Cuventul, februarie 1928 (Anul 4, nr. 1003-1031)

1928-02-01 / nr. 1003

D. N. N. SAVEA­NU, preşedintele Camerei deschide şedinţa la ora 3 join. Pe banca ministerială d-nii­i G. Duca, Franasovici, Inculeţ. La începutul şedinţei D. ISTRA­­TE MICESCU spune următoarele : Deoarece simt necesitatea de­ a face oarecare precizări asupra şedinţei de Vineri , în cursul căreia s’a pro­dus un incident (cu d-l Virgil Mad­­geanu N. E.) ce va fi rezolvat con­form codului de onoare — îmi re­zerv dreptul să fac aceste precizări după ce incidentul va fi rezolvat. D. GASPAR (nat.-ţftr.) face o co­municare în care arată nereguli în judeţul Caraş. D. GALE (maj.) atrage atenţia d­ lui ministru al comunicaţiilor a­­supra neregularităţii funcţionării liniei de cale ferată Filiaşi-T.-Jiu şi cere să fie terminată linia de ca­le ferată Bumbeşti.-T.Jiu. D. EMIL POPP (nat.-ţar.), rele­vând fraudele comise de fabrica de spirt din Hunedoara, arată că func­ţionarul care le-a descoperit e per­secutat şi cere să se institue o nouă cercetare a cazului, deoarece fabri­ca n’a fost amendată decât pentru o singură fraudă. D. IONEL DUMITRESCU (lu­­pist) arătând enervarea masselor de chiriaşi­ cere ministerului de justiţie să intervină pentru a res­tabili un regim omenos pentru chi­riaşi. D. POMPILIU IONIŢESCTI (mat. ţar.) spune că de mai bine de o lu­nă desbaterile parlamentare nu mai apar în «Monitorul Oficial». Cercetând a aflat cauza acestei o­­miiteri, lucrătorii trecuţi la minis­terul de finanţe ca diurnişti nu sunt plătiţi în mod regulat. Cere să se ia măsuri pentru aplanarea unui conflict care dăunează bunu­lui mers al acestei instituţii. D. Ioniţescu mai anunţă că va transforma în interpelare întreba­rea făcută acum o lună d-lui minis­tru al Sănătăţii asupra activităţii d-lui Lăscăruş Catargi ca prim efor al spitalelor, de pe urma căreia s’au risipit în jocuri de bursă peste 89 milioane lei. D. INCULEŢ spune că va răs­punde cu actele ce le-a adunat în această chestiune. D. N. N. SAVEANU spune că va face o nouă intervenţie ca desbate­­ril­e parlamentare să fie redate la timp în Monitor pentru a nu-şi pierde din însemnătate. D. POPILIAN (maj.) cere să i se pună la dispoziţie date cu privire la gestiunea pe anii 1925 şi 1928 a­­ O. V.-ului. Interpelează apoi pe d. ministru al artelor asupra neregulilor de la Tea­­trul Naţional din Craiova în timpul dela 1922-1926 şi asupra faptelor im­putate d-lor Stoian Popescu inspec­tor şi Ştefan Popescu director al contabilităţii. Itt£i**unirea dela Iaşi D. AL. VAIDA-VOEVOOD: In şe­dinţa de Vineri am cerut guvernului să-şi precizeze atitudinea faţă de în­trunirile naţional-ţărăniste. D. L G. Duca a dat asigurări că ele vor fi libere. Desminţirea cuvintelor d-lui Duca a venit mai curând de­cât mă aştep­­tam. D. Vaida-Voevod arată cele pe­trecute la Iaşi, oprirea sătenilor şi a conducătorilor d-nii Ion Mihala­­che şi Măcărăscu. Ieşenii au răspun® acestor provocări guvernamentale­­făcând cea mai impozantă manifes­taţie partidului naţional-ţărănist, din câte a văzut, d-sa. La o întrerupere a d-lui Inculeţ d. Vaida-Voevod îi răspunde: pof­tiţi de faceţi şi dv. întruniri publi-D. ALEX. VAIDA-VOEVOD con­tinuând spune că numai datorită in­tervenţiei civilizate a d-lui George Brătianu , noul şef a organizaţiei ieşene a partidului liberal, aceste provocări ale guvernului n’au luat o întindere mai mare. D. RICHARD FEANASOVICI, răspunzând d-lui Vaida, spune că după raportul oficial, întrunirea a decurs foarte liniştit cum a arătat de altfel şi d. Vaida recunoscând a­­titudinea autorităţilor locale. Deşi aceste autorităţi au meritul lor in­tactul arătat, ordinile au pornit de la centru. Din ordinul de la centru au fost ridicate şi măsurile care sunt în fiinţă la Iaşi de o lună de zile în urma mişcărilor studenţeşti. Asigură că şi faţă de toate întru­nirile naţional-ţărăniste din viitor, guvernul va păstra aceeaş atitudi­ne. D.