Cuventul, ianuarie 1928 (Anul 4, nr. 972-1002)

1928-01-14 / nr. 985

c Situaţia Economică ------*h£oc----­ (Continuarea articolului din pag. I-a) forulă importantă, o serie întreagă de piedici în calea dezvoltărei nor­male a economiei germane fiind cu un gest înlăturate, s’ar creia o imensitate de posibilităţi noi. In ce priveşte politica vamală, Germania a admis în principiu şi s-a declarat dispusă să ţie seamă şi să lucreze în spiritul diferitelor congrese şi conferinţe economice ce au avut loc la Geneva, Stockholm, Paris etc. Dar şi Germania a făcut ca aproape toate statele ce au luat parte la aceste lucrări, adică în loc să caute să treacă la fapte, lăsând cât mai liberă mişcarea produselor, a menţinut tarifele vechi vamale sporind multe capitole, , Acest rău a fost într’o oarecare măsură ameliorat prin diferitele tra­tate comerciale ce s’au încheiat în­tre Germania şi foarte multe ţări. Cu Franţa s’a încheiat un tratat ce priveşte importul de chimicale, cos­metice, maşini, vinuri stofe şi mă­tăsuri. Tratatul a intrat în vigoare la 6 Septembrie. Cu Turcii au încheiat un tratat cuprinzând avantaje vamale reci­prose pentru chimicale, pielărie ar­ticole metalice, produse agricole şi în special covoare, a căror vamă a fost redusă de la 2800 mărci pe 10 de kgr. la 800 mărci. Asemenea tratate au fost înche­iate cu Jugoslavia, Japonia, Rusia Lituania, Letonia, Grecia şi Ceho­slovacia. Cu Polonia s’au găsit în conţinu răsboi vamal, răsboi care se pare că s’a terminat în defavorul Germa­niei. , Noi avem un exemplu viu de cum ştiu să se impună singure şi ingenios cerinţele reale ale popoa­relor, contrar tuturor piedicilor. Din toate interdicţiile de import tarife maximale, şi tot soiul de şi­cane, Germania a cumpărat din Po­lonia pentru 157 milioane de mărci iar Polonia din Germania pentru 156 milioane de mărci. Aceasta nu­mai în prima jumătate a lui 1927. încercări de relaţiuni economice vamale se fac din nou, din Noem­­brie încoace, fără să se poată a­­junge la rezultate prea bune — 1928 va rezolvi desigur acest conflict care la bază are motive mai mult politice de cât economice. In ciuda lacunelor şi desavanta­­jelor expuse mai sus, graţie calită­ţilor poporului german, progresul s’a arătat clar, ori cât s’ar voi de căi.­­ cei interesaţi ca el să nu fie prea vizibil. Cu toate păcatele ei, politica economică germană a fost astfel condusă, în­cât să ajute real i­ndustria şi comerţul german. Dacă ne uităm puţin în urmă, dacă con­siderăm greutăţile pe care a tre­buit să le învingă şi să le înlăture Germania şi dacă comparăm si­tuaţia în care a ieşit această ţară din răsboi, cu cea actuală, nu poate ie cât s’o invidiem şi să contem­plăm cu tristeţe situaţia ţărei noa­st­­, ţară învingătoare cu bogăţii­lemărginite, însă condusă ca o mo­şie boerească, de vechili netrebnici şi hrăpăreţi. Berlin C. Sergiescu Sosirea d-lui Maniu în Capitală D. Iuliu Maniu, şeful partidului naţional-ţărănesc, a sosit ori dimi­neaţă în Capitală. D-sa a desmin­ţit celor cari i-au văzut, cele afir­mate de unele ziare, că ar avea intenţia să plece în străinătate. Curente noi în pedagogie Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului a organizat un ciclu de conferinţe, sub denumirea de mai sus, care se vor ţine Joia, ora 6 p­m­ în Sala Casei Şeoarelor din str Berthelot, în ordinea următoare: Psihanaliză şi educaţie: G G­ Anto­­nescu. 19 ianuarie; Activismul şi no de reforme şcolare: I. C. Petrescu. 26 ia­nuarie; Condiţiile psihologice ale cul­turii: C. Rădulescu-Motru. 