Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)

1928-03-01 / nr. 1032

2 ——potjrt#----­ Cunoscutul gazetar acuzat că ar fi aten­tat contra siguranţei statului­ ­Iaşi 28. — La consiliul de război al corpului IV armată din Iaşi s’a primit dosarul instrucţiei privitoa­re la unele fapte ce se impută cu*­noscutului gazetar d. N. IX Cocea. Dosarul» cuprinde o serie de acte, din care ar rezulta că d. Cocea s'ar­­fi făcut culpabil, încă în anul 1918, de spionaj şi crimă contra siguran­ţei statului. De asemeni, din actele aflate la­ dosar, se constată că faptele ce i s■ impută d-lui Cocea, ar fi fost săvâr­şite pe teritoriul actualei Rusii so ■vietice.­­ Cercetările acestui caz, au fost v­ente în anul 1918, însă, din ordinul guvernului ele nu au căpătat o so­luţionare. Acum, când urma să se împli­nească zece ani, iar faptele conform legii su fie prescrise, desigur că mi­nistrul de interne a ordonat noui cercetări spre a evita anularea ca­petelor de acuzare şi pentru ca­­ N. D. Cocea să poată fi oricând ci­tat la instrucţie. Suntem informaţi că parchetul mi­litar al corp. IV, a retrimis dosaru­liv. infanterie din Bucureşti, decli ■lându­ şi competenţa de a cerceta o chestiune, care nu sa petrecut în raza corpului IV armată. golv v» ■ — — Imitând pe naţional-ţărănişti, liberalii con­voacă o contra întrunire. Cuvântările rostite Cernăuţi, 28. — Liberalii conti-­­nuă cu încercarea zadarnică de a împrăştia atmosfera de popularitate a naţional - ţărăniştilor, dovedită după fiecare întrunire, organizând la rândul lor întruniri, unde ţăranii sunt aduşi intre jandarmi. Astfel de întrunire, a avut loc luni 27, tot în sala „Germană“­. Cu toate ordinele, şi munca prima­­rilor, asistenţa nu a putut atinge ni­c un sfert din aceea care a umplut sălile opoziţiei. Întrunirea a fost prezidată de d-1 I. Nistor, ministrul Bucovinei, care samtă adunarea şi dă cuvântul d-lui­ Senator Chirilov, care spune că la întrunirea ţărănistă au participat numai 50°­a ţarani, pe când la li­berali, toată asistenţa o compun nu­mai ţăranii. D. deputat Aurel Morariu, spune că, dacă narional-ţărăniştii cred că pot dovedi prin întruniri că sunt populari, atunci acest mod este mult mai uşor pentru liberali. D. Senator Doh::, declară că, după moartea regelui şi a lui Ion Brătianu, încrederea in partidul liberal a sporit şi ea nu va fi retrasă de teama unor agitatori naivi.­­V­ai vorbesc în numele ro­ma­nilor d. Kipper şi d. Greit, în nu­mele evreilor şi d. Michnevici in nu­­mele polonezilor. D. Ministru I. Nistor, spune că A. Mania invita asistenta să se în­scrie la naţional-ţărănişti. Eu nu am nevoe de această invitaţie, de­oarece to­ţi sunteţi liberali. Aduna­rea de astăzi este adunarea cinstei şi a mancei. Dacă am fi avut con­vingerea că n­etonal-ţărăniştii sunt capabili, le-am fi dat lor puterea. Dar ei sunt incapabili. Ne fac hoţi. Dar dacă este vorba să furăm, noi furăm în interesul ţărei. Am furat pământul boerilor şi Cam dat ţăranilor, tot aşa cu votul universal. De aceea, ne mândrim tu astfel de hoţii. Dacă naţional-ţărăniştii s.. .­ tari, de ce caută tovărăşia socialiştilor? Se înşeală dacă îşi închipue că pot teroriza Regen­ţa, ameninţând cu re­voluţia. Sunt ameninţări pe cari le auzim de 10 ani. Vom face împru­mutul în ciuda tuturora. Nu exista o forţa politică in stare să ni se împotrivească. Mai vorbesc d-nii Marmoliuc, V. Marcu şi Romulus Canda, după care se citeşte o moţiune de încre­dere în guvern. La sfârşit a avut loc un banchet­­ TPO Floresni Dunărea a îngheţat din nou Un vapor prins de sloiuri. Navigata a fost suspendată •— «bvrrfl» — .