Cuventul, aprilie 1928 (Anul 4, nr. 1057-1083)
1928-04-01 / nr. 1057
CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţele de la 30 Martie CAMERA Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate, sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu Pe banca ministerială d-nii V Brăttianu, L O. Duca, Stelian Popescu, C. Argetoianu, Inculeţ, C. Dumitriu, dr. Lupu, Nistor, Tătârăscu. D. V. BRATIANU regretă că a lipsit ori la interpelarea d-lui Fiiderman, deoarece trebuia să ia cuvântul la Senat privitor la legea cultelor. Va răspunde interpelatorului într’o şedinţă viitoare când la ordinea zilei vor fi interpelări. •ft&au apoi o serie de doleanţe ale muncitorimei vasluene. D. IiilMLSUJ-CANDEŞTI (lib.) arată că în ţară sunt foarte multe comune unde nu s'au organizat locuri pentru islazuri. Citează cazul jud. Dâmboviţa. Cere d-lui ministru de domenii să ia măsuri pentru remedierea acestei stări de lucruri, deoarece ţăranii se agită pe această chestie. D. C. ARGETOIANU ! Ministerul, de îndată ce va găsi disponibilităţi de islazuri, le va organiza pentru folosinţa ţăranilor. In ceea ce priveşte agitaţiile, îl rog pe d. Irimescu să renunţe la ele căci eu cunosc bine nevoile ţăranului. De aceia cel puţin la departamentul meu să nu se mai pomenească de agitaţii. D. IR LM ESC U-C A N D EŞTI: Ştiu că d. Argetoianu, care stă la un minister luxos nu se sinchiseşte de agitaţii. Noi însă care trăim în mijlocul ţăranilor, împărtăşim nevoile lor şi totdeauna când agitaţiile lor vor avea la bază ceva just, eu voiu fi şi capul lor. D-sa propune apoi ca «golurile de munte» ar fi bine să se dea în folosinţă ţăranilor ca pâştine. D. ADRIAN BRUDARIU (lupist) spune că până astăzi nu s’a luat nici o măsură pentru ajutorarea populaţiei din jud. Timiş-Torontal (D. N. Iorga îşi face apariţia în incintă. Lupiştii aplaudă, liberalii stau în rezervă. D. V. Brătianu coboară de la banca ministerială şi se întreţine câteva minute cu şeful partidului naţionalist. D. C. ARGETOIANU răspunde d-lui Brudariu că problema ridicată de d-sa este în studiu la ministerul de domenii. (Restul dezbaterilor parlamentare, fiino de o importanţă politică eoni Muncii pentru proectul de covârşîtoare, le publicăm în pagina critic ce l-a întocmit. Formulează IV-a a ziarului). D. V. BURTIANU citeşte mesajul regal prin care Corpurile Legiuitoare sunt prelungite până la 3 Aprilie. D. BURCEA (lupist) arată că deoarece a lipsit de la disucţia legii pentru ocrotirea muncii, are mandat din partea cetăţenilor din Vaslui să mulţumească d-lui ministru Comunicări D. VESPASIAN PELLA (lib.) depune un proect de lege din iniţiativa parlamentară prin care se dă referenţilor stagiari de la consiliul legislativ, posibilitatea de a fi avansaţi pe loc. D. POP ZAMFIRESCU (lib.) anunţă ca a transformat comunicarea d-sale cu privire la repauzul duminical, în interpelare. Cere să i se fixeze o zi pentru desvoltarea interpelării. D. DR. LUPU: Ni s’au făcut cereri pentru modificarea repauzului precum şi pentru menţinerea lui în forma actuală. Ministrul nu poate lua nici o măsură la votarea codului muncei. Prelungirea sesiunei parlamentare D. I. SORICU este de părere ca articolul să fie menţinut în vechea lui redactare. EPISCOPUL IVAN sprijină şi d-sa articolul astfel după care a fost