9 Februarie; Concepţia naţionalistă în educaţie: I­I Vabrea. 16 Februarie; Pedagogie socia­lă: C. Narlu. 23 Februarie; Aptitudinile şi selecţia elevilor: D. Teodosiu 1 Mar­tie; Educaţie şi Cultură: FI Ştefănescu- Goangă. 8 Martie: I­ectura tinerimii: Bartolomeu Popescu. 15 Martie: Manua­lul didactic şi noile curente pedagogi­ce: I Rădulescu Pogoneanu. 22 Martie: Problema interesului şi metoda Decro­­ly: Iv. Petre. 29 Martie: --------exo--------­ Pentru invalizi, orfani şi văduvele din întreaga Primim următoarele: Se aduce la cunoştinţa invalizi­lor, orfani şi văduve de pe cuprin­sul României Mari, că delegaţia per­manentă de la centru a legaţiei de onoare «Mucenicii Neamului» I.­­ V. din răsboi grade inferioare fărfi subvenţii dela Stat şi fără cotizaţii a îmbrăţişat pe deantregul nenoro­cita problemă privitoare la pensiu­ni şi legea L. O. V. şi ca atare sa angajat să stărue cu perseverenţă pe lângă guvern spre a rezolva pe deantregul desideratele din memo­rii. Camarazii invalizi, orfani şi vă­duve din răsboi grade inferioare sunt rugaţi a nu-şi părăsi dornici liile pe vreme de iarnă făcând chel­tueli de prisos pentru a veni în Ca­pitală la diferite adunări, de­oare­ce nu le asigură nimeni adăpost şi legile în vigoare opresc cu sancţiu­ni mişcările în mase. Tot deodată atragem serioasă lua­re aminte celor 10.000 invalizi, vă­duve şi orfani care ne-au trimis do­sa­re­le pentru liga Naţiunilor şi Tri­bunal­ului Internaţional de la Haga că delegaţia permanen nu va face demersuri de asemenea natură pâ­nă ce guvernul nu va da răspunsul categoric. In vederea marelui congres ce se va anunţa la timp, vor participa nu­mai delegaţi pe comune şi judeţe. Aceasta pentru a nu denatura carac­terul paşnic al mişcărei depărtân­d-o de la măreţul ei scop, precum şi pentru a nu se mai repeta spec­tacolul trist al ciocnirilor cu ar­mata. Copii de pe memorii şi informa­­ţiuni trimite la cerere d-l Păunescu secretarul Uniunei strada dr. Mar­­coviei No. 5. h.ană întrucât starea de asediu şi c­are trecea Gri­d­a­l B.du, Carp, colţ cu Caisa Moşilor i s’a rupt o roată roată şi muncitorul Gheor­­ghe Oaticea, care se afla în camion* a căzut, rănindu-se grav. Rănitul a fost la spita­­l Colţea. ACCIDENT Elevul Cotis­antin D.endola, de la liceul „Sf. Gheorghe” din calea Vic­toriei a alunecat ori seară şi şi-a fracturat piciorul drept. Victima a fost dusă la spitalul de copii.____ brounei. Ucneiului C­ernacot, minis­tru de război rouiân, D. Vintila Brătianu câteva alte personalităţi şi cu mine, am mers cu d. Varider­­velde. Cerbacet îi prezintă câteva regi­mente din divizia 14 a formată în careu în jurul unei mese şi a unui scaun. Unul după altul, belgienii se urcă pe masă şi fac discursuri pe tema revoluţionară asimilând reve­lu­ţi­unea rusă cu revoluţiunea fran­ceză, arătând prinosul de energie ce această ultimă arătase în lupta cu streinul şi excitând pe ruşi­ să facă acelaş efort. Cerbacel vine după ei şi pledează aceiaş cauză. In acest timp, mă ui­tam la obrazul auditorilor, unele entuziaste altele închise şi mă în­trebam dacă într’adevăr aci era lo­cul unui comandant suprem a că­rui bună voinţă putea fi paralizată de primul răspuns violent al pri­mului individ. Discursurilor urmea­ză o vorbărie frăţească cu sovietul diviziei, strânsături de mâini, cu tovarăşii, pupaturi, etc­ Toată lu­mea este satisfăcută! 