Cuventul, aprilie 1928 (Anul 4, nr. 1057-1083)

1928-04-01 / nr. 1057

CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţele de la 30 Martie C­AMERA Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate, sub preşedinţia d-lui N. N. Săveanu Pe banca ministerială d-nii V­ Brăttianu, L O. Duca, Ste­­lian Popescu, C. Argetoianu, Incu­­leţ, C. Du­mi­triu, dr. Lupu, Nistor, Tătârăscu. D. V. BR­ATI­ANU regretă că a lipsit ori la interpelarea d-lui Fii­­derman, de­oarece trebuia să ia cu­vântul la Senat privitor la legea cultelor. Va răspunde interpelatorului în­­tr’o şedinţă viitoare când la ordi­nea zilei vor fi interpelări. •ft&au apoi o serie de doleanţe ale munci­­torimei vasluene. D. IiilMLSUJ-CANDEŞTI (lib.) arată că în ţară sunt foarte multe comune unde nu s'au organizat lo­curi pentru islazuri. Citează cazul jud. Dâmboviţa. Cere d-lui ministru de domenii să ia măsuri pentru remedierea a­cestei stări de lucruri, de­oarece ţăranii se agită pe această chestie. D. C. ARGETOIANU ! Ministe­rul, de îndată ce va găsi disponi­bilităţi de islazuri, le va organiza pentru folosinţa ţăranilor. In ceea ce priveşte agitaţiile, îl rog pe d. Irimescu să renunţe la ele căci eu cunosc bine nevoile ţă­ranului. De aceia cel puţin la de­partamentul meu să nu se mai po­menească de agitaţii. D. IR LM ESC U-C A N D EŞTI: Şt­iu că d. Argetoianu, care stă la un mi­nister luxos nu se sinchiseşte de agitaţii. Noi însă care trăim în mijlocul ţăranilor, împărtăşim nevoile lor şi totdeauna când agitaţiile lor vor avea la bază ceva just, eu voiu fi şi capul lor. D-sa propune apoi ca «golurile de munte» ar fi bine să se dea în folosinţă ţăranilor ca pâştine. D. ADRIAN BRUDARIU (lupist) spune că până astăzi nu s’a luat nici o măsură pentru ajutorarea populaţiei din jud. Timiş-Torontal (D. N. Iorga îşi face apariţia în incintă. Lupiştii aplaudă, liberalii stau în rezervă. D. V. Brătianu co­boară de la banca ministerială şi se întreţine câteva minute cu şeful partidului naţionalist­. D. C. ARGETOIANU răspunde d-lui Brudariu că problema ridi­cată de d-sa este în studiu la mi­nisterul de domenii. (Restul dezbaterilor parlamentare, fiino de o importanţă politică eo­ni Muncii pentru proectul de co­­vârşîtoare, le publicăm în pagina critic ce l-a întocmit. Formulează IV-a a ziarului). D. V. BURTIANU citeşte mesa­jul regal prin care Corpurile Le­giuitoare sunt prelungite până la 3 Aprilie. D. BURCEA (lupist) arată că de­oarece a lipsit de la disucţia legii pentru ocrotirea muncii, are man­dat din partea cetăţenilor din Vas­lui să mulţumească d-lui ministru Comunicări D. VESPASIAN PELLA (lib.) depune un proect de lege din ini­ţiativa parlamentară prin care se dă referenţilor stagiari de la con­siliul legislativ, posibilitatea de a fi avansaţi pe loc. D. POP ZAMFIRESCU (lib.) a­­nunţă ca a transformat comunica­rea d-sale cu privire la repauzul duminical, în interpelare. Cere să i se fixeze o zi pentru desvoltarea interpelării. D. DR. LUPU: Ni s’au făcut ce­reri pentru modificarea repauzului precum şi pentru menţinerea lui în forma actuală. Ministrul nu poate lua nici o măsură la votarea codu­lui muncei. Prelungirea sesiunei par­lamentare D. I. SORICU este de părere ca articolul să fie menţinut în vechea lui redactare. EPISCOPUL