­ Franasovici produce o foto­grafie a întrunirei din care se vede că aceasta n’ar fi fost tocmai popu­lată. D. VAI­VA-VOEVOD: Această fo­tografie este «oficială»... D. PRANASOVICI: Asta e a dv, cele oficiale sunt mult mai reduse. D. VAIVA-VOEVOD: Această fo­tografie luată tendenţios nu des­­minte adevărul că întrunirea de la Iaşi şi celelalte întruniri ale noas­tre dovedesc marea popularitate a partidului nostru de care se va ţine seamă. D. R. Franasovici depune conven­ţia pentru măsurarea vaselor de na­vigaţie interioară. Listă dă legilor dv. caracterul de şu­brezenie al oricărui regim absolu­tist. Numai reîntronarea unui regim parlamentar democratic va readuce legilor autoritatea morală care să le facă respectate. Guvernul d-lui Vintilă Brătianu a fost constituit ca o formaţie pro­vizorie menită să gireze afacerile Statului până la rezolvirea crizei declarate prin încetarea din viaţă a fostului preşedinte de consiliu. Dacă actuala criză s’a putut men­ţine până acum, aceasta s’a dato­rit necesităţii de­ a se vota budge­tul Statului. încercarea guvernului d-lui Vin­tilă Brătianu de a-şi prelungi exis­tenţa şi a impune ţării noii le­giuiri cu ajutorul parlamentului lipsit de autoritate legală şi mora­lă, nu poate fi tolerată înainte. Ca urmare, în timp ce partidul naţional ţărănist va continua să -------­ Aceasta va fi garanţia de conti­nuitate în întocmirea, aplicarea şi respectului legilor iar nu deciziu­­nile dv. mai mult sau mai puţin bi­ne concepute. D. Mihai Popovici dă apoi citire următoarelor: dacă în faţa opiniei publice lupta pentru înlăturarea guvernului de uzurpare şi provocare, participarea la discuţia proectelor de legi a par­tizanilor săi, nu poate avea carac­terul obişnuit al unei colaborări a opoziţiei la opera legislativă ci nu­mai acela de­ a înfăţişa ţării punc­tul de vedere şi soluţiile partidului naţional ţărănesc pentru proectele prezentate. D. V. BRATIANU: Aceeaş decla­raţie e stereotipă de câţiva ani şi va avea acelaş efect ca aceea citită la votarea Constituţiei. Şedinţa se ridică la ora 6.20. Cea viitoare astăzi la ora 3 p. m. Dezbaterile Parlamentare T o r«m^ă. întrunirea naţional-ţaranistâ de la Iaşi La Lamer­a: organizarea ministerului de finanţe La Senat: diverse comunicări O nouă declaraţie a partidului naţional-tar­ănesc D. VAIDA VOEVOD — w——Mi «iii ■' I — ' ■ ' 11 ■■ 11 1 ■ — ' ——mmm——a Proectul de organizare a ministerului de finanţe Intrau du­se în ordinea de zi se ia în discuţie proectul de lege a orga­nizării ministerului de finanţe. D. MIHAI POPOVI­CI arată că în urm­a extinderii pe care a luat-o Ro­mânia în urma unirii, reorganiza­rea ministerelor trebue să oglindeas­că această stare nouă și să n’aibă caracterul unei legi pripite. Reor­ganizarea ministerelor ar trebui să fie inspirată de principiile moderne ce inspiră aiurea legile care conduc astăzi omenirea. D. Vintilă Brătianu a vrut să dea acest substrat, de inspirare de la principii și legi moderne, legii sa­le, dar n’a isbutit căci s’au dovedit principiile învechite şi soluţiile re­trograde ale legilor d-sale (unif. le­gislativă, comercializările, legea C. F. R., etc.), chiar dacă în intenţia legiuitorului aceste principii şi legi trebuiau să fie de modernizare a vieţii statului