6 luni mai târziu, Cerbacel era obiectul unei tentative de asasinat din partea bu­nilor lui tovarăşi şi nu scăpa decât graţie prezenţei fiului său, a unui ofiţer român şi a unui ofiţer­ fran­­cez, puşi pe lângă dânsul ca corp de gardă. Moralul trupelor ruse a fost şi mai deprimat când cu sosirea ştiri­lor ofensivei din Galiţia şi catas­trofei de la Tarnopo. In relaţ­iunea acestor evenimente, cel mai ruşinos din istoria arma­tei ruseşti, se citează numeroase ca­zuri unde singurii ofiţeri şi cătrva soldaţi izolaţi, târâţi de exemplu, au mers la asalt, mergând în acelaş­i timp înaintea mor­fei aiuroape sigu­re. Se află de asemenea că, in mo­mentul atacului pe când ofiţerii se avântau în contra inamicului, sol­daţii rămaşi în tranşee le-a tras în spinare. -----------OXO-------— CAPITALA ÎNCEPUT DE INCENDIU Un început de incendiu s’a decla­rat ori la magazia din curtea mu­zeului militar din parcul Carol Focul a cuprins un zid de scân­duri dela spălătoria trupei şi ame­ninţa să ia proporţii. Datorită intervenţiei la timp a postului de pompieri Radu Vodă, focul a fost stins. Pagubele sunt neînsemnate. ACCIDENT DE CAMION Unui camion încărcat cu stick Citiţi în pag. 5-a Expunerea HEI Guvernatorul Băncei Naţionale ---— cC'};-oo----­ Procesul studentului Bordeianu. Nouă mandate de aducere. întruniri studenţeşti de protestare IAŞI.­­ La tribunalul Iaşi au început desbaterile procesului stu­dentului Bordeianu. Acesta a fost condamnat în lipsă la 10 luni închi­soare pentru ultraj şi lovire în con­tra unor organe militare. Faptul s’ar fi produs în ziua de 10 Decem­­brie anul trecut cu prilejul mani­festărilor studenţeşti din localitate La ora când primim această ştire, procesul este în continuare. Nouă mandate de aducere pentru studenţi In legătură cu devastările de la Târgul Ocna, parchetul tribunalu­lui Bacău a emis pentru ziua de 14 . crt. noi mandate de aducere pen­tru un mare număr de studenţi. De la Universitatea ieşană au fost ci­taţi 22 studenţi care urmează a fi prezenţi la acea dată. Deasemeni au fost invitaţi şi 53 de dăunaţi din Tg.-Ocna în vederea confruntărilor. Autorităţile superioare ieşene au fost înştiinţate că pentru acea zi, un mare număr de studenţi in­tenţionează să plece la Bacău pen­tru a însoţi colegii chemaţi pentru cercetări. Pe cale particulară aflăm că parchetul general din Iaşi pentru a evita eventuale noi tulburări a intervenit la parchetul de Bacău pentru ca audierea martorilor să se facă în grupuri cât mai mici posi­bil. O întrunire studenţească de protestare In legătură cu studenţii arestaţi la Iaşi, am­ arătat că Comitetul stu­denţesc local a trimis o telegramă ministrului de justiţie. Cum rezul­tatul nu a fost dorit, Comitetul stu­­­enţesc ieşan a hotărât ţinerea u­nui întruniri de protestare. Prefectura poliţiei Iaşi a invitat azi de dimineaţă pe reperzentantul studenţilor. D-1 colonel Bălinescu prefectul Poliţiei a avut o lungă convorbire cu d-l Bicleanu, vice-pr­­edintele cercului stude­nţesc care a fost prevenit că fără autorizat­a ex­presă a guvernului nu se pot ţine întruniri. Suntem iarăşi informaţi că studenţimea ieşană persistă în hotărârea ei de a ţine zisa întrunir în localul căminului. Mai aflăm că şi Liga Creştină din Iaşi va solicita autorizaţia ne­cesară în vederea ţinerei unei în­truniri de protestare contra menţi­nerea sub stare de arest a celor 4 studenţi şi închişi la Galata şi a căror instrucţie s-a terminat cu da­rea lor în judecată. Deasemeni ,, anunţă că o dele­gaţie a studenţilor va prezintă un memoriu d-lui judecător de instruc­ţie solicitând punerea în libertate a colegilor