depus. EPISCOPUL HOSSU numeşte articolul 45 un adevărat nod gordian, care cu multă uşurinţă se poate desnoda şi nu tăia ca acel din legendă. Această chestiune frământă opinia publică încă dela 1923. In primul proect s’a aşezat principiul proporţionalităţei. Constituţia însăşi garantează dreptul de proprietate. Am citat dreptul de proprietate al bisericilor dealungul veacurilor. Problema pe care o desbatem se poate rezolva numai în lumina constituţiei României noui, a legei persoanelor juridice de drept privat. Inspirându-ne din legea Mârzescu, a personalităţei juridice de drept privat, noi uniţii propunem la acest articol următorul amendament: «Cei trecuţi la un alt cult sau excluşi din sânul bisericei n’au dreptul la averi bisericeşti de orice natură. D. IONAŞ GRADIŞTEANU se declară mâhnit de discuţiunile cu caracter confesional ivite cu prilejul discuţiunei acestei legi. Face un călduros apel ca chiriarhii celor două biserici să-şi dea o mână frăţească, punând deasupra tuturor intereselor iubirea de ţară. Declară că guvernul poate să renunţe la articolul 45. Mitropolitul Bălan întrerupând, Grădişteanu îi răspunde: Ca bun român nu mă voi lăsa târât pe panta luptelor confesionale şi de aceia nu voi urma pe sfinţia sa mitropolitul Ardealului. Faţă de interesele mari cari sunt în joc, nu pot să intru în lupte confesionale. Terminând propune următorul amendament semnat de mai mulţi senatori. «Subsemnaţii cerem desfiinţarea articolului 45 din lege, devenit 47. Dacă cei ce au părăsit un cult vor pretinde a li se trece şi averile ei se vor adresa justiţiei. D. MINISTRU AL LAPEDATU toată lupta dată în jurul art. 45 din nenorocire, priveşte numai şi numai bisericele româneşti. Propunerile făcute de diverşi reprezentanţi ai bisericilor interesate se bat cap în cap. In starea de spirit de azi este o mare răpundere această legiferare. Ar fi primejdios să legiferezi doctrine neprecizate. Când, în 1923, am întocmit primul proect de lege al regimului general al cultelor nu m’am gândit la efectele practice ale aplicărei articolului 45. Am şi eu o conştiinţă religioasă şi deasemeni am o conştiinţă românească. Să nu se decreteze cu uşurinţă că noi am pierdut din vedere interesele bisericei ortodoxe. Am convingerea că ori cum am legifera se provoacă dincolo o luptă înăbuşită între fraţi. Orice dispoziţiuni am pune sau cu tendinţă unită sau ortodoxă se deschide o prăpastie către care s’ar precipita neamul românesc. Nu se va provoca în nici un caz un haos dacă chestiunea art. 45 se va rezolva în legătură cu dreptul comun înscris în legea pentru personalităţi juridice. MITROPOLITUL BALAN presimt ce veţi propune în concluzie. Dacă eu mă raliez la redactarea consiliului legislativ, dv. menţineţi articolul . Noi ne raliem D. AL. LAPEDATU dacă şi uniţii se vor ralia la acest punct de vedere, accept propunerea. D. XENOFON ERACLIDE găseşte că senatul este descomplectat. EPISCOPUL COMŞA: dar aseară eram oare în număr ! Preşedintele ridică şedinţa la ora 7. Cea viitoare azi la ora 3 d. a. ŞEDINŢA DE NOAPTE Prezidează d. Avram Imbroane. Pe banca ministerială d. Stelian Popescu. LEGEA CHIRIILOR Se ia in discuţie proectul de lege al chiriilor. D. AUGUSTIN PORDEA (liber) spune ca trebuia precizat în lege dacă funcţionarii şi pensionarii din Ardeal