Cuventul, ianuarie 1928 (Anul 4, nr. 972-1002)
1928-01-01 / nr. 972
%uit» 4 CARNAVALUL 1928 se deschide cu mult fast la GRANDIOSUL BALMASCAT al Soc. Adm. a u» ceva avea loc în seara de 7 Ianuarie 1928(31.ron) în sala Teatrului Popular ! Culminații feericei : Cabaret artistic Măşti originale Concursuri de costume Producții artistice :: JAZ :: JAZ :: Ultimei® bitte se mai găsesc La Mag. Jean Feder Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de predare a declaraţiunilor de impuneri pe anul 1928 începe la 1 Ianuarie 1928 şi expiră la finele acestei luni (31 Ianuarie 1928). Acest termen pentru marile întreprinderi se prelungeşte până la Februarie, iar pentru societăţile anonime până la aprobarea bilanţului de către adunarea generală, care însă nu poate trece de 30 Aprilie 1928. Se atrage atenţiunea celor obligaţi la facerea declaraţiunilor că nu se vor mai acorda alte termene peste cele mai sus prevăzute, împlinirea drepturilor statului pentru anul 1928 pe trimestrele Ianuarie şi Aprilie, până la stabilirea impunerilor de către prima Instanţă — comisiunile anuale — se vor face cu titlu provizoriu în condiţiunile art. 5 legea contribuţiunilor din 15 Noembrie 1927. Cum se fac declaraţiunile Declaraţiunile se fac: a) Pentru impunerea veniturilor din Comerţ, industrie, profesiuni şi alte ocupaţiuni necomerciale pe formuliarul No. 4, iar pentru societăţi anonime şi pentru comercianţii şi industriaşii cari au registre în regulă şi bilanţ întocmit, pe formularul No. 4 bis. b) Pentru impunerea venitului global pe formularul No. 5. c) Locuitorii satelor fac aceleaşi declarațiuni pentru impunerea venitului global, însă acei săteni cari au avut în anul 1927 un venit sub 10.O10 lei nu vor mai face declaraţiuni pe formularul No. 5. (A se vedea titlul dispensa de mai jos). Formulare No -* o s şi 5 se pot procura dela percepţii. Se menţionează că aceste declaraţiuni treime«« completate cu toate datele prevăzute în formular, căci altfel ele se consideră incomplete şi declaranţii c.d sub sancţiunile prevăzute pentru cei ce nu dau declaraţiuni. Instrucţiunile pentru întocmirea şi predarea declaraţiunilor se găsesc pe acele formulare. Ce se declară? Veniturile din imobile, fie ele proprietăţi agricole, fie clădite, fiind impuse de comisiunile de recentământ cari şi-au început lucrările la 19 Decembrie 1927 nu se mai declară decât pentru impunerea venituui global trecâindu-se în declaraţiunile No 5, veniturile aşa cum ele au fost stabilite pentru anul în curs 1928. Pentru imobilele ale căror venituri impozabile n’ar fi fost încă determinate până la expirarea termeiului de darea declarațiunilor anuale se va arăta locul unde se află imobilul. Celelalte venituri impozabile anual se declară astfel cum ele s au încasat de contribuabil sau sunt de încasat pe anul precedent 1927, după detaliile prevăzute în instructiunile aflate pe formularele de declaraţiuni. Dacă unele din veniturile cuvenite pe anul 1927 cum sunt dividendele şi tantiemele, nu se cunosc, se declară ce s’a încasat in acel an pentru anul 1926. Scăderile legale din impozite — pentru sarcini familiare — micile venituri şi sarcini hipotecare, urmează a fi cerute prin declarapuni, deci acei cari nu fac declaraţia pierd dreptul la asemenea scăzăminte. Contribuabilii cari în declaraţiile pentru recensământul fiscal al imobilelor n’ar fi arătat sarcinele ipotecare de care ele sunt grevate cum şi «sarcinile familiare, vor putea cere aceste scăzăminte prin declaraţiunile anuale ale venitului global. Tot astfel şi cei cari nau dat declaraţiuni de fel la recensământ. Contribuabilii cari nu pot complecta declaraţiunile le vor face la percepţiile fiscale unde li se va completa declaraţiile de către funcţionarii percepţiei şi vor semna, după ce vor fi lămuriţi asupra dispoziţiunilor legei. Dispense 1) Contribuabilul care are venit sub 19 000 lei în total atât din veniturile sale proprii cât şi ale soţiei sau altor membrii