— Galaţi 28. — De azi dimineaţă, pe Dunăre au început să curgă iarăşi sl­oi­uri, din care cauză, direcţia N. A. R a suspendat cursele de pasa­geri şi mărfuri. Ultima cursă, a fost pe distanţa Brăila-Galaţi azi dimi­neaţă. Vaporul »Aurora», care avea pe bord pasageri, a fost prins la Is­mail de sloiuri. Direcţiunea N. F. R. a fost tele­grafic înştiinţată că între Ismail şi îi urcea. Dunărea este complect prin­să. Deasemenea braţul Măcin­ este­­îngheţat. Sloiurile au început să mai curgă pe Ialomiţa şi pe Siret. După câte se pare, navigaţia va fi suspendată pentru 8—10 zile. In cazul când gerul se va mai menţine 2—3 zile, Dunărea va în­gh­eţa courpice. Azi dimineaţă, gerul a mai scăzut puţin. Cerna-Vodă, 28. — Intre Cerna- Vodă şi Marea Neagră, curg slo­iuri. Vaporul «Aurora» al 8. K D a fost oprit la Tulcea. Mai multe şlepuri care au fost scoase la Du­năre, în fața portului Brăila, au trebuit să fie trase la adăpost din cauza furtunei. S a aplicat un sechestru. Un pasiv de 52 milioane BRAILA, 28. I­eri după amiazi , d-l Victor Popovici, şeful poliţiei portului, însoţit de d-nii advocaţi Zamfirescu şi Vrânceanu din Bu­cureşti, au aplicat un sechestru asi­gurător fabricei de făină Violates, din localitate, pentru neplata su­mei de 9 milioane lei, ce o datorea­ză Băncei Naţionale. De altfel, fabrica Violatos, înce­tase lucrul de mai multă vreme , se afla într’o mare jenă financiară. Datoriile pe care le are pe piaţă la diferite institute bancare, se ci­frează la circa 52 milioane. Activul moarei s’ar evalua la circa 140 milioane. vea până acuma. Fiecare divizie de cavalerie are 6 regimente de 900 pui fiecare, cu artilerie şi biciclişti. Regimentul de infanterie are un efectiv de 1863 oameni de toate ran­gurile. Ele are 3 batalioane, cu com­­p­uii montate şi 2 baterii de tunuri de 76 mm. Fiecare regiment dispune de 150 mitraliere sau tunuri auto­matice. Acest mare număr de arme automatice se explică prin faptul că soldatul rus trage prost şi pe de altă parte ţara este lipsită de mijloace de comunicaţie. Fiecare unitate de infanterie trebue să fie deci com­pusă, iar transportul este una d­in problemele grave pe cari organiza­ţia militară trebue să le rezolve. In condiţiunile actuale, fiecare di­vizie de infanterie dispune de 390­1 vechicule şi 9000 cai, cu foarte pu­ţine mijloace mecanice de război. Acest număr de trăsuri divizionare întrece cu mult pe acela al altor ar­me de primul ordin. Măsuri sunt în curs pentru sporirea forţei de trans­port mecanice şi se servesc mult de tractorul Fordson, care poate fi uti­lizat în timp de pace la agricultură şi în timp de război la armată. Planul de mobilizare. In timp de războiu, forţele teritoriale se vor adăuga la armata regulată. Aceas­ta din urm­ă ar servi de acoperire şi cavaleria de forţă ofensivă, te­ritoriala constituind o masă de a­­limentare a noilor divizii. Fiind dat astemul de prepa­raţie pus în vi­goare, forţa teritorială poate fi iute pusă în stare de luptă. Corpul de aviaţie este organizat ca o forţă distinctă, cu toate că este pusă sub direcţia Com­isarului di­n­ războiu. Ea a trebuit să fie com­­plect reconstituită în 1921, de aceea­­il­ia a atins un oarecare grad de eferenţă, escadrilele cele mai bine întremate fiind împrăştiate de alun­gul frontierii occidentale. Cum­păi­cări importante de avioane s-au fă­cut în străinătate şi se construesc in interior. Se alege de