cari stun pe bază de rechiziţi se bucură mai departe de regim special. D. A. BRUDARIU (lupist) constată că guvernul şi-a pierdut bucola în chestiunea care se desbate azi. Proectul are un caracter vindicativ la adresa chiriaşilor. El ocroteşte în schimb o clasă parazitară ce dă frâu liber speculatorilor. Avem dea face cu o lege de clasă, neîndeajuns ele bine studiată. D. IGNAT (nb) spune şi d-grt că proectul favorizează pe marii proprietari şi obijdueşte pe cei mici. Starea de mizerie economică de astăzi nu permitea aducerea unui asemenea proect. Şedinţa se ridică la ora 11. Azi la ■i şedinţă. SENATUL Legea Cultelor Prezidează d. Const. Nicolaescu, Pe banca ministerială d-nii dr. C. Angelescu şi Al. Lapedatu. EPISCOPUL CIOROVARU cere să se suprime adaosul făcut de comisiune la articolul 9, devenit 11. Acest adaos este redactat astfel fiind reprezentate prin autorităţile lor legislative. D. AL. LAPEDATU citeşte mesajul pentru prelungirea actualei sesiuni parlamentare până la 6 Aprilie inclusiv.» Se trece la discutarea articolului 28 din legea Cultelor. D. N. G. POPOVICI cere ca fiecare cult să trăiască din propriile-i venituri. MITROPOLITUL PIMEN este de părere ca fiscul să nu fie pus în situaţia de a încasa contribuţiunile impuse de culte credincioşilor. Reprezentantul minoritarilor d. Gyárfás, este de părere contrarie. VOCI cerem suprimarea acestui articol. La această părere se raliază şi mitropolitul Moldovei. EPISCOPUL BARTOLOMEU cere să se lase libertatea enoriaşilor de a veni în ajutorul bisericei cu contribuţiuni. MINISTRU LAPEDATU chiar şi biserica ortodoxă poate impune contribuţiuni prin noua ei organizare. Mă mir cât sfinţia sa mitropolitul Pimen nu ştie acest lucru. MITROPOLITUL PIMEN eu sunt contra executărilor prin portărei. Acum 25 de ani un aşa zis bir al «papăritului» era să provoace revoluţie. D. AL. LAPEDATU declară că de acord cu d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe a dat o nouă redactare articolului 28 devenit 30. D. C. NICOLAESCU pun la vot tisface toate Cultele, în privinţa articolu, în noua lui redactare articolului 9 devenit 11 propune redactarea următoare: Organizaţiile Cultelor istorice, creiate şi reprezentate în conformitate cu sistemul lor de organizare şi prevăzute în statuie, sunt persoane juridice. Socot că nu este cazul să se prevadă în lege când dispare personalitatea juridică. Rog ca acest articol să se voteze astfel după cum l-am propus. D. GARBOVICEANU, comitetul delegaţilor primeşte această redacţiune. Puse la vot amendamentele epîs-l cutiecomplectare a actualei legi în dis- general, căruia să-i exprime do OufÎA •______| —X____|____|»______• leanţele studenţimei. Senatorii din incintă sunt contra lui. De pretutindeni se aude o singur formulă. — «Se respinge». Totuşi d, preşedinte declară articolul admis (ah! regimul parlamentar). Articolul 45 D. BOGDAN DUICA cere ca acest articol să fie scos din lege. D. ministru al cultelor sa-l studieze din nou și să-l prezinte sub forma unui nou proect de lege, ca o -•Gk-w---- EPISCOPUL IVAN propune un amendament în sensul ca personalitatea juridică a parohiilor să înceteze atunci când 70 la sută din credincioşi vor trece la un alt căit. EPISCOPUL HOSSU am afirmat că art. 11 este axa întregului profet. El determină starea de