IVAN sprijină şi d-sa articolul astfel după care a fost depus. EPISCOPUL HOSSU numeşte ar­ticolul 45 un adevărat nod gordian, care cu multă uşurinţă se poate des­noda şi nu tăia ca acel din legendă. Această chestiune frământă opi­nia publică încă dela 1923. In primul proect s’a aşezat prin­cipiul proporţional­ităţei. Constituţia însăşi garantează dreptul de proprietate. Am citat dreptul de proprietate al bisericilor dealungul veacurilor. Problema pe care o desbatem se poate rezolva numai în lumina cons­tituţiei României noui, a legei per­soanelor juridice de drept privat. Inspirându-ne din legea Mârzes­cu, a personalităţei juridice de drept privat, noi uniţii propunem la a­cest articol următorul amendament: «Cei trecuţi la un alt cult sau ex­cluşi din sânul bisericei n’au drep­tul la averi bisericeşti de ori­ce na­­tură­. D. IONAŞ GRADIŞTEANU se de­clară mâhnit de discuţiunile cu ca­racter confesional ivite cu prilejul discuţiunei acestei legi. Face un călduros apel ca chiriar­­hii celor două biserici să-şi de­a o mână frăţească, punând deasupra tuturor intereselor iubirea de ţară. Declară că guvernul poate să re­nunţe la articolul 45. Mitropolitul Bălan întrerupând,­­ Grădişteanu îi răspunde: Ca bun român nu­ mă voi lăsa târât pe panta luptelor confesiona­le şi de aceia nu voi urma pe sfinţia sa mitropolitul Ardealului. Faţă de interesele mari cari sunt în joc, nu pot să intru în lupte con­fesionale. Terminând propune următorul a­­mendament semnat de mai mulţi se­natori. «Subsemnaţii cerem desfiinţarea articolului 45 din lege, devenit 47. Dacă cei ce au părăsit un cult vor pretinde a li se trece şi averile ei se vor adresa justiţiei. D. MINISTRU AL LAPEDATU toată lupta dată în jurul art. 45 din nenorocire, priveşte numai şi nu­mai bisericele româneşti. Propunerile făcute de diverşi re­prezentanţi ai bisericilor interesate se bat cap în cap. In starea de spirit de azi este o mare răpundere această legiferare. Ar fi primejdios să legiferezi doc­trine neprecizate. Când, în 1923, am întocmit pri­mul proect de l­ege al regimului ge­neral al cultelor nu m’am gândit la efectele practice ale aplicărei arti­colului 45. Am şi eu o conştiinţă religioasă şi deasemeni am o conştiinţă româ­nească. Să nu se decreteze cu uşurinţă că noi am pierdut din vedere interesele bisericei ortodoxe. Am convingerea că ori cum am legifera se provoacă dincolo o lup­tă înăbuşită între fraţi. Orice dispoziţiuni am pune sau cu tendinţă unită sau ortodoxă se deschide o prăpastie către care s’ar precipita neamul românesc. Nu se va provoca în nici un caz un haos dacă chestiunea art. 45 se va rezolva în legătură cu dreptul comun înscris în legea pentru per­sonalităţi juridice. MITROPOLITUL BALAN pre­simt ce veţi propune în concluzie. Dacă eu mă raliez la redactarea consiliului legislativ, dv. menţineţi articolul . Noi ne raliem­ D. AL. LAPEDATU dacă şi uniţii se vor ralia la acest punct de ve­dere, accept propunerea. D. XENOFON ERACLIDE găseş­te că senatul este descomplectat. EPISCOPUL COMŞA: dar aseară eram oare în număr ! Preşedintele ridică şedinţa la ora 7. Cea viitoare azi la ora 3 d. a. ŞEDINŢA DE NOAPTE Prezidează d. Avram Imbroane. Pe banca ministerială d. Stelian Popescu. LEGEA CHIRIILOR Se ia in discuţie