preferinţă tinerii pentru serviciul de aviaţie, mai a­les din aceia pe cari se poate con­ta din punct de vedere politic. Ei sunt recrutaţi de preferinţă din şcolile superioare şi urmează o şcoală specială de antrenare. Sunt actualmente 90 escadrile de 12 a­parate fiecare. Cincizeci din aceste escadrile sunt organizaţii de recu­noaştere, 25 sunt destinate luptei şi restul bombardamentului. Sunt 14 şcoli de piloţi şi observatori. Tankurile, automobilele şi trenu­rile blindate sunt sub direcţia ins­pectorului artileriei, personalul a­cestei branşe este cu îngrijire ale ş­­i nu se admit decât comunişti în­cercaţi. Fiecare membru al perso­nalului a fost individual preparat ca mecanic. Există puţine tankuri şi toate sunt de model vechi. 8u­megat­esc planuri noi de tractoare blindate cu aparate de gaze asfi­lziante, de asemeni organizaţii de­­mine explosive cu gaze contra ata­curilor tank­urilor. Se consideră foarte importantă desvoltarea întrebuinţării gazelor şi se fac într’una sforţări pentru a mări această branşă şi a îmbunăt­­ăţi ingredientele. Măştile utilizate în armată sunt puţin eficace şi în mic număr. Toate drepturile rezervate: Anglo-American N. 8. ­ CONFIRMARE DE MAN­DAT S. IV­ a Tribunalului a avut erl de judecat confirmarea mandatului de arestare emis de d. jude-instructor al cab. 5 îm­­potriva lui Alex. Bolin li nean a zis Bolya, învinuit de defai­marea membrilor familiei regali prin un cuplet imprimat la casa di gramatorie »Odeon». Tribunalul, prezidat de d. judeca­tor Armand Constantinescu, a luat interogatorul acuzatului care a tâ­găduit că a fost vorba de batjoco­rirea Reginei, ci de o femee cu nu­mele de Reghina. Bazaţi pe aceeaşi afirmaţie a lui d-nii avocaţi L. Gr. Perieţeanu şi I. Birnberg i-au făcut apărarea. D procuror Grigoriu a cerut confir­marea mandatului pe considerentul că faptul ce se impută lui Bolyn, e grav. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare. CONDAMNAT PENTRU BoltaPOt­RI­VA NOULUI CALENDAR Prin ordonanţă definitivă a fost trimis în judecata tribunalului co­­recţional Gr. Mih­ai Cojocaru plu­gar din corn. Tămădău-Ilfov potri­vit art. 181 şi 210 cod. penal, răzvrâ­tire împotriva religiei dominante în stat şi împrăştiere de oi, nn fes­te. Având ordin de la Patriarhie spre a face pe ţărani să înţeleagă rostul şi avantajul noului calendar, preo­tul comunei, după oficierea servi­ciului religios în ziua de Sf. Nicu­­lae 1926, vorbind poporanilor despre noul calendar, mai mulţi săteni au început să vocifereze. In fruntea lor era Grigore M. Cojocaru care a fost reclamat parchetului şi dat jude­catei. 8. III a trib. Ilfov a judecat dri acest proces şi a condamnat pe Cojo­caru la 2000 lei amendă. SUBSTITUIRE DE PER­SOANA Fusese trimes în judecată prin or­donanţa definitivă fostul sub-comi­­sar Gh. Zavoianu care, spre a pune mâna pe casa unei bătrâne An­ghe­­lina Niculescu, a făcut un act de vânzare şi la autentificare a pre­zentat o altă persoană drept ade­vărata vânzătoare. Procesul a început să se judece ori la s. I a tribunalului Ilfov, pre­zidată de d. judecător St Stoenescu. După ce a fost interogat inculpa­tul , s-au ascultat martorii, după care procesul a fost amânat ------»---­ Prădarea unor şcoli la Orăştie Hoţii au furat 90.000 lei Orăştie. 