drept şi relaţiunile dintre diversele culte şi stat. Noi nu cerem decât împlinirea articolului 22 din Constituţie. Constituţia recunoaşte deja aceastăă personalitate juridică, a cărei integritate o asigură. Biserica româno-unită a propus, la acest articol, următorul amendament: «Organizațiunile cultelor istorice creiate în conformitate cu sistemul lor de organizare şi prevăzut in statute (comunităţile, parohiile, protopopiatele, monastirile, episcopiile, arhiepiscopiile, mitropoliile, etc. sunt personalităţi juridice de drept public şi sunt reprezentate prin organizaţiunile lor legitime. De asemeni sfinţia sa cere ca încetarea acestei personalităţi să se facă pe aceiaşi cale pe care a luat fiinţă. D. ELEMER GHIAEFAŞ în numele cultelor minoritare mă asociez la amendamentele propuse de episcopul Hossu. D. AL. LAPEDATO pentru a sa copilor Ciorogariu, Ivan şi Hossu sunt respinse. Articolul 9 devenit 11 este primit astfel după cum a fost propus, în noua lui redactare, de ministrul Cultelor Prelungirea sesiune! Parlamentare Legea învăţământului la Senat Luni după amiază va începe la Senat discuţiunea generală a proectului de lege cu privire la reforma învăţământului secundar. doxo-- Manifestaţie studenţească la ministerul instrucţiunii Studenţii din Capitală ameninţaţi să rămână fără masă şi fără cămin prin hotărârea ministerului instrucţiunea de a retrage cota pentru 199 studenţi, s’au adunat ieri la orele 1 în faţa ministerului instrucţiunei, cu intenţiunea de a manifesta pacinic. Autorităţile prinzând de veste, la faţa locului au sosit câteva detaşamete de jandarmi cari, au barat străzile spre minister şi au oprit pe studenţi la extremităţile străzei. La un moment dat grupurile de studenţi s-au îngroşat şi cordoanele de jandarmi au fost întărite. S’au început tratative pentru ca studenţii să se retragă, ceiaee aceştia au refuzat. In sfârşit, pe la orele 1 şi jumătate s’a hotărât ca o delegaţie de studenţi să intre în minister unde să ia contact cu ministrul instrucţiune! ori secretarul CUVÂNTUL 00*0®-frământări zadarnice O declaraţie-protest a prelaţilor ortodoxi In funţ, după desbateri largi — din cari n’au lipsit ulei pasiunea şi nici talentul oratorilor — guvernul capitulează definitiv, renunţând la «nenorocitul» articol 45 din legea pentru regimul general al cultelor. A trebuit ca să vină discuţiunea pe articole a legei, pentru ca guvernul să renunţe la el, neluând în considerare nici teza uniţilor, nici pe aceia a ortodoxilor şi nici redactarea consiliului legislativ, care fusese adoptată în discuţia publică a proectului. Prelaţii celor două culte au apărat, cu talent din belşug şi căldură, punctele de vedere respective— credincioşii uniţi au organizat demonstraţia ei, cu urmări dureroase, in contra acestui articol şi iată că azi, după 13 zile de desbateri în Senat, ministrul cultelor desvălue prăpastia către care ne-ar antrena luptele confesionale între fraţi. O nouă propunere Propunerea de ori a d-lui Ionaş Grădişteanu va fi adoptată de guvern. : O. Al. Lapedatu, în şedinţa de azi a maturului corp, va face declaraţia de renunţare la articolul 45. Se va pune astfel capăt unei nelinişti şi unor nemulţumiri cari, mai mult ca oricând, în situaţia actuală nar fi făcut decât rău patriei întregite. Rănile cicatrizate din