Cuventul, ianuarie 1928 (Anul 4, nr. 972-1002)

1928-01-01 / nr. 972

%­ui­t» 4 CARNAVA­LUL 1928 se deschide cu mult fast la GRANDIOSUL BALMASCAT al Soc. Adm. a u» ceva avea loc în seara de 7 Ianuarie 1928(31.ron) în sala Teatrului Popular ! Culminații feericei : Cabaret artistic Măşti originale Concursuri de costume Producții artistice :: JAZ :: JAZ :: Ultimei® bitte se mai găsesc La Mag. Jean Feder Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de predare a declara­­ţiunilor de impuneri pe anul 1928 începe la 1 Ianuarie 1928 şi expiră la finele acestei luni (31 Ianuarie 1928). Acest termen pentru marile în­treprinderi se prelungeşte până la Februarie, iar pentru societăţile a­nonime până la aprobarea bilanţu­lui de către adunarea generală, ca­re însă nu poate trece de 30 Aprilie 1928. Se atrage atenţiunea celor obli­gaţi la facerea declaraţiunilor că nu se vor mai acorda alte termene peste cele mai sus prevăzute, împlinirea drepturilor statului pentru anul 1928 pe trimestrele Ia­nuarie şi Aprilie, până la stabilirea impunerilor de către prima Instan­ţă — comisiunile anuale — se vor face cu titlu provizoriu în condi­­ţiunile art. 5 legea contribuţiunilor din 15 Noembrie 1927. Cum se fac declaraţiunile Declaraţiunile se fac: a) Pentru impunerea veniturilor din Comerţ, industrie, profesiuni şi alte ocupaţiuni necomerciale pe for­muliarul No. 4, iar pentru societăţi anonime şi pentru comercianţii şi industriaşii cari au registre în re­gulă şi bilanţ întocmit, pe formula­rul No. 4 bis. b) Pentru impunerea venitului global pe formularul No. 5. c) Locuitorii satelor fac aceleaşi declarațiuni pentru impunerea ve­nitului global, însă acei săteni cari au avut în anul 1927 un venit sub 10.O10 lei nu vor mai face declara­­ţiun­i pe formularul No. 5. (A se vedea titlul dispensa de mai jos). Formulare No -* o s şi 5 se pot procura dela percepţii. Se menţionează că aceste declara­ţiuni treime«« completate cu toate datele prevăzute în formular, căci altfel ele se consideră incomplete şi declaranţii c.d sub sancţiunile pre­văzute pentru cei ce nu dau decla­raţi­uni. Instrucţiunile pentru întocmirea şi predarea declaraţiunilor se gă­sesc pe acele formulare. Ce se declară? Veniturile din imobile, fie ele pro­prietăţi agricole, fie clădite, fiind impuse de comisiunile de recentă­mânt cari şi-au început lucrările la 19 Decembrie 1927 nu se mai decla­ră decât pentru impunerea venitu­­ui global trecâindu-se în declaraţiu­­nile No 5, veniturile aşa cum ele au fost stabilite pentru anul în curs 1928. Pentru imobilele ale căror veni­turi impozabile n’ar fi fost încă de­terminate până la expirarea terme­­iului de darea declarațiunilor a­­nuale se va arăta locul unde se află imobilul. Celelalte venituri impozabile a­nual se declară astfel cum ele s au încasat de contribuabil sau sunt de încasat pe an­ul precedent 1927, d­upă detaliile prevăzute în instructiuni­le aflate pe formularele de declara­ţiuni. Dacă unele din veniturile cuveni­te pe anul 1927 cum sunt dividende­le şi tantiemele, nu se cunosc, se de­clară ce s’a încasat in acel an pen­tru anul 1926. Scăderile legale din impozite — pentru sarcini familiare — micile venituri şi sarcini hipotecare, ur­mează a fi cerute prin declarapuni, deci acei cari nu fac declaraţia pierd dreptul la asemenea scăză­minte. Contribuabilii cari în