proectul de lege al chiriilor. D. AUGUSTIN PORDEA (liber­) spune ca trebuia precizat în lege dacă funcţionarii şi pensionarii din Ardeal cari stun pe bază de rechi­ziţi s­e bucură mai departe de regim special. D. A. BRUDARIU (lupist) con­stată că guvernul şi-a pierdut bu­cola în chestiunea care se desbate azi. Proectul are un caracter vindi­cativ la adresa chiriaşilor. El ocro­teşte în schimb o clasă parazitară ce dă frâu liber speculatorilor. Avem dea face cu o lege de clasă, neîndeajuns ele bine studiată. D. IGNAT (nb) spune şi d-grt că proectul favorizează pe marii pro­prietari şi obijdueşte pe cei mici. Starea de mizerie economică de astăzi nu permitea aducerea unui asemenea proect. Şedinţa se ridică la ora 11. Azi la ■i şedinţă. SEN­ATU­L Legea Cultelor Prezidează d. Const. Nicolaescu, Pe banca ministerială d-nii dr. C. Angelescu şi Al. Lapedatu. EPISCOPUL CIOROVARU cere să se suprime adaosul făcut de co­­misiune la articolul 9, devenit 11. Acest adaos este redactat astfel fiind reprezentate prin autorităţile lor legislative. D. AL. LAPEDATU citeşte mesa­jul pentru prelungirea actualei se­siuni parlamentare până la 6 Apri­lie inclusiv.» Se trece la discutarea articolului 28 din legea Cultelor. D. N. G. POPOVICI cere ca fie­care cult să trăiască din propriile-i venituri. MITROPOLITUL PIMEN este de părere ca fiscul să nu fie pus în si­tuaţia de a încasa contribuţiunile impuse de culte credincioşilor. Reprezentantul minoritarilor d. Gyárfás, este de părere contrarie. VOCI cerem suprimarea acestui articol. La această părere se raliază şi mitropolitul Moldovei. EPISCOPUL BARTOLOMEU ce­re să se lase libertatea enoriaşilor de a veni în ajutorul bisericei cu contri­buţi­uni.­­ MINISTRU LAPEDATU chiar şi biserica ortodoxă poate impune contribuţiuni prin noua ei organi­zare. Mă mir cât sfinţia sa mitro­politul Pimen nu ştie acest lucru. MITROPOLITUL PIMEN eu sunt contra executărilor prin portărei. Acum 25 de ani un aşa zis bir al «papăritului» era să provoace revo­luţie. D. AL. LAPEDATU declară că de acord cu d. Vintilă Brătianu, mi­nistru de finanţe a dat o nouă re­dactare articolului 28 devenit 30. D. C. NICOLAESCU pun la vot tisface toate Cultele, în privinţa­­ articol­u, în noua lui redactare articolului 9 devenit 11 propune re­dactarea următoare: Organizaţiile Cultelor istorice, creiate şi reprezentate în conformi­tate cu sistemul lor de organizare şi prevăzute în statuie, sunt per­­­soane juridice. Socot că nu este cazul să se pre­vadă în lege când dispare persona­litatea juridică. Rog ca acest articol să se voteze astfel după cum l-am propus. D. GARBOVICEANU, comitetul delegaţilor primeşte această redac­­ţiune. Puse la vot amendamentele epîs-l cutie­com­plectare a actualei legi în dis-­ general, căruia să-i exprime do Ou­fÎA •­­______| —X____|____|»______• leanţele studenţimei. Senatorii din incintă sunt contra lui. De pretutindeni se aude o singur formulă. — «Se respinge». Totuşi d, preşedinte declară arti­colul admis (ah! regimul parlamen­tar). Articolul 45 D. BOGDAN DUICA cere ca acest articol să fie scos din lege. D. ministru al cultelor sa-l studie­ze din nou și să-l prezinte sub for­ma unui nou proect de lege, ca o -•Gk-w----­ EPISCOPUL IVAN propune un amendam­e­nt în sensul ca