ai familiei sale şi care le are la dispoziţie este dispensat de darea declaraţiei de impunere la reiitul global. Dacă însă are de cerut vre-o scădere legală din impozite elementare, pentru sarcini hipotecare sau familiare cari se acordă anual, va trebui să facă cerere tot pe formularul de declaraţii No. 5, iar dacă cere vre-o reducere a impozitului la venituri mici, aflate sub limitele legale aceste cereri se vor face pe formularele respective. In comunele rurale, unde din lipsa declaraţiilor colective la recensământul fiscal al veniturilor proprietăţilor agricole nu s’a scăzut sarcinile familiare, se va întocmi de către autorităţile comunale declaraţii colective numai pentru aceste streini pe formular Md. 1 şi se vor da la percepţia respectivă în luna 11 iurie 1928. 2) De asemena e dispensat de darea declaraţiilor pentru venitul global contribuabilul care nu are decât un singur venit din comeserie siu profesie ce se exercită în cuprinsul percepţiei reşedinţei sale şi pentru care face declaraţie aparte însă cu condiţiune să menţioneze pe declaraţiunea făcută pentru acea impunere la impozitul elementar că nu mai are alt venit nici el, nici membrii familiei aflaţi în sarcina sa Această menţiune echivalând cu declaraţia pentru global scăderea pentru membrii familiei se va cere prin declaraţia la impozitul elementar. Pentru orice alte scăderi din venitul global va face cerere aparte pe formularul de declaraţii No. 5 Dacă are un venit numai din salariu său mobiliar, va face declaraţie pe acelaş formular. Se atrage atenţiunea contribuabililor cari au venituri din salarii că nu se vor considera complecte acele declaraţii dacă nu vor fi însoţite de adeverinţa model 19, relativă la salariile, indemnizaţiile, etc., primite în anul 1927 complectată de cei ce au plătit asemenea venituri. 3. Contribuabilul al cărui venit impozabil, fie global, fie elementar, judecat după cel din anul precedent este acelaş ca şi în anul anterior şi dacă nu are nici un scăzământ de cerut şi nu şi-a schimbat reşedinţa, nici nu şi-a modificat felul întreprinderii sau al profesiunei, poate să nu mai facă declaraţie, şi în acest caz se presupune că a menţinut declaraţia din anul precedent în ce priveşte veniturile, nu însă şi în ce priveşte scăderile pentru sarcini familiare sau pentru datorii hipotecare ori chirografare, pentru cari se cere dovezi în fiecare an. Deci spre a obţine şi pe anul 1928 aceleaşi scăderi, trebue să facă declaraţie şi să aducă acele dovezi la efectuarea impunerei când va fi citat. (A se vedea paragraful 172 b) din instrucţiunile oficiale). De această dispensă nu pot beneficia cei obligaţi la ţinerea registrelor comerciale şi la încheerea bilanţului, întrucât cifrele de pe registre tr. pot fi aceleaşi ca în anul precedent şi deci veniturile în tot cazul diferă. Contribuabilii cari nu se află în condiţiunile de dispensă sus prevăzute, sau ale căror venituri s’au modificat şi nu vor face declaraţiile de impunere în termen sau le vor face incomplecte, vor fi impuşi din oficiu şi li se va aplica amenzile prevăzute de art. 96 din legea pentru utificarea contribuţiunilor directe. Stabilirea impunerilor Impunerile se vor efectua la percepţii în zilele cari se vor publica şi afişa la localurile percepţiilor. Contribuabilii cari au făcut declaraţiuni vor fi citaţi Cei impuşi din oficiu nu se citează. Contribuabilii vor trebui să fie prezenţi la impunere cu actele şi registrele ce au a prezenta, în zilele în cari vor fi citaţi, iar cei ce nuse citează în zilele publicate, aceasta în interesul lor, spre a nu se comite erori. Preşedintele Consiliului de miniştri, ministrul finanţelor, VINTILA BRATIANU Director general, Ch Simioneseu MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-ra Marieta I. Israiliteanu, născută în Bucureşti la 5 iulie 1995, domiciliată în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi autorizată să schimbe numele său patrunimic de Israiliteanu în acela de Liţianu, spre a se numi Marieta Liţiatiu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Luaţi de probă Lei Metru Sifon practic nescrobit rezistent şi perfect la spălat Pânzărie, mătăsuri ciorapi Secţiunea specială de Stofe englese Stofe frraceze Stofe moderne de Kama şi Băroafl Vinde cel mai convenabil ORGHIDAN Casă fondată in 1878 Strada Pânzan 11. Euurfjti expediem în provincie prin poştă cu ramburs. 