De la «Teatrul Nostru» «Teatrul Nostru» a reeditat marele său succes de astă vară «Cinematograful» localizarea d-lui Paid Gusty. «Cinematograful», care s’a jucat de 25 de ori pe scena din calea Griviţei, provoacă valuri de râs şi voie bună în fiecare seară în fostul Teatru Popular. Ion Morţun, C. Toncanii, Al. Ghiberlcan şi V. Brezeanu sunt deţinătorii rolurilor principale. * Compania dramatică • «Teatrul Nostru» a reluat marele efiu succes de vară «Cinematograful» localizarea d-lui Paul Gusty. In rolurile principale Ion Morţun, de la Teatrul Naţional, Vasile Brezeanu, Al. Ghibericon, C. Boeiung, C. Toneanu, Stanca Alexandrescu, Maria Wauvrina, Marg. Nicolau, Marietta Decuiescu, «Cinematograful» se va juca în fiecare zi, până Sâmbătă 3 Decembrie, când va avea loc premiera «Microbii Bucureştilor». Mieii dovedeşte apoi că se întâlnesc lacune explicabile în marea operă Întreprinsă de Marcelin Berthelot, citând argumentele lui Lippman şi Holmgard. Asupra acestor chestiuni vom reveni, de altfel, mai pe larg, într’un articol pe care dorim a-l scrie asupra lui Borchelot ca istorie al alchimiei. Intre alte articole şi contribuţii notez Alessandro Forta e Antonio Scarpa de Gugliemo Bilincioni, vestit istoric si urechei în da Vinei şi surzeală;1 .Uj Beethoven. Cu prilejul centenarului •mhrmu. ovo,aci relaţiile între mare iouzieian şi marele anatomist, ambii profesori la Pisa, publicând fragmentul de s scrisori. La sfârşit se precizează legătrile celor doi savanţi cu Napoleon. Numeroase recenzii, ananse critice ~ bună parte datorite lui Aldo Mien — asupra bogatei literaturi de istoria ştiinţelor tipărite pretutindeni. Se întâlnesc, deasemenea, o listă de comenorări şi centenare. Revista e frumos tipărită şi admiratei gospodărită de profesorul Mien, până acum nu s’a tipărit nici un artiol asupra istoriei știinţei in România, nici-o recenzie de vre o carte românească. E o lacună pe care trebue să, ne grăbim a o acoperi. WtJM* Bibliografie A reapărut «Cuvântul studenţesc» anul IV No. 1, organ oficial al Uniiunii, naţionale a studenţilor creştini din România, scos prin îngrijirea centrului studenţesc Bucureşti. .Sunt articole semnate de d-nii Dr. Gomoiu, Lorin Popescu, Gh. Ciont, Ion Sava, I. Biberi, Gh. Sârbulescu Al. Marinesm ș. a. Oinasi Îi! Opera de stat din Cluj va da două reprezentaţii extraordinare cu Pia Ravena, celebra cântăreaţă finlandeză supranumită «Privighetoarea nordului». Se va cânta Miercuri «Traviata» şi Vineri «Rigoletto», îşi va da concursul şi baritonul A. Costescu-Duca, de la opera româna din București. * Se repetă «Faust» pentru debutul d-rei Costopol (Aidonno d’Etolie) care va cânta pe Margareta. In aceiași seară va debuta si noua primă balerină, d-ra Elena Pennescu nepoata neuitatu unui artist Petre Liciu. La 7 Decembrie se va cânta «Boema» de Pueeini pentru debutul d-rel Drama Efinescu. D-ra Bănescu, fiica profesorului universitar de la Cluj, şi-a făcut studiile la Paris cu celebra profesoară Felia Litvine. « Teatrele minoritare din Ardeal şi Banat, vor reprezenta piesele româneşti «Săptămâna luminată», «Sorana» şi «Sanda». Începutul l-a făcut d. E. ţanovice, directorul teatrului Maghiar din Cluj care a jucat «Săptămâna luminată» de regretatul poet M. Săulescu. « D. I. Perle», noul şef de orchestră al Operei din Cluj studiază operile «Năpasta» de Sabin Drăgoiu şi «Parsifa»e de Wagner, care vor fi cântate în a doua parte a stagiunei. —-oo-...