2o. — Hoţi necunoscuţi, au pătruns ori noapte în locului şcoalei primare de stat, au spart casa de bani, furând o mică sumă de bani. Nemulţumiţi însă cu prada, au trecut a­lături la şcoala romano-ca­­tolică, unde n’au putut găsi însă nimic. Disperaţi, hoţii au spart can­delaria şcoalei medii de fete, unde au avut mai mult noroc. De notat, este că toate aceste 3 şcoale, se află în acelaş corp de case. După o evaluare sumară se crede că hoţii au furat aproape 90 mii lei. îndrăzneala hoţilor a produs multă surprindere în localitate. — B­oxo---­ Cetăţenii din Orăştie cer îndepărtarea primaruîu Orăştie, 28. — O delegaţie de lo­cuitori ai oraşulu nostru, s'au pre­zentat d-lor miniştri Tătărescu şi Cipăianu, cărora le-au adus la cu­noştinţă unele abuzuri săvârşite de primarul local. Miniştri, au luat cunoştinţă de plângerile locuitorilor, și au pro­mis să le satisfacă. Se spune, că noul primar va fi numit în persoana d-lui Const Vulpe. Sinuciderea unei funcţi­onare la Cluj CLUJ. —­eri noaptea s’a sinucis cu un foc de revolver în locuinţa din str. Victoriei 44, funcţionara Veronica Berceanu. Motivul sinuciderei este dragos­tea.­ ­OXO­ CUV­A­NT­U­L. CAZUL BERCIM Ieşi legea electorală se opune, comisia Camerei admite cumu­ut Comisiunea de imunitate şi in­compatibilitate a Camerei, a reluat i­eri în discuţie cazul d­lui deputat Mihail Berceau­u, dacă d-sa poate fi şi ajutor de primar al Capitalei şi reprezentant la parlament. Des­­baterile în această chestiune du­rează de mai multă vreme. D-l Ber­­ceanu în susţinerea tezei sale, că nu este incompatibilitate între cali­tatea de deputat şi acea de ajutor de primar a adus numeroase con­ul ta­ţi­uni. Punctul de vedere al opo­ziţiei Punctul de vedere al doilea a fost combătut de reprezentanta o­­poziţiei di comisiune în frunte cu d. Pompi­u Ioamţescu Dan au ară­tat că art. 30 din legea electorală se opune, ca acel care deține un man­dat de deputat, în acelaş tiim­p să fie şi funcţionar public şi mai ales gestionar, cum este cazul d-lui Ber­­ceanu. Intr'adevăr art. 30 din legea electorală în prima parte spune ur­mătoarele: Toţi acei cari ocupă o funcţiune de orice natură retribuită de Stat, judeţ sau comună,­sau . aşezăminte de utilitate publică ale căror bu­gete se votează de Adunarea depu­taţilor, nu pot fi aleşi decât dacă demisionează din funcţiune cel­ mai târziu 5 zile după convocarea cor­pului electoral al Adunării pentru care voeşte a candida. Această dispoziţie se aplică şi a­­celor cari îndeplinesc servicii re­tribuite în instituţiuni particulare, dar pentru numirea cărora se cere un decret regal. Hotărârea Comisiei Came­rei Comisiunea compusă din d-nii Iancu Panaitescu, dr. Ştefan Bog­dan, Eugen Colibaşeanu, Radu Do­­brescu, Ionel Dumitrescu, Costake Lupu, d. Mociorniţă şi d. Juca a o­­pinat că slujba de ajutor de pri­mar, nu este o funcţie în sensul sta­tu­t de statutul funcţionarilor, iar egea administrativă stabileşte cari s­unt funcţionarii comunali şi jude­­eni şi printre cari nu se enumără ajutorii de primari şi membrii con­aliilor comunale. Toate aceste argu­mente au fost conbătute de o parte din membrii comisi­unei, dar în cele din urmă punându-se la vot, comi­siunea a decis că nu este incompa­­tibilitate între mandatul de deputat şi cel de ajutor de primar şi a de­semnat ca raportor pe d. Iuca. Opinii separate D-nii Leonte Moldovanu şi Ni­­kalie Botez au refuzat să-şi dea a­­vizul. In cursul acestei săptămâni d. Iuca va depune raportul său pe biroul Camerei, iar chestiunea va fi desbătută în ședință plenară. *** Se comentează foarte mult faptul, că dl AL Ionescu, care fusese ales raportor în această chestiune, s’a retras din comisiune în mod osten­tativ pentru faptul că i s’a impus să fie favorabil