lor. Radu Ionel Sinuciderea a doi stu­denţi de la Şcoala Supe­rioară de Comerţ din Oradea Oraşul nostru este sub impresia a două sinucideri curioase din care una e mortală. Studentul Alexan­dru Oradea de la şcoala superioară de comerţ, şi-a petrecut timpul va­canţei sărbătorilor la părinţii săi din Oradea Mare. Duminică a luat parte la o petre­cere cu dans, iar Luni se pregătea să vie la Oradea, însă cu sfoara cumpărată pentru împachetare s-a spânzurat în camera sa de dormit şi dimineaţa a fost găsit mort de către părinţii săi. Cauza sinuciderii este dragostea.­ Tot în aceiaşi zi studentul Ru­dolf Karas tot de la şcoala superioa­ră de comerţ, a încercat să se sinu­cidă luând o mare doză de lumi­nat. Rudolf Karas este fiul direc­torului uzinei electrice din Timi­şoara. Vacanţa şi-a pe­trec­ut-o la Oradea fiind certat cu părinţii, probabil mâhnit din cauza acestei certe a încercat să se sinucidă. Pen­tru a nu face neplăceri gazdei unde era încartiruit studentul Karas du­pă ce a luat otrava a plecat în oraş El a fost găsit în strada general Heiban în stare de nesimţire de că­tre un sergent de stradă. Transportat la spital i s-au făcut spălături după cari şi-a revenit în fire. Starea lui e gravă. ---------exp--------­ C «J­V­a­M­T­u­L Radiodifuziunea ---portrea--­ Când va începe să funcţioneze postul de la Bucureşti In ziua de 16 Ianuarie, la orele 4 publică şi arte şi un delegat al ei după amiază, va avea loc, la minis­­isterului de comunicaţii, terul de comunicaţii, adunarea ge­nerală a societatei de difuziune ra­diotelefonică. Cu acest prilej se vor alege mem­brii consiliului de administraţie ce­nzorii şi cenzorii supleanţi, pen­tru ca societatea să-şi poată încep activitatea. După constituirea consiliului se va proceda la alegerea preşedintelu Consiliul de administraţie are­­ trei delegaţi de drept, d-nii Alessia­nu şi prof. Ştefan Bogdan, repre­zentând ministerele de instruct** Postul de radiodifuziune Direcţiunea generală a poştelor se găseşte, în momentul de faţă, în po­sesia ofertelor făcute de diverse ca­se mari străine pentru instalarea ,testului de radiodifuziune din Bu­cu­reşti. Acest post va avea o putere de 30 vilovaţi şi va fi unul dintre cele mai puternice din Europa. Instalarea acestui post va costa circa 20 milioane lei, iar funcţiona­ra lui nu va putea începe decât la o dimnă, adică prin Septembrie 1928 Situaţia pe Dunăre Adăpostirea vaselor din portul Olteniţa - Din­ao----­ Pe Dunăre situaţia este staţie­nară. Gerul din ultimele 24 de an a făcut să îngheţe unele canale for­­mate în cuprinsul barajului. Echipele serviciului hidraulic ai lucrat eri la spargerea gheţei pe canalul Dunăriea, pentru a adăpost aci vasele prinse de îngheţ în por­tul Olteniţa. Sunt speranţe că cel mai târzii până mâine aceste vase-şlepuri , remorchere, vor fi adăpostite pi Dunăriea, în afarăi de orice pericol dunei când va începe scurgerea­­dolurilor.• În cursul zilei de eri Dunărea era omplect prinsă la Giurgiu Cără­­aşi, Brăila, Galaţi şi Tulcea. La Giurgiu apele au scăzut, în jtimele 24 ore, cu trei centimetri î­n timp ce la Olteniţa au crescut cu latru. ----- —IV —— IV. Propaganda defetistă germană Propaganda defetistă era făcută după nişte directive bine definite­ ale oficiului militar de la ministerul afacerilor streine germane. Una din aceste directive, din 17 Aprilie 1917, pentru frontul român, recomanda a se ţine delegaţilor ru­seşti conversaţiile următoare: Fie­care om care este pe front are şi el interese cu privire la