nostru. Având o in­spiraţie greşită, proectul d-lui Vin­tilă Brătianu era fatal să ni se pre­zinte aşa cum este. D. ministru de finanţe înţelege să lege pe funcţionar de textul rigid al legi, în loc să-i conceadă cel mai mic spaţiu în care iniţiativa indivi­duală a funcţionarului să poată să îşi dea roadele, ei binefăcătoare. Astfel în loc de inaleabilitate, se în­cearcă din nou anihilarea oricărui spirit de desvoltare în cadrul şi aşa destul de babilonic al ministerelor. Nu ştiu de ce s’a grăbit d. minis­tru de finanţe cu această lege. Ea nu face decât să legifereze o stare de fapt. Ar fi trebuit lăsată o mai îndelungată pregătire unui proect care nu trebue să fie concepţia unui singur partid ci cadrul mai general conformat cu necesităţile noui ale Statului. Etatism exagerat Etatismul d-lui ministru de fi­nanţe, amestec insolit al statului în activitatea particularilor, nu este de bun augur în proectul de reor­ganizare a ministerului de finanţe. Acest etatism exagerat nu e o indi­caţie că , pe lângă legea comercia­lizărilor, sistemul intervenţionist al comisarilor guvernului pe lângă in­­stituţiunile economice, etc. — poli­tica, d-lui Brătianu se îndreaptă spre politica economică a capitalis­m­ului de Stat al bolşevicilor1? Oratorul relevă apoi abuzurile la care poate da loc instituirea comi­sarilor guvernului pe lângă insti­tuţiile economice şi greşeala de a nu se ataşa ministerului de finanţe Oficiul de studii şi serviciul de sta­tistică, financiară. Amestecul politicei O mare greşeală este de asemeni amestecul politicei în ministerul de finanţe. Ar trebui introdus sistemul unui secretar general tehnic al mi­nisterului de finanţe şi care să nu fie schimbat odată cu schimbarea ministrului. D. M. Popovici arată desorganiza­rea din care nu poate eşi R. M. S.-ul pentru a deveni un isvor de veni­turi al Statului. Deasemeni un alt rău mare este confuzia ce domneş­te în proect graţie căreia nu sunt despărţite «cassieria» şi comptabili­tatea generală a statului. Aceaşi confuzie face ca fiecare lucru de mică importanţă să trebuiască să fie rezolvat de ministru, în loc să se dea organelor locale (adminis­traţii financiare şi diferite servicii) posibilitatea de­ a rezolva, după a­­numite norme generale şi stabile, diferite chestiuni care actualmente sunt rezolvate tot de ele, cu delega­­ţiuni. In ce priveşte pe funcţionarii su­periori proectul prevede un număr de retrogradări nedrepte. D. raportor spune că funcţionarii superiori să fie recoltaţi numai la universitatea din Bucureşti. Nu este oare acest privilegiu acordat unei singure universităţi dovadă a regio­nalismului dv. î ■ M ' 1 I ' ' j Guvernare asolutista Sistemul dv. de guvernare absolu­ CUVÂNTUL 1 Senatul Şedinţa se deschide la orele 6 fă­ră 20, sub preşedinţia d-lui Dem. Th. Arţăreanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Lapedatu, C. Dumitriu şi Stelian Popescu. Comunicări D. CAUDIN DAVID a cerut mai multe dosare ministerului de indus­trie şi comerţ, pentru a adresa o interpelare. D. HORIA CARP cere să i se pu­nă la dispoziţie o serie de acte, ce­rute şi de d. prof. Clinciu, în legă­tură cu pedepsele aplicate studen­ţilor. Deasemeni cere explicaţiuni în privinţa atingerii ce s’ar fi adus cu acest prilej autonomiei univer­sitare. „ D. ACIU, cere nişte dosare privi­toare la mutarea unui pretor. D. I. G. DUCA mutarea funcţio­narilor este un atribut al ministru­lui şi nu este necesar să cereţi do­sare. D. PROF. MIRONESCU aduce la cunoştinţa d-lui I. G. Duca măsurile ilegale luate de administraţie la Iaşi, cu prilejul întrunirei