d-lui Berceanu. LA RMxRiNŢA . . . w,: Aj*v., • • -----­ Eri la orele 1 p. u nu, au fost pri- articol în codul de comerţ prin ca­miţi în audienţă de către înalta Re­genţă d­in­ Mihail A­lfaudary, loan J. Eftimescu şi M. Meilescu dele­gaţii Uniunii funcţionarilor din co­mierţ, industrie, bănci şi birouri Delegaţii au prezentat la altei Re­genţi un detailat memoriu pe capi­tole cu privire la şomajul, în co­merţ, bănci şi biurouri, concedie­rile abuzive şi asupra situa­ţi­uni ce se creează funcţionarilor particula­ri in urma legii Cudalbu după care sunt lăsaţi la libera tranzacţie cu începere dela 23 Aprilie crt. DL L 1. EFTlJ^BSCU a expli­cat Inaiei Regenţi ^ttuaţiunea pre­cară a salariaţilor particulari din cauza şomajului, care a devenit destul de grav şi în mod foarte ac­centuat dela o vreme încoace, lâ­nii­riml totodată şi cauzele ce pro­duc lipsa de lucru în comerţ, băn­ci şi birouri. După am­ple explica­ţiuni d-să a cerut Înaltei Regenţi ca măsură primă să se rărească cât mai mult numărul funcţionarilor veniţi de prin alte ţări cari concu­reazăi elementul indigen, iar pe de altă parte să se reglementeze până la votarea codului muncii, printr’o lege specială, concedierile cari dela o vreme au devenit pe cât de multi pe atât de abuzive. D-sa a mai cerut re sindicul falimentelor să pontă acorda salarii şi remuneraţie de în­treţinere funcţionarilor cari au ră­mas fără slujbe in urma falimen­telor. D. MIHAIL ALF­AND­ARY a ară­tat situaţiunea precară a salariaţi­lor comerciali din punct de vedere al felului de viaţă şi în special a­­supra regimului de lucru la care sunt supuşi salariaţii comerciali a­­tât în Capitală cât şi în provincie înalţii Regenţi după ce au as­cultat expunerile făcute de delega­ţii .Uniunei» au declarat că în ce­ea ce priveşte şomajul se pot lua măsuri imediate pentru rem­ediarea acestei importante chestiuni, măsu­ri în sensul propus de delegaţii «1 U­niunii» iar în ceea ce priveşte regi­mul chiriilor a asigurat pe dele­gaţii «Uniunii» că la întocmirea proectului de lege pentru prelun­girea contractelor se va avea în vedere în special lumea nevoiaşă muncitorii, muncitorii industriali şi funcţionarii particulari. In tot tmpul audienţii înalta Re­genţă s’a arătat foarte binevoitoare faţă de dezideratele expuse de de­legaţii Uniunii declarând că le vor susține cu toată căldura. A­valent'»­a­chir-'1 noră. DOUA INCENDII Eri la orele 12, un incendiu s’a produs în curtea casei d-nei Maria Penciu, din str. Raion Groapă No. 16, unde se afla o clae de făn. In­cendiul a provenit deja o scânteie a coșului casei, căzută pe claia cu fân. Pompierii au­­stins incendiul, care a cauzat pagube de 15 mii lei. * In str. Ştirbei-Vodă No. 4, la i­­mobilul d-lui I. Stănescu, uti meca­nic, anume Iulică Logofitescu, do­miciliat la hotel Splendid, făcea re­paraţie la o camionetă, întrebuin­ţând o lampă cu benzină. La un moment, dat lampa a exploadat şi ameninţa să ia proporţiile unui in­cendiu. Pompierii sosiţi la faţa lo­cului au luat măsurile de rigoare. ÎNCERCARE DE SINUCI­DERE Dri după amiaza la orele 4,20 in­dividul Michiu Pintilie, şofer, de 31 ani, domiciliat în str. Niculcea No. 16, s-a prezentat la o farmacie din .Surgv. Col. Ghica No. 41, unde a de­­clarat că-i este rău, şi că a încer­cat să se sinucidă, înghiţind o can­­itate de tinctură de iod, cu pastile­le cocaină dizolvată. an farmacie, a cerut ajutor şi i -­au făcut intervenţiile necesare, după care a luat o trăsură şi a ple­cat la spitalul Brâncovenesc unde