persona­lit­atea juridică a parohiilor să în­ceteze atunci când 70 la sută din credincioşi vor trece la un alt căit. EPISCOPUL HOSSU am afirmat că art. 11 este axa întregului pro­fet. El determină starea de drept şi relaţiunile dintre diversele culte şi stat. Noi nu cerem decât împlinirea ar­ticolului 22 din Constituţie. Constituţia recunoaşte deja a­­ceastăă personalitate juridică, a că­rei integritate o asigură. Biserica româno-unită a propus, la acest articol, următorul amenda­ment: «Organizațiunile cultelor istorice creiate în conformitate cu sistemul lor de organizare şi prevăzut in statute (comunităţile, parohiile, pro­topopiatele, monastirile, episcopii­le, arhiepiscopiile, mitropoliile, etc. sunt personalităţi juridice de drept public şi sunt reprezentate prin or­ganizaţiunile lor legitime. De asemeni sfinţia sa cere ca în­cetarea acestei personalităţi să se facă pe aceiaşi cale pe care a luat fiinţă. D. ELEMER GHIAEFAŞ în nu­mele cultelor minoritare mă aso­ciez la amendamentele propuse de episcopul Hossu. D. AL. L­APE­DATO pentru a sa copilor Ciorogariu, Ivan şi Hossu sunt respinse. Articolul 9 devenit 11 este primit astfel după cum a fost propus, în noua lui redactare, de ministrul Cultelor Prelungirea sesiune! Par­lamentare Legea învăţământului la Senat Luni după amiază va începe la Senat discuţiunea generală a proec­­tului de lege cu privire la reforma învăţământului secundar. d­oxo--­ Manifestaţie studen­ţească la ministerul instrucţiunii Studenţii din Capitală amenin­ţaţi să rămână fără masă şi fără cămin prin hotărârea ministerului instrucţiunea de a retrage cota pen­tru 199 studenţi, s’au adunat ieri la orele 1 în faţa ministerului instruc­ţiunei, cu intenţiunea de a manifes­ta pacin­ic. Autorităţile prinzând de veste, la faţa locului au sosit câte­va de­­taşam­ete de jandarmi cari, au ba­rat străzile spre minister şi au o­­prit pe studenţi la extremităţile străzei. La un moment dat grupurile de studenţi s-au îngroşat şi cordoanele de jandarmi au fost întărite. S’au început tratative pentru ca studenţii să se retragă, ceiaee a­­ceştia au refuzat. In sfârşit, pe la orele 1 şi jumătate s’a hotărât ca o delegaţie de studenţi să intre în minister unde să ia contact cu mi­nistrul instrucţiune! ori secretarul CUVÂNTUL 00*0®-­frământări zadarnice O declaraţie-protest a prelaţilor ortodoxi In funţ, după desbateri largi — din cari n’au lipsit ulei pasiunea şi nici talentul oratorilor — guver­nul capitulează definitiv, renunţând la «nenorocitul» articol 45 din le­gea pentru regimul general al cul­telor. A trebuit ca să vină discuţiunea pe articole a legei, pentru ca guver­nul să renunţe la el, neluând în con­siderare nici teza uniţilor, nici pe aceia a ortodoxilor şi nici redac­tarea consiliului legislativ, care fu­sese adoptată în discuţia publică a proectul­ui. Prelaţii celor două culte au apă­rat, cu talent din belşug şi căldu­ră, punctele de vedere respective— credincioşii uniţi au organizat de­monstraţia ei, cu urmări dureroase, in contra acestui articol şi iată că azi, după 13 zile de desbateri în Senat, ministrul cultelor desvălue prăpastia către care ne-ar antrena luptele confesionale între fraţi. O nouă propunere Propunerea de ori a d-lui Ionaş Grădişteanu va fi adoptată