organizarea interioară a statului, de­oarece a­­cuma se va împărţi marea proprie­tate a fiscului, a coroanei, a mari­lor duci, a proprietarilor, etc., care aparţine poporului şi numai acel ce va interveni personal, îşi va că­păta partea lui, şi aceasta este po­sibil numai dacă ţaranii se vor în­toarce la ei în momentul impărţe­­lei. Dacă ţăranii părăsesc frontul şi­­ reîntorc la­ ei, afunda războiul ia sfârşit şi pacea, revine. Germanii nu vor împiedeca aceste plecări de pe front pentru reîntoarcerea la că­minar». O propagandă pentru dezertare! La 25 Mai 1917, iată noi instruc­ţiuni cari prescriu să se spună sol­daţilor ruşi cu insistenţă că trebuie să se impuie şefilor lor încetarea ostilităţilor pentru 3 sau 1 săptă­mâni ca să se poată duce să ia par­te la alegeri. Te poţi mira că în urma acestei propagande inamicii noştri au pu­tut ajunge a face acorduri scrise cu sovietele a câtorva divizii ru­seşti de pe frontul român pentru în­cetarea ostilităţilor! In unul din aceste acorduri Co­mitetul rusesc cerea ca în cazul când vreo baterie română sau rusă (artileria rusă era mai putin con­taminată ca infanteria) ar deschide focul, germanii ar urma să execute tragere de represalii contra acestor baterii. Intr’una din aceste convenţiuni, stabilite în luna Iunie şi ajunse in mâinile coman­damentului român «pentru ratificarea prin scris a u­­nei suspendări a ostilităților cu di­vizia 34» (al 7 lea corp din armata 4 a) spune la art. 2: Pentru a înde­plini dorința unanimă a infanteriei germane, care cere încetarea focu­lui, la fiecare tragere a artileriei rusești, se va răspunde printr o tra­gere a artileriei germane cu un nu­măr îndoit de proeclile. De aci la părăsirea complectă a frontului nu mai era decât un pas. O lună mai târziu nu mai era vo­­ba de chestia tragere­. Ajunsese să se convie, într’o altă divizie ruseas­că că, dacă germanii atacă, trupele ruse pur și simplu vor pleca. i ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucție al c* bir.et.’ul 4 A Mincuiescu, incVe­­rd CT^etriip în unire cu n«j;' - ziile parcuCÎHui, a dat or J nanțl defir.it vă p.jr care trimite in juu.­cată (fcut.ru rbuz de încrelus te Const. NI« t «z. fost vânzător de pi­­lete de tren I« societatea «ri­.oev», care şi-a însuşit suma de an milion şi jumătate lei din vânzarea bilete­lor de tren pentru călătoria în stră­inătate. Const. Botez e trimis în judecată în stare de arest. CONFIRMARE DE MAN­­DATE Secţia II-a trib. Ilfov a confirmat ori mandatele de arestare emise de judecătorul de instrucţie al cabine­tului 5 locţiitor de consilier Eugen Enescu împotriva excrocilor Nicu­­lae Stoicescu, Const. Chirulescu, Si­ma Tarchef şi Gaspar, învinuiţi de a fi înşelat casa Muradian din Ca­pitală cu suma de mai bine de un sfert de milion lei. DAT IN JUDECATA PEN­­TRU FALS , jude consilier G. Brezeanu, de la cabinetul o instrucţie, a dat or­­d­­anţă definitivă prin care îlimi­te în judecată pe Iohan Sporeigi pentru fals în acte private (art. 128 c. penal). Acesta e învinuit că, la o hârtie pe care soţii Maniculian Gheorghiadis i-o dăduse, el a plăs­muit o convenţie prin care aceştia îi vindeau un imobil. DOUA IMPORTANTE PROCESE AMANATE Secţia I-a a tribunalului Ilfov, urma să judece ori două importan­te procese, ce erau în curs de ju­decata şi care s’au amânat din lip­să de procedură. Primul, al neregulilor săvârşite la ministerul de externe de fostul director al contabilităţei d. Ştefan Popescu şi Ruse Constantinescu s’a amânat la 5 Martie. Celălat, al