declaraţiile pentru recensământul fiscal al imo­bilelor n’ar fi arătat sarcinele i­po­­tecare de care ele sunt grevate cum şi «sarcinile familiare, vor putea ce­re aceste scăzăminte prin declara­­ţiunile anuale ale venitului global. Tot astfel şi cei cari nau dat de­­claraţiuni de fel la recensământ. Contribuabilii cari nu pot com­­plecta decla­raţiunile le vor face la percepţiile fiscale unde li se va completa declaraţiile de către func­ţionarii percepţiei şi vor semna, du­pă ce vor fi lămuriţi asupra dis­­poziţiunilor legei. Dispense 1) Contribuabilul care are venit sub 19 000 lei în total atât din veni­turile sale proprii cât şi ale soţiei sau altor membrii ai familiei sale şi care le are la dispoziţie este dis­pensat de darea declaraţiei de im­punere la reiitul global. Dacă însă are de cerut vre-o scădere legală din impozite elementare, pentru sarcini hipotecare sau familiare cari se a­­cordă anual, va trebui să facă ce­rere tot pe formularul de declaraţii No. 5, iar dacă cere vre-o reducere a impozitului la venituri mici, a­­flate sub limitele legale aceste ce­reri se vor face pe formularele res­pective. In comunele rurale, unde din lip­sa declaraţiilor colective la recensă­mântul fiscal al veniturilor proprie­tăţilor agricole nu s’a scăzut sarci­nile familiare, se va întocmi de către autorităţile comunale declara­ţii colective numai pentru aceste streini pe formular Md. 1 şi se vor da la percepţia respectivă în luna 11 iu­rie 1928. 2) De asemena e dispensat de da­rea declaraţiilor pentru venitul glo­bal contribuabilul care nu are decât un singur venit din comeserie s­iu profesie ce se exercită în cuprinsul percepţiei reşedinţei sale şi pentru care face declaraţie aparte însă cu condiţiune să menţioneze pe decla­­raţiunea f­ăcută pentru acea impu­nere la impozitul elementar că nu mai are alt venit nici el, nici mem­brii familiei aflaţi în sarcina sa Această menţiune echivalând cu de­claraţia pentru global scăderea pen­tru membrii familiei se va cere prin declaraţia la impozitul elemen­tar. Pentru orice alte scăderi din venitul global va face cerere aparte pe formularul de declaraţii No. 5 Dacă are un venit numai din sala­riu său mobiliar, va face declaraţie pe acelaş formular. Se atrage atenţiunea contribuabi­lilor cari au venituri din salarii că nu se vor considera complecte acele declaraţii dacă nu vor fi însoţite de adeverinţa model 19, relativă la sa­lariile, indemnizaţiile, etc., primite în anul 1927 complectată de cei ce au plătit asemenea venituri. 3. Contribuabilul al cărui venit impozabil, fie global, fie elementar, judecat după cel din anul precedent este acelaş ca şi în anul anterior şi dacă nu are nici un scăzământ de cerut şi nu şi-a schimbat reşedinţa, nici nu şi-a modificat felul între­prinderii sau al profesiunei, poate să nu mai facă declaraţie, şi în a­­cest caz se presupune că a menţinut declaraţia din anul precedent în ce priveşte veniturile, nu însă şi în ce priveşte scăderile pentru sarcini fa­miliare sau pentru datorii hipoteca­re ori chirografare, pentru cari se cere dovezi în fiecare an. Deci spre a obţine şi pe anul 1928 aceleaşi scă­deri, trebue să facă declaraţie şi să aducă acele dovezi la efectuarea im­­punerei când va fi citat. (A se ve­dea paragraful 172 b) din instrucţiu­nile oficiale). De această dispensă nu pot bene­ficia cei obligaţi