a fost internat Sinucigaşul a declarat cft Rufereu le mai multă vreme de cord, şi că a încercat să-şi pună capăt zile­­or din cauza unor chestiuni sami­­lare. MOARTE SUSPECTA Circ. 3 periferie, a fost anunţată ori că, Niţu Dumitru, de 80 ani, din serviciul d-lui N. Lucasievici, pro­prietarul moşiei Fundulea-Ilfov, ve­nit de câteva zile îa Capitală, unde locuia la stăpânul său în aleea A­­lexandri No. 17 a încetat din viaţă­ Circum­scripţ­ia poliţienească a a­­nunţat institutul medicol-legal pen­tru a se face autopsia şi a început cuvenitele cercetări. Combaterea fraudelor în viviicultură O circulară a ministerului de finanţe In legătură cu dispoziţiunile art 44 din legea pentru combaterea fraudelor în vinicultură şi ca ur­mare la ordinul circular No. 46835 din 1928, vă facem cunoscut că Mi­nisterul spre a nu preia dificultăţi instituţiunilor medicale, care au ne­voe de spirt rectificat pentru lu­crările lor, a hotărât să li se acor­de şi acestora lunar în mod provi­zoriu câte 50 litri alcool rectificat. Spirtul se va elibera pe baza or­dinului D­vs. dat către agentul de control al fabricei, iar fabrica de unde se va ridica spirtul, va fi in­dicată de către contabilul depozitu­lui regional al Sindicatului spirtu­lui. Spirtul,va fi taxat cu taxa de consumaţie integrală şi supra­taxa de 20% ad­-Valoren. Pentru stabilirea cantităţilor de­finitive ce li se vor acorda lunar, vă rugăm, a întocmi în dublu e­­xemplar un tablou de toate aceste instituţiuni de stat şi particulare notând în dreptul fiecăreia canti­tatea de spirt ce veţi aprecia că are nevoe lunar. Un exemplar din acest tablou ne veţi înainta de ur­genţă, spre a vi se da ordinele de­finitive. O mare întrunire publică sindicală în Capitală Azi Miercuri, orele 7 seara, are­­loc în sala Tomis din Capitală o mare întrunire publică sindicală convocată de confederaţia generală a muncii din România. La această Întrunire la care se vor discuta nu­­mai chestiuni sindicale, va lua cu­vântul , pe lângă fruntaşii mişcă­rii sindicale din ţară, şi d-1 lohai Sassenbach, secretarul general al Federaţiei sindicale internaţionale­­de la Amsterdam, una dintre perso­­nalităţile conducătoare ale mişcări muncitoreşti mondiale. D-1 Sassenbach va vorbi despre «Situaţia mondială a proletariat­­ui şi legislaţia socială». -exo------- M­o­oNotes VIATA BANILIASA IM­ANGUA Conferinla D-nei Michaela Catargi -----OOtjw-O# — Duminică la ora 11 a. m., în aula Academiei Comerciale d-na Micha­ela Catargi a ţinut o interesantă conferinţă, vorbind despre «Viaţa familiară în Anglia». Această conferiţa face parte din ciclul de conferinţe organizat de Soc. «Anglo-Română, în scopul de a face cunoscută la noi, viaţa şi o­­biceiurile poporului englez. Două sunt mijloacele pentru cu­noaşterea u­nui popor: să cercetezi m­anifestările ideologiei sale, sau sa-i împărtăşeşti viaţa. Viaţa fa­miliară din Anglia, privită prin oricare din aceste două sisteme, se prezintă cu un număr restrâns de manifestări. Deoparte, pentru că sunt în esenţă puţine, pe de alta, pentru­­că, controlul constant al educaţiei şi asupra sensibilităţii engleze îm­piedică, pe măsură­­ce individul a­­junge la maturitate, exteriorizarea sentimentelor sale. Din copilărie, englezul trăeşte pe categorii, se grupează pe vârste. Copilul e emancipat devreme de sub tutela părintească şi trece de la o vârstă fragedă sub tutela das­călului,­­ solid sprijinită pe învăţă­­ ­teneul popular «Mir­cea Basar­ab» Casele Naţionale au dat Dumini­că 26 Februarie, sub