de gu­vern. : O. Al. Lapedatu, în şedinţa de azi a maturului corp, va face declaraţia de renun­ţare la articolul 45. Se va pune astfel capăt unei ne­linişti şi unor nemulţumiri cari, mai mult ca ori­când, în situaţia actuală nar fi făcut de­cât rău pa­triei întregite. Rănile cicatrizate din trecutul nos­tru, sgâriate pentru moment se vor închide definitiv deoarece luptele pe teren religios, între fraţi, nu pot fi dorite de nimeni îitr’o Românie Mare şi conştientă de rolul şi me­nirea ei. Nemulţumirea ortodoxilor Hotărârea guvernului de a retra­ge mult discutatul articol a provo­cat în rândurile chiriarhilor orto­doxi o legitimă nemulţumire. Pentru moment ortodoxii aşteap­tă declaraţia de renunţare a d-lui Al. Lapedatu, care se va produce în şedinţa de azi a Senatului. Intr’o consfătuire, care a avut loc aseară, după şedinţa Senatului, prelaţii bisericei dominante şi-au fixat atitudinea pe care o vor adap­ta faţă de noua situaţie ce se cre­­iază prin retragerea articolului 45. Un protest al prelaţilor ortodoxi S’a hotărât cu acest pri­lej ca mitropolitul IBălan al Ardealului să citească in numele bisericei orto­doxe o declarațiune prin care să se protesteze în contra suprim­ărei aminti­tului articol, precum şi mai ales contra concordatului anticipat (articolul 9). Deasemeni protestul va cuprinde şi chestiunea sec­tanţilor. Odată noul regim al cul­telor votat, guvernul va su­pune Parlamentului spre ratificare şi concordatul cu Vaticanul, încheiat încă de la 16 1 mai 1927. In nici un caz prelaţii or­todoxi nu se vor retrage în mod demonstrativ, din Se­nat. Această versiune, care a circulat aseară, s'a dovedit a fi fantezistă. Legea culte­lor, în totalitatea ei va fi votată azi de Senat. G. Manta Curierul judiciar CONFIRMAREA MANDA­TELOR DE ARESTARE ALE FALSIFICATORI­LOR DE DOLARI S. I-a a trib. Ilfov, sub preziden­ţia d-lui Costel Zătreanu, preşedin­tele acestei secţii, şi cu concluziile d lui procuror Alevra, a confirmat mandatele de arestare emise de d. jude instructor Ioan Stănescu, dela cap. 7, împotriva avocaţilor loan­­Hibrea şi Mişu Gabrielescu, pre­cum şi împotriva lui Andrei Kipri­ori Lascover şi Mózes Lauer. PROCESUL SOC. «MOARA GIURGIULUI» La s. II-a a­trib. au continuat ori dezbaterile în procesul soc. Moa­ra Giurgiului. S’au ascultat câţiva martori. Procesul s-a amânat in continuare la 7 Aprilie. Unul dintre inculpaţii arestaţi, Elefterie Paraschivescu a făcut ce­rere de liberare pe care a susţinut-o d. avocat I. Vlădescu şi a fost combătută de d. procuror Alevra. Tribunalul se va pronunţa Luni asupra acestei cereri. Cel nut, inculpat, col. Roşu res­­pingându-i-se de s. II a tribunalu­lui cererea, a făcut apel pe care s. II-a a curţii de apel i-a respins-o. CRIMA DIN STRADA DR. MARCOVECI Emil Gobi, autorul crimei din strada dr. Marcovici, asupra soţiei sale, Valentina, însănătoşi­ndu-se după urma încercărei de a se sinu­cide, a fost transportat la Văcăre­şti. Cercetările continuă spre a se descoperi dacă la mijloc e vorba de gelozia soţului neigaş. CATLVA CONDAMNĂRI 6. lll-a a trib. Ilfov, cu conclu­ziile d-lui procuror Ionel Petrescu, a pronunţat ori următoarele pe­depse: A condamnat la doi ani în­chisoare pe Dinu Rădulescu-Nigel, fost funcţionar la Administraţia financiară