la ţinerea registre­lor comerciale şi la încheerea bilan­ţului, întrucât cifrele de pe registre t­r. pot fi aceleaşi ca în anul prece­dent şi deci veniturile în tot cazul diferă. Contribuabilii cari nu se află în condiţiunile de dispensă sus prevă­zute, sau ale căror venituri s’au mo­dificat şi nu vor face declaraţiile de­ impunere în termen sau le vor face incomplecte, vor fi impuşi din ofi­ciu şi li se va aplica amenzile pre­văzute de art. 96 din legea pentru ut­ificarea contribuţiunilor directe. Stabilirea impunerilor Impunerile se vor efectua la per­cepţii în zilele cari se vor publica şi afişa la localurile percepţiilor. Contribuabilii cari au făcut de­­claraţiuni vor fi citaţi Cei impuşi din oficiu nu se ci­tează. Contribuabilii vor trebui să fie prezenţi la impunere cu actele şi re­gistrele ce au a prezenta, în zilele în­ cari vor fi citaţi, iar cei ce nu­­se citează în zilele publicate, aceasta î­n interesul lor, spre a nu se comite erori. Preşedintele Consiliului de mi­niştri, ministrul finanţelor, VINTILA B­RATIA­NU Director general, Ch S­im­ion­eseu MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-ra Marieta I. Israiliteanu, năs­cută în Bucureşti la 5 iulie 1995, domiciliată în Bucureşti a făcut cerere acestui minister de a fi auto­rizată să schimbe numele său patru­nimic de Israiliteanu în acela de Liţianu, spre a se numi Marieta Liţiatiu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de alineatul II al zisului articol. Luaţi de probă Lei Metru Sifon practic nescrobit rezistent şi perfect la spălat Pânzărie, mătăsuri ciorapi Secţiunea specială de Stofe englese Stofe frr­aceze Stofe mo­dern­e de Kama şi Băroafl Vinde cel mai convenabil ORGHIDAN Casă fondată in 1878 Strada Pânzan 11. Euurfjti expediem în provincie prin poştă cu ram­burs. 1 . Ii E proasppte, presate, tescuite Struguri, mere, pere, aicea Coşuleţe de cadouri iulian­e Luterana Hoc-Notes Las'­.*I­s­catrul Naţion­al Contrar tuturor zvonurilor, «Meş­terul Manole», noua piesă a d-lui Goga se va juca în stagiunea ac­­­tuală, în ciclul de reprezentaţii cu d-ra Marioara Ventura, ilustra so­cietară a Comediei Franceze. Piesa va intra în repetiţie zilele acestea, sub direcţia de scenă a d-lui P. Gusty. Deja Opera Română Opera Română care dă diseară de re­­volta nt­r­u preţuri populara «Rigoletto» cu d-l Ioan Atanasiu in rolul protago­nist, anunţă pentru mâ­na Duminecă I­lamiano, in matriteu» baletele : «La Ha­­nevrei şi­­Zâna Păpuşilor, şi scara 1 «Bărbierul din Sevilla» d.„d­e N B­ r, (y şi Miciora şi d-mi Oh. r­ok,3cu G­aval­­tieri, D. Baziliu şi G. Oprişan. Deja «Teatrul Nostru» «Microbii Bucureştilor» se joacă astăzi în matineu la ora 3 şi seara la 8£0. Spectacolul de seară va în­cepe exact la 8:10 şi se va termina înainte de 11, în vederea reverlio­­­nului. Premiera Moritz al II-lea va avea loc Miercuri 1 Ianuarie. In rolul titular Costică Toneanu. Principalul rol femenin va fi ju­cat de d-na Toto Ione­scu, societară a Teatrului Naţional. In celelalte ro­luri toţi fruntaşii companiei «s.Tea-­ trul Nostru». Reviste A apărut No. 113 din «GAZETA DE DUMINICA» cu un foarte bo­gat sumar, 16 pagini mari bogat ilustrate, 7 lei.