-' Spectacole Opera Română: Povestirile lui Hofmann. Teatrul Naţional: învierea-Teatrul Regina Maria: Cântec de toamnă. Teatrul Nostru: Cinematograful. Teatrul Mic: Antonia. Teatrul Central: Lupii. Curierul judiciar SCOATEREA GAJULUI ALSCHER IN VANZARE Prin ordonanţa prezidenţială a t. I comerciale, se scosese în vânzare gajul în efecte de 4 milioane al lui Iancu Alschek. Dar sindicul falimentului a făcut opoziţie, pe care tribunalul a respins-o. Apelul făcut la Curtea de Apel, de asemenea a fost respins. împotriva deciziei Curţei de Apel, sindicul falimentului Alschek a făcut recurs, care s’a judecat ori la s. III a Curţii de Casaţie. Pronunţarea în acest recurs s’a amânat pentru azi. PROCES DE CONTRABANDA Secţia de notariat a tribunalului Ilfov a judecat ori latura fiscală a afacere! Sanft cunoscută de mult publicului. E vorba de un vagon cu marfă ce avea destinaţia pentru Filip Sanft, dar care fusese trimis pe numele de S. Zimmer cu frachte falsificate la Braşov. Falsul acestui fracht era făcut de trei indivizi: Hart, Géza şi Friberg. Deşi er a constatat falsul a fost condamnat Filip Sanft, la patru milioane şi jumătate pentru contrabandă de către autorităţile vamale. In faţa tribunalului, judecându-se chestia, Filip Sanft a fost scos din cauză ca contrabandist, însă obligat să plătească taxele reale de 500-600 lei pentru marfa importată. ABUZ DE ÎNCREDERE S. In a trib. Ilfov, a judecat eri, procesul lui Simon Alhaiel și Paul Loebel, învinuit, primul de un abuz de încredere de aproaee zece milioane lei în dauna lui «The Bank of Roumanie», și el doilea de complicitate la acest abuz de încredere. In şedinţa de eri e’au ascultat martorii în acest proces, cari au dat relaţiuni cu privire la modul de a opera al funcţionarilor învinuiţi de acest abuz de încredere. Procesul s’a amânat în continuare la 5 Decembrie ,când vor începe pic doariile. UN FALIMENT Secția I a tribunalului comercial declarat ori în stare de faliment Banca de Credit Comercial, în urma cererei făcută de un însemnat număr de creditori. M. E. Concerte Astăseara are loc la Ateneu concertul de piano dat de d-ra Anişoara Martac. In program: Mozart, Sehmann, Chopin, Paderewsky, Glasouaow şi Ravel. Sâmbătă 10 Dec,seara are loc în amfiteatrul Fundaţiei «Regele Carol» concertul violoncelistului George Draghiei cu concursul d-lui I. Filipnescu, la piano-In program: Breval, Fauré, Brahms, Beethoven, Granados, Frescobaldi, Grainger, Jora şi O. Saint- Saens Conferinţe Luni seara d. Petrovici, profesor universitar a ţinut la Fundaţia Carol a doua conferinţă despre «Filozofia lui Spinoza». D-sa a criticat concepţia spinozistă arătând apoi ce a a rămas viabil din ea. Mâine vom publica o dare de seamă asupra acestei conferinţe. Doi locotenenţi reformaţi Chişinău, 29. — Consiliul de reformă sub preşedinţia col. Vasilescu ori seară a reformat pe locot, administrator Oprescu şef al manutanţei Cetatea Albă pentru grave abateri. Deasemenea şi pe locot. admis 5-V.tor Ionesen dela divizia 15 rinui tarif de călători C. F. R. dri dimineaţă la orele 11, urma să se întrunească consiliul consultativ al comunicaţiilor, pentru aşi da avizul în privinţa noului tarif da călători şi bagaje, întocmit de direcţiunea generală c. f. r. şi care urmează «să se pună în aplicare cu începere dela 1 Ianuarie 1928. Această şedință a consiliului a fost amânată pentru Joi 1 Decembrie, ora 10 dimineață.