conducerea d-lui general Manolescu, la Ateneul popular. «Mircea Basarab» o reu­şită şezătoare. D-l general Manolescu a vorbit despre «Credinţa şi idealul naţio­nal» cu o voce caldă care a plăcut sălii arhipline. D-l AL Teodorescu concert maes­tru al Operii a executat în mod de­săvârşit la vioară câteva bucăţi clasice. Cântecele româneşti de Bredicea­­nu, cântate de d-na Boty au fost pe placul auditoriului care a aplau­dat mult. D-l­­teau Bart (Botez) cunoscutul scriitor a citit: «Permisul de ex­port» una din nuvelele sale. D-1 Const. Teodorian de la Operă a cântat cu multă căldură arii ro­mâneşti. Acompaniamentul la pian a fost făcut de d-1 Th. Rogalski, corepeti­tor la Operă. La sfârşitul şezătorii d-l preşe­dinte al Ateneului, Ioan Şteffines­­cu, a arătat în câteva cuvinte ope­ra culturală întreprinsă de către Casele Naţionale şi ie-a mulţumit în persoana d-lui general Matioles­­cu pentru şezătoarea oferită Ate­neului. Conferinţa Institutu­lui sud-est european In seria de conferinţe ale Insti­tutului, — ciclul «Iugoslavia-Bul­­garia» — se vor ţine în cursul luni­lor: Martie şi Aprilie, următoarele: 8 Martie, N. Batzaria, Elementul român în poezia epică Sârbească; 10 Martie, G. Vărsan, Românii ti­­moceni din Serbia; 17 Martie, G. Giuglea, Românii timoceni din Ser­bia (folclor); 24 Martie, V. Papa­­costea, Aromânii din Serbla; 31 Martie, S. Ihagomir, Românii din­spre Adriatica (Morlaci, Uscoci); 7 Aprilie, Pr. N. Popescu, Biserica Sârbească şi legăturile ei cu bis. română; 28 Aprilie, N. Cartojan, Elemente din Occidentul medieval românesc la Sârbi şi Români. Conferinţele se ţin în Amfiteatrul «Al. Odobescu» (Facultatea de Li­tere) în fiecare Sâmbătă la ora 6,30 d. a. Intrarea liberă. Şezători Duminecă 11 Martie, ora 11 dimi­neaţa, va avea loc în sala Teatru­lui Nostru o şezătoare artistică şi literară organizată de d-na Sarina Cassvan-Pas. D­na Lucia Sturza Bulandra va inaugura cu acest prilej un ciclu de conferinţe care tinde să formeze o legătură sufletească între actor şi public. Contribuesc la reuşita acestei şe­zători d-nele Tantzi Cutava-Baroz­­zi, Marietta Sadoveanu, Di­da Solo­mon, Seraim Topa, Cleo­pan Cer­­năţeanu şi d-l Ion Manolescu. Lecturi vor face di­nele: Mia Frol­­le, E. Marghitta şi Sarina Cassvan- Pas. Şezătoarea se va bucura dea­­semenii de preţiosul concurs al d-rei Marioara Ventura. Biletele se găsesc la Librăria U­­niversală Alcalay şi la cassa tea­trului în ziua şezătoarei. Teatrul Mic Seria marelui succes de la Teatrul Mic, cu delicioasa comedie tom în loc» «Monsieur de Saint Olin­, 3 acte de Andre Picard şi Harwood, a fost întreruptă numai Marţi 28 cor. când a avut loc o reprezentaţie extraordinară, începând de Miercuri 09 Februarie, în fiecare seară se va reprezenta flarianta comedie «Om în loc», cu aceiaşi distribuţie ca la premieră, în frunte cu d-na Tantzi Cutava Barozzi şi Mişu Fotino, iar Joi 1 Martie ora 3 are loc primul matineu cu preţ redus. Conferinţe Joi, 1 Martie, c. ora 6 p. «n. domnul D. Teodosiu va vorbi la Casa Şcoalelor (str. Berthelot No. 30) despre 7ApiUn­­diniile ti selecţia elevilor», în ciclu «Cu toate Noi in pedagoigie», mintele Scripturii şi pe convenţiile sociale. Creşterei copilului i se dă o deo­sebita atenţie. Trecut din «nursery» ’ în şcoală, autoritatea părintească, aproape înlocuită cu aceia a dascălului. D Cu un aşezământ social susţinut de o aristrocraţie cu atribuţii şi tradiţii precise în stat, şeful fami­liei joacă mai mult rolul unui con­ducător de