1 . Ii E proasppte, presate, tescuite Struguri, mere, pere, aicea Coşuleţe de cadouri iuliane Luterana Hoc-Notes Las'.*Iscatrul Naţional Contrar tuturor zvonurilor, «Meşterul Manole», noua piesă a d-lui Goga se va juca în stagiunea actuală, în ciclul de reprezentaţii cu d-ra Marioara Ventura, ilustra societară a Comediei Franceze. Piesa va intra în repetiţie zilele acestea, sub direcţia de scenă a d-lui P. Gusty. Deja Opera Română Opera Română care dă diseară de revolta ntru preţuri populara «Rigoletto» cu d-l Ioan Atanasiu in rolul protagonist, anunţă pentru mâna Duminecă Ilamiano, in matriteu» baletele : «La Hanevrei şiZâna Păpuşilor, şi scara 1 «Bărbierul din Sevilla» d.„de N B r, (y şi Miciora şi d-mi Oh. rok,3cu Gavaltieri, D. Baziliu şi G. Oprişan. Deja «Teatrul Nostru» «Microbii Bucureştilor» se joacă astăzi în matineu la ora 3 şi seara la 8£0. Spectacolul de seară va începe exact la 8:10 şi se va termina înainte de 11, în vederea reverlionului. Premiera Moritz al II-lea va avea loc Miercuri 1 Ianuarie. In rolul titular Costică Toneanu. Principalul rol femenin va fi jucat de d-na Toto Ionescu, societară a Teatrului Naţional. In celelalte roluri toţi fruntaşii companiei «s.Tea- trul Nostru». Reviste A apărut No. 113 din «GAZETA DE DUMINICA» cu un foarte bogat sumar, 16 pagini mari bogat ilustrate, 7 lei. A apărut «OGLINDA LUMII» No. 1 cu numeroase vederi şi instantanee fotografice, 59 vederi şi etantanee fotografice. Lei 7, 16 pagini mari.. Cărţi O strălucită impresie a produs în toate cercurile admirabilul volum de schiţe a neîntrecutului umorist Keops. Un volum conţinând patruzeci şi cinci de schiţe, una sută şaizeci de pagini se vinde la toate librăriile cu 60 lei. Muzicale Marele succes obţinut la premieră de comedia muzicală «Lampagiul de seară» de N. Kirîţescu, muzica de Raoul Scully a fost subliniat de întreaga presă. Publicul pleacă entuziasmat de 11 bret, muzică şi interpretare. D-na Marilena Bodescu-Vlădoianu, d-nii Leonard şi Kainer obţin aplauze furtunoase la scenă deschisă. Sala bine încălzită, caloriferul fiind complect reparat. Spectacole Opera Română: Rigoletto. Teatrul Naţional: matineu: Păpuşile; seara: Omul de zăpadă. Teatrul Regina Maria: Teatru în castel. Teatrul Mic: Maestrul Bolbec. Teatrul Nostru (Teatrul Popular) matineu şi seara: Microbii Bucureștilor. Teatrul Eforia: Din toată inima. Teatrul Alhambra: Lampagiul de seară. Teatrul Central: Lăptarul Toiwie. • -----Go-y or CAPITALA ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Servitoarea Maria Marinescu, în etate de 21 ani, fostă în serviciul d-lui general Negri, domiciliată în strada Cuza Vodă 95, a încercat să se sinucidă, bând 150 grame esenţă de oţet, pe când se afla la locuinţa fostului său stăpân, la care venise să se angajeze, din nou în serviciu. In stare gravă a fost transportată la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. ACCIDENTE Elena Zdrafcu, de la azilul «Providenţa», din bulevardul Maria a alunecat pe ghiaţă şi şi-a fracturat piciorul stâng. A fost dusă la spitalul Brâncovenesc. — D-na Evdochia Niculescu, din strada Duzilor 15 a căzut în curte, pe ghiaţă şi s’a ales cu piciorul drept fracturat, in chestia gestiunii C. N. E. F. Ministerul de instrucţie ne trimite următorul COMUNICAT Unele ziare au publicat o informaţie tendenţioasă referitoare la pretinse nereguli ce sar fi constatat la Oficiul de Educaţie Fizică şi la o intervenţie a ministerului de războiu pe lângă ministerul de instrucţie, în vederea unei anchete