­ A apărut «OGLINDA LUMII» No. 1 cu numeroase vederi şi in­stantanee fotografice, 59 vederi şi etantanee fotografice. Lei 7, 16 pa­gini mari.. Cărţi O strălucită impresie a produs în toate cercurile admirabilul v­olum­ de schiţe a neîntrecutului umorist Keops. Un volum conţinând patru­zeci şi cinci de schiţe, una sută şai­zeci de pagini se vinde la toate li­brăriile cu 60 lei. Muzicale Marele succes obţinut la premie­ră de comedia muzicală «Lampagiul de seară» de N. Kirîţescu, muzica de Raoul Scully a fost subliniat de întreaga presă. Publicul pleacă entuziasmat de 11 bret, muzică şi interpretare. D-na Marilena Bodescu-Vlădoianu, d-nii Leonard şi Kainer obţin aplauze furtunoase la scenă deschisă. Sala bine încălzită, caloriferul fiind complect reparat. Spectacole Opera Română: Rigoletto. Teatrul Naţional: matineu: Păpu­şile; seara: Omul de zăpadă. Teatrul Regina Maria: Teatru în castel. Teatrul Mic: Maestrul Bolbec. Teatrul Nostru (Teatrul Popular) matineu şi seara: Microbii Bucureș­tilor. Teatrul Eforia: Din toată inima. Teatrul Alhambra: Lampagiul de seară. Teatrul Central: Lăptarul Toiwie. • -----Go-y­ or CAPITALA ÎNCERCARE DE SINUCI­DERE Servitoarea Maria Marinescu, în etate de 21 ani, fostă în serviciul d-lui general Negri, domiciliată în strada Cuza Vodă 95, a încercat să se sinucidă, bând 150 grame esenţă de oţet, pe când se afla la locuinţa fostului său stăpân, la care venise să se angajeze, din nou în serviciu. In stare gravă a fost transportată la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. ACCIDENTE Elena Zdrafcu, de la azilul «Provi­denţa», din bulevardul Maria a a­­lunecat pe ghiaţă şi şi-a fracturat piciorul stâng. A fost dusă la spitalul Brânco­­venesc. — D-na Evdochia Niculescu, din strada Duzilor 15 a căzut în curte, pe ghiaţă şi s’a ales cu piciorul drept fracturat, in chestia gestiunii C. N. E. F. Ministerul de instrucţie ne tri­mite următorul COMUNICAT Unele ziare au publicat o infor­maţie tendenţioasă referitoare la pretinse nereguli ce sar fi consta­tat la Oficiul de Educaţie Fizică şi la o intervenţie a ministerului de războiu pe lângă ministerul de in­strucţie, în vederea unei anchete mixte. In realitate, însuşi comitetul de conducere O. N. E. F. a cerut celor două ministere să delege două per­soane care să verifice gestiunea O­­fimului, pentru a pune capăt unor suspiciuni anonime ce se insinuează pe socoteala Oficiului. Convenţi­e încheiate de Turcia Angora, 39 (Rador). — Camera a ratifica­t convenţiunile de reşedinţă încheiate cu Elveţia şi Cehoslova­cia şi tratatul de amiciţie cu Me- DECLARAŢIILE DE IMPUNERE PE 1928 PUBLICAȚIUNE -«oSiţse- Sancţiuni ——-x~›x ---­ -----------OXO---------­ sumafie definitivă (in posesiunea consumatorului adevărat). In moment­­ul în care aceste efec­te nu mai au acces la banca de e­­misiun­e din cauza imposibilităţii în care se găseşte aceasta de a întin­de scontul fără a depăşi limita ex­tremă a emisiunii, ele se îndreaptă spre piaţa capitalului unde se con­fundă cu cererile legitime de capi­tal (capital de in­ven­ţiu­ne, de ex­ploatare etc) şi influenţează ilegi­tim raporturile dintre cererea şi o­­ferta de capital, deja încordat din cauzele expuse mai sus. Extinderea scontului în marginea sumelor pe care statul le pune a­­nual la dispoziţiunea Băncii prin vărsămintele sale la fondul pentru stingerea datoriei publice, are efec­tul lăudabil de a înlocui bonul de tezaur al statului printr'o acoperi­re sigură. E o măsură care nu poate atenua într’o proporţiune aprecia­bilă