elan, decât al unui pater familiar. In familia nobilă engleză, persistă încă dreptul «majoratului» a cărui concepţie este repulsivă spi­ritelor egalitare, deşi nu este ţară în Europa, unde spiritul de liber­tate şi de desăvârşit respect al in­dividului să fie atât de desvoltat ca în Anglia.. Intre clasele lor sociale nu există bariere. Meritele­ fac­ uşoară trece­rea de la o clasă la alta. Aristrocra­­ţia engleză este singura accesibilă­­din lume. Ea este deschisă tuturor, cu condiţia esenţială, ca să fi do­vedit că serviciile sale au fost utile raţiunea de a fi a englezului, ra­­ţiunei de stat. Deja Teatrul Naţional Astă seară Miercuri 29 Febr. crt Teatrul Naţional reprezintă din nou piesa modernă a d-lui Octavian Go­­ga «Meşterul Manole» cu d-ra Ven­tura în rolul principal. In celelalte roluri apar d-nele: Marioara Zituui­­ceanu, Olga Ţăranu şi d-nii: Notta­­ţian, Stăncescu, Săvulescu, Ulmeni, ţian, Stăncescu, Săvulescu, Ulment, Yonabie etc. Piesa a fost pusă în scenă de d. Vasile Enescu. *** Mâine Joi 1 Martie crt. Teatrul Naţional va reprezenta din nou în matineu «Omul cu Mârţoaga» de d. G. Ciprian, piesă care a însemnat un adevărat triumf al literaturei noastre dramatice în actuala sta­giune. De la Operă Astăseară Miercuri 29. Operă de To­aca pentru prima reprezentaţie extra­ordinară dată cu concursul celebrei pri­madone Yvonne Gall. Mario va fi­ d. Marinescu, Ecarpia, d. J. Atanasiu. I,a pupitru: d. E. Messini. Spectacolul se va sfârşi cu graţiosul divertisment dan­sat pe muzica de Weber, Invitaţia la Vals. , • M........ Pentru mâine Joi 1 Martie, Opera a­­fişează faimosul spectacol care continuă a face serie: Yehuska, baletul lui Stra­­winsky şi hakme de Leo Delibes.­­ Concerte Cel mai mare bariton al lumii Tita Ruffo va da la 7 Martie uin sin­gur concert în Capitală, înscrierile încep azi la agenţia «Comedia», Pasagiul Imobiliara. Spectacole OPERA: Tosca. TEATRUL NATIONAL: Meşte­rul Manole. TEATRUL REGINA MARIA: Zaza. TEATRUL MIC: Om­ în loc. TEATRUL NOSTRU: Moritz al II-lea. Vicarul mitropoliei ieşe­ne, a cerut o anchetă IAŞI, 28. „ In legătură cu cele apărute în ziare privitoare la ca­zul vicarului Gri­go­re Leu Botoşe­­neanu, aflăm că acesta, din proprie iniţiativă s’a adresat sf. Sinod ru­gând să se institue o comisiune care să ancheteze acuzaţiile ce i se aduc. Cercetări în afacerea fraudelor de la Civ. şI IAŞL 28. — Ziarul nostru a re­latat la vreme fraudele săvârşite la divizia A-I-a din Slatina. Se ştie că in urma ac­estor fraude zilele trecute, a fost arestat şi A­roi* l.eibovici, furnizor originar din Iaşi şi care locuia în ultimul timp la București D, jude instructor Pogonat, a fost delegat să stabilească dacă nu­mitul are vre­o avere și în caz afir­mativ să pună un sechestru, statul urmând să se despăgubească din a­­verea eventuală. -oxo----— -OXO­ Regina-Văduvă şi funda­ţia regelui Ferdinand I din Iaşi IAŞI, 28.­­ Suntem informaţi că Regina-vă­duvă Mamă, arată un deo­sebit interes fundaţiei Ferdinand I ce urmează a lua fiinţă la Iaşi. Astfel Regina Maria a b­­rut să cunoască părerea senatului u­iiver­sitar din Iaşi, asupra locului şi mo­dului cum ar fi indicat să fie con­struită fundaţia­ După cât se spun,se pare că punc­tul de vedere al Senatului univer­sitar, a fost aprobat de regină. Situația atmosferică Timpul probabil, deja 28—29 Fe­bruarie, orele 20. Presiunea în uşoară creştere 2—3 mm. Cerul mai mult senin şi vânt slab din direcțiuni nehotărâte. Tempe­ratura staționară. -oxn- ------xox —■

Next