mixte. In realitate, însuşi comitetul de conducere O. N. E. F. a cerut celor două ministere să delege două persoane care să verifice gestiunea Ofimului, pentru a pune capăt unor suspiciuni anonime ce se insinuează pe socoteala Oficiului. Convenţie încheiate de Turcia Angora, 39 (Rador). — Camera a ratificat convenţiunile de reşedinţă încheiate cu Elveţia şi Cehoslovacia şi tratatul de amiciţie cu Me- DECLARAŢIILE DE IMPUNERE PE 1928 PUBLICAȚIUNE -«oSiţse- Sancţiuni ——-x~›x --- -----------OXO--------- sumafie definitivă (in posesiunea consumatorului adevărat). In momentul în care aceste efecte nu mai au acces la banca de emisiune din cauza imposibilităţii în care se găseşte aceasta de a întinde scontul fără a depăşi limita extremă a emisiunii, ele se îndreaptă spre piaţa capitalului unde se confundă cu cererile legitime de capital (capital de invenţiune, de exploatare etc) şi influenţează ilegitim raporturile dintre cererea şi oferta de capital, deja încordat din cauzele expuse mai sus. Extinderea scontului în marginea sumelor pe care statul le pune anual la dispoziţiunea Băncii prin vărsămintele sale la fondul pentru stingerea datoriei publice, are efectul lăudabil de a înlocui bonul de tezaur al statului printr'o acoperire sigură. E o măsură care nu poate atenua într’o proporţiune apreciabilă situaţiunea de azi, disponibilităţile acestea fiind reduse faţă de necesităţile de scont iar pe deasupra nu sunt perfect certe (eventuale dificultăţi financiare ale statului le-ar putea reduce). De asemenea nu trebue uitat faptul de o deosebită importanţă care reduce încă odată eficacitatea unei lărgiri a scontului numai în cadrul restituirilor statului în contul datoriei sale. Tot din cauza plafonului fiduciar Banca Naţională e silită a recruta mijloacele necesare politicei de devize tot din cuantumul aceloraşi restituiri. Ce s’ar întâmpla dacă eventual împrejurările fiind propice, afluxul de capital strein ar creşte simţitor. Ofertele abundente de devize streine pe piaţa noastră de schimb susţinute de beneficiarii creditelor streine, ar putea provoca o urcare rapidă a leului peste nivelul stabilizării, mijloacele de intervenţiune ale politicii de devize fiind insuficiente pentru a interveni cu succes. Stabilizarea monetară întreprinsă în condiţiun de desechilibru pronunţat al pieţe capitalului (dacă ne referim la exemplele Germaniei, Austriei şi Cehoslovaciei ) produce eventual o situaţie analongă. Limitarea emisiunii fiduciare răpeşte Bătuii Naţionale posibilitatea de a asigura integritatea circulaturii montare, reduce eficacitatea intervenţiundor politicii de devize şi, ceea ce ne interesează în special a ei, agravează criza de capital. Cu toată cascada de crize de după răsboi — criza de transport, criza de numerar, criza de capital, sarcini fiscale împinse la optimum — economia naţională a progresat totuşi. Este cea mai strălucită dovadă de viabilitatea organismului nostru economic, împins spre progres de însăşi posibilităţile reale ale ţării. Forţa lui de rezistenţă pare însă a fi cedat în ultimul timp, de vreme ce o scădere a activităţii noastre economice o manifestă. A ceda cu o clipă înainte de a trezi să cedezi sub presiunea violentă a evenimentelor, este mult. Moartea unui fost ministru italian ROMA, 20. — Din Torino se anunță moartea fostului ministru Teofilo Rossi. -0X0-------- CUVÂNTUL (Continuarea articolului din pag. I-a) părindtu-l cu toate injuriile dicţionarului... Dar, zadarnic. Răul era făcut, şi păcatul, îndată ce e .