situaţiunea de azi, disponibili­tăţile acestea fiind reduse faţă de necesităţile de scont iar pe deasupra nu sunt perfect certe (eventuale di­ficultăţi financiare ale statului le-ar putea reduce). De asemenea nu trebue uitat fap­tul de o deosebită importanţă care reduce încă odată eficacitatea unei lărgiri a scontului numai în cadrul restituirilor statului în contul da­toriei sale. Tot din cauza plafon­u­lui fiduciar Banca Naţională e si­lită a recruta mijloacele necesare politicei de devize tot din cuantu­mul aceloraşi restituiri. Ce s’ar în­tâmpla dacă eventual împrejurările fiind propice, afluxul de capital strein ar creşte simţitor. Ofertele abundente de devize streine pe pia­ţa noastră de schimb susţinute de beneficiarii creditelor streine, ar putea provoca o urcare rapidă a leului peste nivelul stabilizării, mij­loacele de intervenţiune ale politicii de devize fiind insuficiente pentru a interveni cu succes. Stabilizarea monetară întreprinsă în condiţiun de desechilibru pronunţat al pieţe capitalului (dacă ne referim la e­xemplele Germaniei, Austriei şi Ce­hos­lovaciei ) produce eventual o si­tuaţie analon­gă. Limitarea emisiunii fiduciare ră­peşte Bătu­ii Naţionale posibilitatea de a asigura integritatea circula­­t­urii mon­­tare, reduce eficacitatea intervenţiundor politicii de devize şi, ceea ce ne interesează în special a ei, agravează criza de capital. Cu toată cascada de crize de după răsboi — criza de transport, criza de numerar, criza de capital, sar­cini fiscale împinse la optimum — economia naţională a progresat to­tuşi. Este cea mai strălucită do­vadă de viabilitatea organismului nostru economic, împins spre pro­gres de însăşi posibilităţile reale ale ţării. Forţa lui de rezistenţă pare însă a fi cedat în ultimul timp, de vreme ce o scădere a ac­tivităţii noastre economice o mani­festă. A ceda cu o clipă înainte de a tre­zi să cedezi sub presiunea vio­lentă a evenimentelor, este mult. Moartea unui fost ministru italian ROMA, 20. — Din Torino se anun­ță moartea fostului ministru Teo­filo Rossi. -0X0--------­ CUVÂNTUL (Continuarea articolului din pag. I-a) părindtu-l cu toate injuriile dicţio­­narului... Dar, zadarnic. Răul era făcut, şi păcatul, îndată ce e .-ft vârşit, se întinde ca pata de untde­lemn. Aşa că neofitul şi-a putut da arama pe faţă, devenind în la­tura şcolarâ un isvor de «incohe­­renţă şi dusprdi­ie intelectuală, cum rar s’a văzut (Harel) şi do­­vtu­imiu-se un «superficial» din mintea căruia «n’a ieşit nici odată ... o lucrare bine şi adânc cugetată», (ilaret). Păcat eu nu trâeşte încă seriosul şi adânc cinstitul Aurel poviei, bărbatul care nu confun­da sclipirea fa­şă a talentului de-a vorbi cu realităţile cele mari ale politic­i între care e şi grija de e­­ducarea tineretului. Văzând cele ce se petrece azi la limita dintre puli şi universitate, răposa­tul cin politic ne-ar spune mai bine de­cât oricine de unde a isvorât rău­­tatea. (De câte ori îşi aducea amin­te de greşala mai sus pomenită, el se orăta ca unul căruia i-ar da să ingintă ceva amar). De alt­fel mai sânt destui mar­tori, care îşi aduc bine aminte cum a crescut apetitul celor cinici, până ce, într’o bună zi au plănuit să introducă în Universitate o gru­pă de vreo 50 partiza­ni, furişauu-i pe parta comisiei bugetare. Căci ce era pentru ei o catedră univer­sitară ! «Un punct de