de Dumi­necă a partidului naţional-ţărănesc. D-nii Mihalache, Costăchescu şi Măcărăscu au fost opriţi la una din barierele Iaşului de un cordon de jandarmi, puşi sub comanda unui agent de poliţie. Acest poliţist a dat ordin solda­ţilor să aresteze pe fruntaşii na­­ţional-ţărănişti, iar unul din jan­darmi lovind cu arma în geamul de la volan al maşinei a provocat unele răni, la mâni, d-lui Măcă­­răscu. D. DUCA explică prezenţa aces­tui cordon la bariera dinspre Ciu­rea, măsură luată încă de pe tim­pul tulburărilor studenţeşti. Am ordonat o anchetă la Iaşi. Sancţiuni vor lua numai după ce voi cunoaşte rezultatele acestei an­chete. D. MIRONESCU: un simplu in­cident vreţi să-l transformaţi în­­tr’o chestiune politică. D. DUCA: Nemulţumiri există în toate părţile. In alte ţări ele sunt mai acute ca la noi. In momentul de faţă nu este o re­crudescenţă de nemulţumire în ţa­ră, ci o destindere provocată mai a­­les de reducerea impozitelor. Ne­mulţumirea poporului ardelean, iz­vorâtă din taxe ilegale Ce se perce­peau în trecut, noi am înlăturat-o, de la 1 ianuarie 1928. Nemulţumirile le vom reduce tot noi, prin măsurile luate, prin stabi­lizarea monedei. Cu această campanie, vă pot spu­ne, veţi avea o crudă dezamăgire. D. MIRONESCU: Adevărat că e­­xistă nemulţumiri, însă sunt de două categorii. Cele izvorâte de pe urma războiului şi cele provocate de guvern prin seria de ilegalităţi săvârşite. D. I. G. DUCA, vă plângeţi de administraţie, o recunosc nu e ideală. D. ARGETOIANU aduce câteva răspunsuri la întrebările cari i-au fost puse de diverşi senatori în se­nat. D. MARTINO­VICI se declară sa­tisfăcut de unele declaraţiuni făcu­te de d. Argetoianu. Şedinţa se ridică la orele 4 și ju­mătate. Cea viitoare azi la orele 3 d. a. !w=j-------­ Comisia de legislaţie civilă a Ca­merei, complectă cu d. Măgurea­­nu de la Consiliul legislativ, a ţinut ori, Duminecă o nouă şedinţă la mi­nisterul de justiţie. Discuţiile au fost foarte vii. Juriştii din comisie, avocaţi consumaţi, au arătat minis­terului justiţiei că «inovaţiile» pe cari vrea să le introducă, n’au nici un rost în materie de acte de stare civilă unde domnesc principii con­sacrate. S’au trecut vre-o 39 de articole su­primându-se toate formalităţile inu­tile cari grevau procedura actelor de stare civilă. S’au suprimat şi două articole gă­site inutile de către comisie. .. Comisiunea a ţinut aseară o nouă şedinţă, tot la ministerul de justi­ţie. S’a ajuns cu examinarea proectu­­lui până la art. 69, privitor la re­cunoaşterea copiilor naturali. Asupra oportunităţii acestui arti­col părerile au fost împărţite. Unii au cerut suprimarea lui întrucât nu conferă copilului recunoscut niciun drept. Alţi membrii ai comisiunii au fost de părere ca articolul să fie menţinut precizându-i-se sensul. Astfel, nu se vor putea recunoaşte decât copii naturali minori, iar pen­tru recunoaşterea celor majori va fi nevoe şi de consimţământul ace­stora. Apoi nu se vor putea recunoaşte decât copii la viaţă, căci s’ar putea întâmplă ca murind un om fără rude sau copii, să-i apară descen­denţi ad-hoc, cari, favorizaţi de le­gea d-lui Stelian Popescu, să reven­dice succesiunea, în dauna Casei muncii căreia îi revin averile ră­mase de pe urma acestei categorii de muritori. Chestiunea va fi tranşată de ple­nul comisiunii. Lucrările comisiunii vor continua azi după amiază la Cameră. Se prevăd discuţii animate, la ca­pitolul următor, «Despre căsătorie» unde d. Stelian Popescu a mai in­trodus o inovație: declaraţia de că­sătorie se poate face într’o locali­tate, iar oficierea în oricare