-ft vârşit, se întinde ca pata de untdelemn. Aşa că neofitul şi-a putut da arama pe faţă, devenind în latura şcolarâ un isvor de «incoherenţă şi dusprdiie intelectuală, cum rar s’a văzut (Harel) şi dovtuimiu-se un «superficial» din mintea căruia «n’a ieşit nici odată ... o lucrare bine şi adânc cugetată», (ilaret). Păcat eu nu trâeşte încă seriosul şi adânc cinstitul Aurel poviei, bărbatul care nu confunda sclipirea faşă a talentului de-a vorbi cu realităţile cele mari ale politici între care e şi grija de educarea tineretului. Văzând cele ce se petrece azi la limita dintre puli şi universitate, răposatul cin politic ne-ar spune mai bine decât oricine de unde a isvorât răutatea. (De câte ori îşi aducea aminte de greşala mai sus pomenită, el se orăta ca unul căruia i-ar da să ingintă ceva amar). De altfel mai sânt destui martori, care îşi aduc bine aminte cum a crescut apetitul celor cinici, până ce, într’o bună zi au plănuit să introducă în Universitate o grupă de vreo 50 partizani, furişauu-i pe parta comisiei bugetare. Căci ce era pentru ei o catedră universitară ! «Un punct de sprijin» după definiţia celor ce sistematizaseră corupţia publică de sus până jos. Aşadar, documentele sânt de faţă, ca să dovedească orişicui că Universitatea a rezistat cu cea mai mare energie asaltului, a mers până la suspedarea cursurilor. Maurescu şi Ilaret au iscălit alături hotărârea pentru închiderea universităţii, iar un profesor mai tânăr a pus alunei înainte formula autonomiei, ca singura pavăză în untra îndrăsnelilor politice. Totuşi, asaltul politicei s’a înteţit an cu an, mai ales după crearea aimosului articol 81 o roadă păcâoasă tot a politicei de partid. Concluzia: cu fruntea sus, orice an de onoare poate să afirme i\». e.a 1864 şi până in ajunul răsboului, politica de partid a fost un nesecat isvor de venin pentru învâ amântul public. Cât priveşte perioada deja răspoiui până azi, ea este mai prejos o orice calificare. E destul să amintim un singur fapt: ministerul ude, după vremuri, au lucrat Maiorescu, Doni şi Haret, tustrei exemplar de cinstiţi, a ajuns să aibă timpurile din urmă şi reputaţia .«ui «minister de afaceri» ! N’o spunem noi, ci au spus-o public omeni cu raspundere oficială şi o matură să ştie ce se ascunde sub muşama. lată unde ne-a adus amestecul ariviştilor poliţiei în chestiunile gingaşe, cum este aceea a creşterii tneretului. De aceea, ca răspuns celor scrise ici în ajunul sărbătorilor, noi men inem neclintita părere din trecut acă în viaţa studenţilor şi chiarn a profesorilor sânt azi mari neajunsuri, isvorul cel dintâi al păcatui na fost şcoala, ci politica, dacă molipsirea na fost stârnită la timp, vina este a acelora care au pretins că sânt oameni de dat, fără să fie. Arivişti sânt înoate partidele şi în toate ţările, iar adevăratul om de Stat, când ,şi la răspunderea guvernării îşi ia seama că nici o forţă nu poate i reală, ,dacă nu e în acelaş timp ,ci morală. Aşa e aiurea şi aşa va trebui să e şi la noi, când vom avea fericrea să avem în capul guvernelor noastre oamni care să nu pun.1. că alături de ei decât pe cei deplini închinaţi intereselor Statului, până atunci, dacă e vorba deangrena, o dreptate, elementară ne obligă să ne amintim că isvorul rector o a fost în școală, ci mai înd afară din zidurile ei. S. filefceiSireţi Cărţi no ai «Fă economie domnule» elegantul volum de schiţe de Keops a obţinut un mare succes fiind primit cu multă simpatie de public şi presă. Un volum conţinând patruzeci cinci de chiţe, una sută şaizeci de pagini, se vinde la toate librăriile cu 60 lei. Legi pentru controlul şi înfrânaea dobânzilor uzurate care să fixeze dobânzi maximale, fac parte din ciclul legilor de înfrânare a speculei şi experienţa noastră de după răsboi ne asigură de ineficacitatea lor. Repartiţia mai raţională a acordării de credite în limitele mărginite de azi şi de mâine, pentru ca toate provinciile să fie la fel de privilegiate, e doar o măsură de echitate şi poate doar un paleativ pentru uşurarea crizei. Desvoltarea creditului particular in streinătate ar fi desigur eficace, dacă politica de devize a Băncii de emisiune le va putea absorbi fără a sdruncina stabilitatea monetară. Nu înseamnă a rezolva cu succes problema dobânzilor ridicate prin comprimări a cererii de credi, ca rezultat regresului activităţii generale. George Ercescu -------exp-------