trecutul nostru, sgâriate pentru moment se vor închide definitiv deoarece luptele pe teren religios, între fraţi, nu pot fi dorite de nimeni îitr’o Românie Mare şi conştientă de rolul şi menirea ei. Nemulţumirea ortodoxilor Hotărârea guvernului de a retrage mult discutatul articol a provocat în rândurile chiriarhilor ortodoxi o legitimă nemulţumire. Pentru moment ortodoxii aşteaptă declaraţia de renunţare a d-lui Al. Lapedatu, care se va produce în şedinţa de azi a Senatului. Intr’o consfătuire, care a avut loc aseară, după şedinţa Senatului, prelaţii bisericei dominante şi-au fixat atitudinea pe care o vor adapta faţă de noua situaţie ce se creiază prin retragerea articolului 45. Un protest al prelaţilor ortodoxi S’a hotărât cu acest prilej ca mitropolitul IBălan al Ardealului să citească in numele bisericei ortodoxe o declarațiune prin care să se protesteze în contra suprimărei amintitului articol, precum şi mai ales contra concordatului anticipat (articolul 9). Deasemeni protestul va cuprinde şi chestiunea sectanţilor. Odată noul regim al cultelor votat, guvernul va supune Parlamentului spre ratificare şi concordatul cu Vaticanul, încheiat încă de la 16 1 mai 1927. In nici un caz prelaţii ortodoxi nu se vor retrage în mod demonstrativ, din Senat. Această versiune, care a circulat aseară, s'a dovedit a fi fantezistă. Legea cultelor, în totalitatea ei va fi votată azi de Senat. G. Manta Curierul judiciar CONFIRMAREA MANDATELOR DE ARESTARE ALE FALSIFICATORILOR DE DOLARI S. I-a a trib. Ilfov, sub prezidenţia d-lui Costel Zătreanu, preşedintele acestei secţii, şi cu concluziile d lui procuror Alevra, a confirmat mandatele de arestare emise de d. jude instructor Ioan Stănescu, dela cap. 7, împotriva avocaţilor loanHibrea şi Mişu Gabrielescu, precum şi împotriva lui Andrei Kipriori Lascover şi Mózes Lauer. PROCESUL SOC. «MOARA GIURGIULUI» La s. II-a atrib. au continuat ori dezbaterile în procesul soc. Moara Giurgiului. S’au ascultat câţiva martori. Procesul s-a amânat in continuare la 7 Aprilie. Unul dintre inculpaţii arestaţi, Elefterie Paraschivescu a făcut cerere de liberare pe care a susţinut-o d. avocat I. Vlădescu şi a fost combătută de d. procuror Alevra. Tribunalul se va pronunţa Luni asupra acestei cereri. Cel nut, inculpat, col. Roşu respingându-i-se de s. II a tribunalului cererea, a făcut apel pe care s. II-a a curţii de apel i-a respins-o. CRIMA DIN STRADA DR. MARCOVECI Emil Gobi, autorul crimei din strada dr. Marcovici, asupra soţiei sale, Valentina, însănătoşindu-se după urma încercărei de a se sinucide, a fost transportat la Văcăreşti. Cercetările continuă spre a se descoperi dacă la mijloc e vorba de gelozia soţului neigaş. CATLVA CONDAMNĂRI 6. lll-a a trib. Ilfov, cu concluziile d-lui procuror Ionel Petrescu, a pronunţat ori următoarele pedepse: A condamnat la doi ani închisoare pe Dinu Rădulescu-Nigel, fost funcţionar la Administraţia financiară a Capitalei, pentru excrocherie în dauna multor oameni grăbiţi să verse bani la ghişee, spunând că le depune el sumele. — La câte un an închisoare pe Siegfried Saraga, Alex. Freud şi Jose Schapira pentru falsificarea mai multor cecuri ale băncei Blanek şi de Credit român pe care le-au plasat la Băncile Crisoveloni şi Maier şi Aftalion din Paris. — la două luni