altă localitate de pe tot cuprinsul Româ­­niei­ Mari. Sosirea in Capitală a fruntaşilor naţional­­ţărăniştilor Manifestaţii în gări dii dimineaţă cu expresul de Cernăuţi, au sosit în Capitală, ve­nind din Iaşi d-nii Vaida Voevod, Pompiliu Ioniţescu, Lugojanu, etc­ La orele 830, cu expresul de Chi­şinău, au sosit restul fruntaşilor na­ţional ţărănişti împreună cu d-nii luliu Maniu şi Virgil Mad­gear­u. In gara de Nord s’au făcut frunta­şilor naţional-ţărânişti manifestaţii de simpatie. Şeful partidului naţional-ţărănesc în speral, a fost obiectul unei entu­ziaste manifestaţii a mulţimei ce se adunase în gara de Nord. D. I. Mihalache s’a oprit la Bu­zău, unde va rămâne o zi. • Prin toate gările pe unde au trecut fruntaşii naţional-ţărănişti au fost obiectul unor vii manifestaţiuni. -------OXO---------­ ---------exo--------­ Scufundarea submarinu­lui american „U. S. B“ New York, 30 (Telegramă part.)— Departamentul marinei anunță că submarinul «U. S. 3» a dispărut lângă Hateras în Virginia. Sunt te­meri că submarinul care se afla în drum spre Kuba pentru a par­ticipa la manevrele de iarnă s’a scu­fundat din cauza furtunei ----------OXO———* TRIBUNALELE MILITARE Fals în acte publice Consiliul de Război S. II-a a Corp. 2 armată a judecat ori proce­sul plut. B. Chifulescu, dela grupul de aviaţie, acuzat de fals în acte publice. D. avocat G. Banu, în pledoaria sa, a cerut achitarea clientului său. Consiliul a adus un verdict de a­­chitare. De la consiliul de revizie Consiliul de rezervă al armatei a suspendat toate procesele în curs până în ziua de 14 Februarie. Medicul Dr. Al. Popescu find suferind de mai mult timp şi fiind internat în cura Sanatoriului Dr. Anoniu din Bucureşti, după o ope­raţiune ce i s'a făcut, pe când era transportat de familie la locuinţa sa cu trenul No. 51 în seara zilei de 28 Ianuarie în apropiere de staţia Adjud a încetat din viaţă. Numitul medic avea gradul de Locot. Colonel în rezervă şi fiind mult apreciat a lăsat multe regrete printre cetăţenii Adjudului. Înmormântarea cu onorurile cu­venite va avea loc Marţi 31 Ianua­rie în Adjud. ———oxo—— MODELE DE ROCHII, ultima creaţiune pariziană, pot găsi doamnele elegante avantajos la D-na Flamanda, 81, Vasile Las­­căr, Loco. Tram. 9 si 16. Radu Şerban CRONOMETRIE de MARE PRECIZIE HOROLOGERIE DE ARTA — Bucu­reşti — STRADA SF. IONICA No. 17, etaj (Alături Palat) Seminţe seminţe economice seminţe pentru zarzavaturi seminţe de flori în calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la Societatea Comercială a Agricultorilor ARAD Prospecte la dorinţă gratuit Luaţi de probă Metru Şifon Drac­­i o ne­­scrobit rezistent şi per­fect la spălat [ Pânzarie, mătăsuri, ciorapi Secţiunea specială de Stofe engleze Stofe franceze Stofe moderne de Dame şi Bărbaţi Vinde cel mai convenabil ORGHIDAN Casă fondată in 1878 Strada Pânzari II Bucureşti expediem în provincie prin poştă cu ramburs. **WdÎN S­UOURI (ăfKSta FRECȚIUNEALCOOLICA I CU SUCURI DIN PLANTE MEDICINALE Sl „MENTHOL" este întrebuinţat cu [ succes in toate cazuri­le GRIPA.DURERIDE CAP. DE MÂINI Sl DE PICIOARE, JUNGHIURI NEVRALGII REUMATISM etc. Aprobat de M7/% Sortef. Publice cu Ord. NP56376 Cereri la farmacii şi drogherii ! VÂNZARE ENGROS STR. POPA NAN 181 Achiziţionarea de mobil e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARQIl-MUREŞ şi să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZÉKELY &RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Sting­, Wirt­hi şi Hoffmann Persoanele de încredere corm­i­­siuni favorabile de plată -OXO Moartea unui Medic intern 3

Next