a Capitalei, pentru ex­­crocherie în dauna multor oameni grăbiţi să verse bani la ghişee, spu­nând că le depune el sumele. — La câte un an închisoare pe Siegfried Saraga, Alex. Freud şi Jose­ Schapira pentru falsificarea mai multor cecuri ale băncei Blanek şi de Credit român pe care le-au plasat la Băncile Crisoveloni şi Maier şi Aftalion din Paris. — l­a două luni pe inginerul Ioan Vlădescu, care, dându-se drept proprietar al unor terenuri de la Băneasa, a vândut un teren ce nu era al lui înșelând pe un amator de a cumpăra un loc. «*00 PODURI RUPTE DE APE. — ŞOSELE INUNDATE In urma topirii zăpezei şi a ploi­lor din ultimele zile, ni se sem­nalează inundaţii produse în mai multe puncte ale ţărei. Mai multe poduri de peste răul Prut, situate în nordul judeţului Dorohoi, au fost luate de apă. De asemeni au mai fost avariate, de torentele revărsate, trei poduri de peste apa Siretului situate tot în nordul Moldovei. Inundaţii mari se semnalează şi, pe văile râurilor Târnava şi Mureş. Numeroase şosele cari unesc Miercurea Ciucului cu câmpia Tran­silvaniei au fost inundate. Pagubele sunt, pretutindeni, foar­te mari. Ministerul lucrărilor publice, pen­tru moment nu poate lua nici o măsură în vederea reparării podu­rilor și șoselelor avariate, nedispu­­nând de bani. Cutremur de pământ la Bucureşti Eri dimineaţă la orele 11.40 a fost resimţit şi la Bucureşti un slab cu­tremur de pământ. Cutremurul a durat 50 secunde fi­ind orientat în direcţia West-Est. Intensitatea cutremurului înregi­strată la seismografe a fost 4 dupa scara m­atrd La Galaţi Galaţi 30. — Azi, dimineaţă la fi­rele 11,30 un puternic cutremur de pământ s’a simţit în localitate. Di­recţia vibraţiunilor a fost din Sud- Est, iar durata de câte­va secun­de. Cutremurul s’a simţit în întreg oraşul. Panica printre locuitori a fost mare. O parte din clădirile din îm­prejurimi au fost serios avariate. In special clădirea unde este insta­lată Banca Creditul Românesc, vis­­a-vis de soc. «Foresta» a suferit o înclinaţie serioasă din cauza cana­lului subteran de apă, care trece pe sub temeliile acestui edificiu. 20X0­ — Revizia autoim­obile­lor de piaţă Prefectura poliţiei Capitalei adu­ce la cunoştinţă proprietarilor de automobile taximetre şi autobuze­lor de piaţă că revizia acestor ve­hicule s-a amânat la 24 Aprilie a. c., aceasta pentru ca proprietarii să aibă timpul suficient pentru vop­situl caroseriilor și achitarea impo­zitelor către comună și stat. ­OKO Inaintarea generalului Nicoleanu Pe ziua de 1 Aprilie 1928, genera­lul de brigadă NICOLEANU ERA­­CLE, din corpul jandarmeriei, se înalță la gradul de general de Di­vizie, conform articolului 26 din le­gea jandarmeriei. ———exo--------1 întrunirea chiriașilor interzisă Comandamentul corpului II ar­mată a interzis întrunirea chiriași­lor proectată pentru eri la orele 2­0. tit ■ BlooN­otes Academia Română Comunicarea a-lui profesor N. Iorga Eri d. a. Academia Română a ţi­nut şedinţă publică, sub preşiden­­ţia d-lui prof. Em. Racovitza. D. N. IORGA a desvoltat o inte­resantă comunicare despre: *Rătă­­cirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolul al XVI-lea». D-sa spune că acum 14 ani a ti­părit două scrisori privitoare la Ion Bogdan, pretendent la tronul Moldovei şi la