pe inginerul Ioan Vlădescu, care, dându-se drept proprietar al unor terenuri de la Băneasa, a vândut un teren ce nu era al lui înșelând pe un amator de a cumpăra un loc. «*00 PODURI RUPTE DE APE. — ŞOSELE INUNDATE In urma topirii zăpezei şi a ploilor din ultimele zile, ni se semnalează inundaţii produse în mai multe puncte ale ţărei. Mai multe poduri de peste răul Prut, situate în nordul judeţului Dorohoi, au fost luate de apă. De asemeni au mai fost avariate, de torentele revărsate, trei poduri de peste apa Siretului situate tot în nordul Moldovei. Inundaţii mari se semnalează şi, pe văile râurilor Târnava şi Mureş. Numeroase şosele cari unesc Miercurea Ciucului cu câmpia Transilvaniei au fost inundate. Pagubele sunt, pretutindeni, foarte mari. Ministerul lucrărilor publice, pentru moment nu poate lua nici o măsură în vederea reparării podurilor și șoselelor avariate, nedispunând de bani. Cutremur de pământ la Bucureşti Eri dimineaţă la orele 11.40 a fost resimţit şi la Bucureşti un slab cutremur de pământ. Cutremurul a durat 50 secunde fiind orientat în direcţia West-Est. Intensitatea cutremurului înregistrată la seismografe a fost 4 dupa scara matrd La Galaţi Galaţi 30. — Azi, dimineaţă la firele 11,30 un puternic cutremur de pământ s’a simţit în localitate. Direcţia vibraţiunilor a fost din Sud- Est, iar durata de câteva secunde. Cutremurul s’a simţit în întreg oraşul. Panica printre locuitori a fost mare. O parte din clădirile din împrejurimi au fost serios avariate. In special clădirea unde este instalată Banca Creditul Românesc, visa-vis de soc. «Foresta» a suferit o înclinaţie serioasă din cauza canalului subteran de apă, care trece pe sub temeliile acestui edificiu. 20X0 — Revizia autoimobilelor de piaţă Prefectura poliţiei Capitalei aduce la cunoştinţă proprietarilor de automobile taximetre şi autobuzelor de piaţă că revizia acestor vehicule s-a amânat la 24 Aprilie a. c., aceasta pentru ca proprietarii să aibă timpul suficient pentru vopsitul caroseriilor și achitarea impozitelor către comună și stat. OKO Inaintarea generalului Nicoleanu Pe ziua de 1 Aprilie 1928, generalul de brigadă NICOLEANU ERACLE, din corpul jandarmeriei, se înalță la gradul de general de Divizie, conform articolului 26 din legea jandarmeriei. ———exo--------1 întrunirea chiriașilor interzisă Comandamentul corpului II armată a interzis întrunirea chiriașilor proectată pentru eri la orele 20. tit ■ BlooNotes Academia Română Comunicarea a-lui profesor N. Iorga Eri d. a. Academia Română a ţinut şedinţă publică, sub preşidenţia d-lui prof. Em. Racovitza. D. N. IORGA a desvoltat o interesantă comunicare despre: *Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolul al XVI-lea». D-sa spune că acum 14 ani a tipărit două scrisori privitoare la Ion Bogdan, pretendent la tronul Moldovei şi la pribegiile lui în Apus. Acest Ion Bogdan era fiul lui Ştefăniţă-Vodă. In călătoria făcută în străinătate, acum, d. prof. Iorga a aflat despre nişte scrisori privitoare la acelaş Ion Bogdan. Prima scrisoare se află în biblioteca naţională din Paris şi este semnată de Ion Bogdan şi datată 14 August 1587. El spune în această scrisoare că a pribegit multă vreme în Franţa, tronul lui fiind uzurpat, pe nedrept, de Petre Şchiopul. Regele Franţei l-a decorat