sprijin» du­pă definiţia celor ce sistematiza­seră corupţia publică de sus până jos. Aşa­dar, documentele sânt de fa­­ţă, ca să dovedească orişicui că U­­niversitatea a rezistat cu cea mai mare energie asaltului, a mers pâ­­nă la susp­edarea cursurilor. Ma­urescu şi Ilaret au iscălit alături hotărârea pentru închiderea uni­versităţii, iar un profesor mai tâ­năr a pus alunei înainte formula autonomiei, ca singura pavăză în untra îndrăsnelilor politice. Totuşi, asaltul politicei s’a înte­ţit an cu an, mai ales după crearea aimosului articol 81 o roadă păcâ­­oasă tot a politicei de partid. Concluzia: cu fruntea sus, orice an de onoare poate să afirme i\». e.a 1864 şi până in ajunul răsbo­­ului, politica de partid a fost un nesecat isvor de venin pentru învâ amântul public. Cât priveşte perioada deja răs­­poiui până azi, ea este mai pre­jos o orice calificare. E destul să a­­mintim un singur f­apt: ministerul ude, după vremuri, au lucrat Ma­iorescu, Doni şi Haret, tustrei exem­­plar de cinstiţi, a ajuns să aibă ti­mpurile din urmă şi reputaţia .«ui «minister de afaceri» ! N’o spunem noi, ci au spus-o public omeni cu raspundere oficială şi o matură să ştie ce se ascunde sub muşama. lată unde ne-a adus amestecul ariviştilor poliţiei în chestiunile gingaşe, cum este aceea a creşterii tneretului. De aceea, ca răspuns celor scrise ici în ajunul sărbătorilor, noi men inem neclintita părere din trecut acă în viaţa studenţilor şi chiar­­n a profesorilor sânt azi mari nea­junsuri, isvorul cel dintâi al păca­­tui na fost şcoala, ci politica,­­ dacă molipsirea na fost stârn­ită la timp, vina este a acelora care au pretins că sânt oameni de dat, fără să fie. Arivişti sânt în­oate partidele şi în toate ţările, i­ar adevăratul om de Stat, când ,şi la răspunderea guvernării îşi ia seama că nici o forţă n­u poate i reală, ,dacă nu e în acelaş timp ,ci morală. Aşa e aiurea şi aşa va trebui să e şi la noi, când vom avea feri­­crea să avem în capul guvernelor noastre oam­ni care să nu pun­­.1. că alături de ei de­cât pe cei deplini închinaţi intereselor Sta­tului, p­ână atunci, dacă e vorba de­­angrena, o dreptate, elementară ne obligă să ne amintim că isvorul re­ctor o­ a fost în școală, ci mai în­­d afară din zidurile ei. S. filefcei­Sireţi Căr­ţi no ai «Fă economie domnule» elegantul volum de schiţe de Keops a obţinut un mare succes fiind primit cu mul­tă simpatie de public şi presă. Un volum conţinând patruzeci cinci de chiţe, una sută şaizeci de pagini, se vinde la toate librăriile cu 60 lei. Legi pentru controlul şi în­frâna­­ea dobânzilor uzurate care să fixe­ze dobânzi maximale, fac parte din ciclul legilor de în­frânare a specu­lei şi experienţa noastră de după răsboi ne asigură de ineficacitatea lor. Repartiţia mai raţională a acor­dării de credite în limitele mărgi­nite de azi şi de mâine, pentru ca toate provinciile să fie la fel de privilegiate, e doar o măsură de e­­chitate şi poate doar un paleativ pentru uşurarea crizei. Desvoltarea creditului particular in streinătate ar fi desigur eficace, dacă politica de devize a Băncii de emisiune le va putea absorbi fără a sdruncina stabilitatea monetară. Nu înseamnă a rezolva cu succes problema dobânzilor ridicate prin comprimări a cererii de credi, ca rezult­­­at regresului activităţii ge­nerale. George Ercescu -------exp-------­

Next