excrocului Alfred Ru­ber, învinuit de excrocherii în su­mă de 7 milioane lei în dauna mai multor naivi cari i-au încredinţat bijuterii spre vânzare, s’a amânat la 22 Martie. Cluj. — De câte ori presa români înfierează şi reacţionează împotri­va antiromănism­ului mai mult sat mai puţin manifestat al Ungarie oficiale şi semioficiale. — presa partidului maghiar, ţipă ca di­ gură de şearpe, şi inviuneşte pi români că ar căuta nod în papură aducând acuze gratuite unei «ţâr pacifiste» care nare altă grijă de­cât consolidarea ei. Atitudinea aceasta de reacredinţi a presei maghiare, este calculată ş lipsită de cea mai elementară one­stitate. Şi ca să dovedim că aşa eşti vom cita la întâmplare cum înţeleg presa din Ungaria pacifismul unul lăudat de presa partidului m­aghia din Ardeal. Ziarul «Peşti Naplo» continuă să inventeze romane pe chestia «nu­meroşilor morţi şi răniţi» căzut jertfă barbariei antisemie a stu­denţilor români. «Majjorsay» din 25 Decembrie a­rată «inferioritatea vădită» a ar­matei franceze, ridicând în slav, armata italiană, «aliată cu naţiu­nea m­aghiară». Acelaşi ziar, în numărul de ani nou publica un fulminant artico al colonelului Ferencz Julier , care acesta după ce şi exprimă bu­curia că «planul nerod al uniune personale româno-maghiare» a l­­uat, face fel de fel de calcule, car ar fi posibilităţile eludării trata­tul­u­­i de la Trianon, în ce fel şi chi şi-ar putea Ungaria redobândi ve­chile teritorii ale Coroanei Sfân­­tului Ştefan. Conclusia d-lui colonel este c­antanta este slabă faţă de forţa re­născândă a Rusiei, Germaniei, Un­gariei, Italei, Austriei, Bulgării etc. şi nu este departe timpul cân politica franceză va eşua şi clăd­rea «bazată pe nedreptate» a păci din 1918 se va prăbuşi.... Şi, aşa mai departe. Cititorii noştri n’au nevoe de co­mentarea eucubraţiunilor prese maghiare din Budapesta. S’ar cuveni însă, ca presa parti­­dului maghiar din Ardeal să se li­­­niştească şi să renunţe odată pen­tru totdeauna la rolul odios de a­părătoare al iredentismului tot ms violent, tot mai turbat, al Budape­stei. , C. A. —-----exo--------­ Senzaţionala arestare la Chişinău Chişinău.­­ Acum 2 zile, prin spargere un hoţ s a introdus in lo­cuinţa d-lui Buicaner din str. Ha­­ralambie 192 din oraşul nostru de unde a furat respectabila sumă de 1001100 lei numerar. Comisarul Ma­­teescu de la poliţia Chişinău, în ur­ma unui denunţ a descoperit pe bandit Chiar în locuința sa unde a mai dat peste 15 complici. După o luptă crâncenă bandiții au fost arestați. Bloc-IVotes Conferinţe Aero-Clubul Regal al României roagă pe membrii săi de toate ca­tegoriile să onoreze cu prezenţa lor, conferinţa: Lindbergh şi Traversa­rea atlanticului pe care secretarul său general, colonelul aviator An­drei Popovici, o va face la Ateneul Român. Duminică 15 ianuarie orele 9 seara. Conferinţa va fi însoţită de inte­resante filme cinematografice şi proecţiuni. • Conferinţele grupărei »Poesis», încep în ziua de joi 19 Ianuarie, ora 6 seara, la Fundaţia Carol I, cu o primă conferinţă de descindere a ciclului, pe care o va ţine­­ prof. Nicolae Iorga despre Memorialiştii români. Biletele la Jean Feuer şi în seara conferinţei la casa Fun-' daţiei. • D. profesor universitar O Nic­hi­for va vorbi în ciclul de conferinţe organizat la liceul Mihai Viteazul (b-dul Pake 74) Duminecă 15 Ianuarie 1928, orele 4 p. m., despre Imperiul Soarelui pe cer. Intrarea liberă. Expoziţii La 1 Februarie nr. va avea loc la «Că­mtinul Artelor Regina Maria» (Calea