pe Ion Bogdan cu ordinul «Sf. Mihail» şi l-a trimis într’o misiune la Constantinopole. Ajuns în Orient Bogdan încearcă să ia domnia Moldovei, dar nu reuşeşte. Intr’o altă scrisoare este vorba despre un alt pretendent la tron din neamul Demetriadilor. Acesta era nepotul lui Radu cel Bun şi fiul prinţului Pătraşcu. Aceşti pretendenţi la tron — spune d. Iorga — se intitulau în străinătate regi. Conferințe Duminecă 1 Aprilie ora 4 p. m. va avea loc în localul şcoalei comerciale No. 4, conferinţa d-lui profesor Sp. Iacobescu de la Academia Comercială, despre «Mutualitatea socială».• Societatea Română de Chimie va ţine şedinţă publică Luni 2 Aprilie a. c. ora 6 p. m. în Amfiteatrul din Splaiul General Magheru No. 2. Ordinea de zi : 1 )D-l prof. Dr. Ing. N. Dănăilă şi d-na Bohuş-Goruneanu: Asupra preparării acizilor graşi superiori prin oxidarea cu aer la presiunea ordinară şi presiunea ridicată cu şi fără catalizatori a uleiurilor minerale şi parafine. 2)D-l Dr. I. Atanasiu: Asupra preparării acizilor graşi superiori prin oxidarea electrochimică a alaiurilor minerale şi a parafinii. 8) Diverse: Domnii membri ai Societăţei precum şi persoanele cari se interesează şi urmăresc înaintarea crimiei în ţara noastră, sunt rugat, să ia parte la această şedinţă. • D. profesor G. Alessianu, va vorbi despre «Stabilizarea şi Bilanţul aur. Duminică 1 Aprilie, ora 10,30 la Sfatul Negustoresc Central din Calea Victoriei. 48. D. colonel Gh. Popescu, va vorbi la soc. de chimie, despre protecţia populaţiei civile în contra gazelor Conferinţa va avea loc Duminică 1 Aprilie a. c., orele 5 p. m. în amfiteatrul Spiru Haret Facultatea de Ştiinţe (Universitatea). • Duminică X Aprilie a. c., ora 11 didimneata, d. profesor Universitar Tudor Vianu va conferenţia la Bacău deapro «Eminescu ca poet şi gânditor», invitat fiind de cercul studenţesc Băcău an.• Societatea anatomică va ţine şedinţă Sâmbătă 31 Martie ora 18 în amfiteatrul cel mic al Institutului Dr. V. Baeș. La ordinea zilei următoarele comunicări: Lt. Col. dr. Dimitriu Mamant si d. dr. M. Popescu-Buzeu: Seminom al testicolului. 2. D-nii d-ni Teoharide, Titi Petrescu și D-trie Marinescu-Slatina; Comoepiteliotu uterin. 3. D-nii d-ni Baroncea, Gh. Buzoianu şi S. Tovaru: Cancer al cardiei cu peroraţie şi peritonită generalizată. 4. D-nii d-ni Gh. Buzoianu şi Marinescu-Slatina: Cancer cardioesofagian cu perforaţie în aortă. 5. D. dr. Stoia: Prezentări de piese. * Ateneul popular «Antim Ivireanul» ţine obişnuita şezătoare săptămânală Sâmbătă 31 Martie 1928 orele 9 seara. D. arhitect profesor Traianescu va vorbi despre «Arhitectura românească» cu proecţiuni. Va urma un bogat program artistic şi cinematograf. * Programul, la liceul Mihai Viteazul, bulevardul Pake 74, pentru Duminică 1 Aprilie c. este următorul : ^ Orele 2—3 p. m. cinematograf pentru copii. Orele 4 p. m. va vorbi d. prof. I. Dr. Ştefanovici despre: «Elementele limbajului uman». După conferinţă va urma muzică şi cinematograf. Intrarea liberă. Reviste Duminică 1 Aprilie apare revista ilustrată CINEMA, cea mai veche publicaţie cinematografică românească, cu un interesant sumar, precum şi cu două locuri gratuite la cinematograf. De vânzare la toate chioşcurile de ziare cu lei 20 exemplarul. Un jubileu la Teatrul Naţional A 50-a reprezentaţie a Omului cu Mârţoaga In seara de Luni 2 Aprilie crt. Teatrul Naţional va reprezenta pentru a 50-a oară «OMUL CU MARŢOAGA» de G. Ciprian, piesă care a însemnat în actuala stagiune pentru prima noastră scenă, unul din cele mai mari succese de public şi de presă in acelaş timp. Atât prin fondul ei omenesc şi mistic, prin omorul generos şi spontan, prin sensul optimist şi tragic totodată, această piesă este una din cele mai caracteristice a geniului specific românesc. « Teatrul Naţional îşi face astfel o cinste şi o bucurie sărbătorind a 50-a reprezentaţie a acestei caracteristice şi valoroase lucrări. Distribuţia va cuprinde pe aceiaşi excelenţi interpreţi de la premieră, în fiul lui Varlam apărând însuşi autorul. Piea a fost pusă în scenă cu un piuresc deosebit de către d-l Vasile Ernescu. Diseară, Sâmbătă, la Eforie Turneul RoMMCAExdfldrc „L’anglais tel qu'on la parle“ Un act de Tristan Bernard La Parisienne Trei acte de Henry ßeeque Mâine, Dominica, matineu Si je voulais ••• Trei acte de Geraldy și Spitzer seara, după cererea generală Le demi-monde Cinci acte de Dumas fiul Biletele la «Comedia» pas. imobiliara şi la cassa teatrului Eforie. De la Teatrul Mic In fiecare seară la Teatrul Mic se joacă comedia în 3 acte a d-lui Comil Petrescu, MITICA POPESCU, cu Mişu Fotino în rolul titular şi Tantzi Cutava Barozzi, etc. etc. Sâmbătă matineu cu preţuri reduse şi Duminică matineu tot: MITICA POPESCU. Se repetă în fiecare zi NELLS ROZIER. Teatrale Astăzi Sâmbătă 31 Martie ertc Teatrul Naţional reprezintă pentru întâia oară în matineu «Meşterul Manole» drama modernă a d-lui Octavian Goga, cu d-na Aura Buzescu în rolul interpretat de d-ra Ventura. In ceellalte roluri d-na Marioara Zimniceanu şi d-nii Natisra, Storin, Athanasescu, Pop Marţian, Săvulescu, Stăncescu, etc. Şezători Societatea muzicală «Joc şi cântec românesc», de sub conducerea d-nei Elisa S. Mândrescu şi a maestrului Alex. Dobrescu, în dorinţa de a colabora cu societăţile care urmăresc acelaş scop, îşi ţine obişnuita şezătoare, împreună cu «Societatea institutului de educaţie fizică» a studenţilor. Sâmbătă 31 , orele 9 seara, la Institutul Naţional de educaţie fizică, str. Maior Ene No. 5 (prin str. 13 Septembrie). Intrarea lei 10 de persoană. n 11 Spectacole OPERA: Boris Godunov. TEATRUL NATONAL: Matineu: Meşterul Manole; seara: Omul cu mărţoaga. TEATRU REGINA MARIA: matineu şi seara: Volpone. TEATRUL MIC: matineu şi seara: Mitică Popescu. TEATRUL NOSTRU: matineu şi seara: Secretarul general de la Interne. Oxo FOOTBALL-ASOCIAŢIE Duminecă 1 Aprilie a. c. se vor juca la Bucureşti următoarele matchuri de football: CAMPIONAT La categorile I, I Rezervă şi juniori. Sportul studenţesc cu Sparta Juventus cu Venus. Unirea Tricolor cu Olimpia, AMICA1 DE C. A. B. cu Belvedere la categoria I şi juniori. Principele Mihai cu Turda la categoria I şi rezervă. Val Vârtej cu Macaby la juniori şi Dâmboviţa cu Generala la rezervă. Sovietele caută aliaţi Riga, 30 (Teleg. part.).—* După ştiri dies Moscova, din cauza insuccesului tentativelor de a restabili relaţiile oficiale cu Anglia, Cicerin caută aliaţi în Orient. In acest scop el a propus guvernelor persan, turc şi afgan de a schimba tratatele de garanţii încheiate cu Sovietele in tratate de aliară militară. ----.._xpx------