Victoriei 83), vernisajul expoziţiilor: A­rtemian, Adina-Paula Moscu, S. Ta­rasov şi N. Tonit­za-Concerte Sâmbătă II Ianuarie 1988, în sala At­eneului va avea loc concertul de rămas bun al lui Nicolescu Basu, cu concursul maestrului­­, Filionescu Foarte puţine bilete se mai găsesc la Agenţia Feder. Deja Teatrul Naţional Astă seară Vineri 13 ianuarie crt Teatrul Naţional reprezintă pentru a doua oară LUMINIŢA de d-ra Ticu Ar­hip cu d nele Maria Filoti, Paia­loces­­cu Mihadide și d-nii Valentineanu și­­Jalboreanu. Piesa a fost pusă în scena de d. Vasile Enescu. In matineul de mâine Sâmbătă 14 crt. se va reprezenta cu acelaș fast de la premieră COMPELIa de d. N. Ottescu. • Premiera IULIO CESAR de E Corra­­dini va fi în seara de Miercuri 25 Ian. crt. La spectacol va asista şi autorul, o mare personalitate politică a Italiei fasciste, care va veni în ţară în acest scop şi va ţine şi o conferinţă la Fun­daţia Carol. Teatrul Mic Astăzi şi în fiecare seară la Teatrul Mic se joacă comedia în 3 acte a lui O. Feydeau: CROITOR DE DAME. Sâmbătă și Duminică, matineu cu pre­turi populare, delicioasa comedie: FRA­CUL cu Mişu Fotino. Spectacole Opera Română: Butterly. Teatrul Naţional: Luminiţa. Teatrul Regina Maria: Don Carlos. Teatrul Mic; Croitor de dame. Teatrul Nostru.­ Moritz al II-lea. Teatrul Eforia: Din toată inima. Teatrul Alhambra: Triunghul. i şi Eforia Spitalelor Acuzările aduse primăriei de d. Lascar Catargiu.­Ce declară d. dr. I. Costinescu -----eo-s coo----­ De când ministerul de interne a anunţat alegerea ca primar a d-lui Lascar Catargiu, consilier comunal la sectorul III (albastru) pentru motivul că alegerea a fost făcută ilegal, a intervenit un conflict în­tre d-sa și d. dr. L Costinescu pri­marul municipiului. Conflictul există de fapt între d Lascăr Catargiu ca reprezentant al Eforiei Spitalelor civile și d. dr Costinescu, ca reprezentant al pri­măriei. Intre timp, d. Lascăr Catargiu­­și-a înaintat demisiunea din călita­tea de membru al consiliului comu­nal, demisie care a fost respinsă, de­oare­ce d-sa reprezintă în consiliu Eforiei, şi a înaintat o adresă către poate să-i retragă mandatul. Conflictul petrecut, a avut darul să se transmită asupra celor două instituţii reprezentate. Primăria capitalei, contrar dis­­poziţiilor testate ale donatorilor Spitalelor Eforiei, trimitea sub în­grijire un număr oarecare de bol­n­avi săraci. îngrijirea acestor bol­nivi se plătea de către primărie contrar dispoziţiilor testamentelor. Această măsură a fost luată din muza scăderei veniturilor tuturor eforiilor, prin exproprierea în to­­al, a moşiilor de mână moartă. Eforia Spitalelor civile, în acest nterval de timp, era aprovizionată de primărie cu apa necesară şi cu gazul furnizat pentru trebuinţele •Unicelor. Adresa Eforiei către Pri­mărie Eforia Spitalelor civile, încheind­­topotelile, a stabilit că sumele da­torate de primărie întrec pe cele ale Eforiei, şi a înaintat a­dresă către P­rimărie, prin care o somează să lichideze datoria bănească. In această adresă Eforia, face şi­­ ameninţare, anunţând că dacă a­c­eastă datorie nu va fi achitată, eiforia nu va mai primi nici un bol­nav, trimis­ de primărie. Eforia invoacă şi faptul că prin recensământul funciar comunal, primăria a supus toate aşezăminte­­e, la plata gunoiului, după numă­rul camerelor şi la taxa pentru pompieri, etc. Primăria la rândul său a trimis o adresă Eforiei prin care îi cere lchitarea sumelor, pentru consu­mul apei şi gazului. Şedinţa consiliului de medici Schimbul acesta de coresponden­­ţe, provocat mai cu deosebire de aptul că, după cum am relatat mai sus, scoaterea d-lui Lascăr Catar­­giu din locul de primar, iar datora d-lui dr. Costinescu, a determinat io d. Catargiu să convoace medicii ile spitale, cărora le-a pus în vede­re somaţiunea primăriei de a achi­ta uzinelor comunale, plata apei, gazului şi curentului electric. Consiliul de medici în urma des­baterilor au redactat un proces verbal, din care reese că sumele ce pretinde primăria trebuesc preluate din fondurile destinate îngrijirei bolnavilor lipsiţi de mijloace şi din fondurile pe care Eforia le pune la depoziţia învăţământului medici­nei. Colegiul medical protestează contra acestor taxe împovărătoare Ce declară d. dr. Costi­nescu Faptul că primăria pretinde să i se plătească apa, electricitatea şi gazul consumat, care sunt aceleaşi pe care le plăteşte orice cetăţean, este că în trecut eforia îngrijea în spitalele ei, un număr de bolnavi săraci din capitală. Primăria n’are spitale. Pretutin­deni spitalele cad în sarcina statu­lui. Comuna Bucureşti, are un servi­ciu sanitar, are dispensării, îngri­jeşte de bătrâni. Pentru aceşti bătrâni primăria plăteşte suma de 6 milioane lei. Eforia însă deja gratuitatea a în­ceput să tarifeze căutarea bolnavi­lor, care fiind mereu sporită, a a­­juns azi la 140 lei pe zi. Primăria a fost silită să plăteas­că pentru pauperii săi, fiindcă alt­fel Eforia nu i-ar fi primit. Dacă bolnavii săraci sunt îngri­jiţi numai cu plată, atunci şi efo­­ria trebue să fie impusă la taxele comunale. . Dacă eforia tratează săracii ca­pitalei ca pe orice particular şi pri­măria e în drept să supună eforia unui regim similar. Eforia nu face oficiul primăriei, ci pur şi­ simplu împlineşte clauzele testamentare ale întemeitorilor a­­şezământului. Adică ar trebui să ie îndeplinească. Regimul actual do­vedeşte că voinţa testatorilor nu e respectată. Este inexact că primăria ar fi impus la vre­o taxă încăperile ocu­pate de bolnavii eforiei. Recensă­mântul a înregistrat numărul ca­merelor, pentru a fi socotite la pla­ta ridicărei gunoaelor. E lăudabil că eforia ţine un nu­măr de clinici. Nu văd însă de ce aceste clinici ar cădea în sarcina primăriei şi nu a statului. Clinicile servesc studenţilor de toată ţara, nu numai a celor din Bu­cureşti, şi învăţământu universitar nu priveşte primăria Capitalei. Din nenorocire însă — închee primarul capitalei — nu e vorba nici de eforie, nici de primărie și de-o supărare a d-lui Lascar Catar­giu împotriva mea. Regret supăra­rea care se resfrânge, asupra pau­perilor capitalei. D. Lascăr Catargiu face o confu­zie. Nu eu, ci ministerul de interne, a anulat alegerea sa, ilegal făcută, ca primar al sect. III (albastru). Dacă Eforia pune la dispoziţie bugetul său, primăria se obligă să îngrijească bolnavii cu mai puţin decât 140 lei pe zi. D­­r. Costinescu, primarul ca­pitalei ne-a făcut ori aceste lămu­riri, asupra conflictului. -----------0X0------------ Groaznic accident de automobil pe linia Ploeşti-Moreni Ploeşti, 12. — Un groaznic acci­dent de automobil s’a întâmplat astăseară pe şoseaua Ploeşti-More­ni.Un automobil de curse de pe a­­ceastă linie, care mergea spre Mo­reni în plină viteză cu farurile stin­se, a izbit între Dărmăinceşti şi po­dul de peste Prahova o căruţă. Mi­­şina răsturnându-se în şanţul şose­lei a apucat sub ea pe comerciantul Const.. Antonescu din Morénk Vie­ti­ma în drum spre Ploeşti a încetat din viaţă. Şoferul a fost arestat.

Next