pribegiile lui în A­­pus. Acest Ion Bogdan era fiul lui Ştefăn­iţă-Vodă. In călătoria făcută în străină­tate, acum, d. prof. Iorga a aflat despre nişte scrisori privitoare la acelaş Ion Bogdan. Prima scrisoare se află în biblio­teca naţională din Paris şi este semnată de Ion Bogdan şi datată 14 August 1587. El spune în această scrisoare că a pribegit multă vre­me în Franţa, tronul lui fiind uzur­pat, pe nedrept, de Petre Şchiopul. Regele Franţei l-a decorat pe Ion Bogdan cu ordinul «Sf. Mihail» şi l-a trimis într’o misiune la Con­­stantinopole. Ajuns în Orient Bogdan încearcă să ia domnia Moldovei, dar nu reu­şeşte. Intr’o altă scrisoare este vorba despre un alt pretendent la tron din neamul Demetriadilor. Acesta era nepotul lui Radu cel Bun şi fiul prinţului Pătraşcu. Aceşti pretendenţi la tron — spu­ne d. Iorga — se intitulau în străi­nătate regi. Conferințe Duminecă 1 Aprilie ora 4 p. m. va avea loc în localul şcoalei co­merciale No. 4, conferinţa d-lui pro­fesor Sp. Iacobescu de la Academia Comercială, despre «Mutualitatea socială».• Societatea Română de Chimie va ţine şedinţă publică Luni 2 Apri­lie a. c. ora 6 p. m. în Amfiteatrul din Splaiul General Magheru No. 2. Ordinea de zi : 1 )D-l prof. Dr. Ing. N. Dănăilă şi d-na Boh­uş-Goruneanu: Asu­pra preparării acizilor graşi superiori prin oxidarea cu aer la presiunea ordinară şi presiunea ridicată cu şi fără catalizatori a uleiurilor mi­nerale şi parafine. 2)D-l Dr. I. Atanasiu: Asupra preparării acizilor graşi superiori prin oxidarea electrochimică a ala­iurilor minerale şi a parafinii. 8) Diverse: Domnii membri ai Societăţei pre­cum şi persoanele cari se intere­sează şi urmăresc înaintarea cri­­miei în ţara noastră, sunt rugat,­ să ia parte la această şedinţă. • D. profesor G. Alessianu, va vor­bi despre «Stabilizarea şi Bilanţul aur. Duminică 1 Aprilie, ora 10,30 la Sfatul Negustoresc Central din Calea Victoriei. 48. D. colonel Gh. Popescu, va vorbi la soc. de chimie, despre protecţia populaţiei civile în contra gazelor Conferinţa va avea loc Duminică 1 Aprilie a. c., orele 5 p. m. în am­fiteatrul Spiru­ Haret Facultatea de Ştiinţe (Universitatea). • Duminică X Aprilie a. c., ora 11 di­­dimneata, d. profesor Universitar Tu­dor Vianu va conferenţia la Bacău dea­pro «Eminescu ca poet şi gânditor», in­vitat fiind de cercul studenţesc Băcău­­ an.• Societatea anatomică va ţine şedinţă Sâmbătă 31 Martie ora 18 în amfitea­trul cel mic al Institutului Dr. V. Ba­­eș. La ordinea zilei următoarele co­municări: L­t. Col. dr. Dimitriu­ Mamant si d. dr. M. Popescu-Buzeu: Seminom al tes­­ticolului. 2. D-nii d-ni Teoharide, Titi Petrescu și D-trie Marinescu-Slatina; Com­oepite­­liotu uterin. 3. D-nii d-ni Baroncea, Gh. Buzoianu şi S. Tovaru: Cancer al cardiei cu per­oraţie şi peritonită generalizată. 4. D-nii d-ni Gh. Buzoianu şi Mari­­nescu-Slatina: Cancer cardioesofagian cu perforaţie în aortă. 5. D. dr. Stoia: Prezentări de piese. * Ateneul popular «Antim Ivirea­­nul» ţine obişnuita şezătoare săptă­mânală Sâmbătă 31 Martie 1928 ore­le 9 seara. D. arhitect profesor Traianescu va vorbi despre «Arhitectura românea­scă» cu proecţiuni. Va urma un bogat program ar­tistic şi cinematograf. * Programul, la liceul Mihai Vitea­zul, bulevardul Pake 74, pentru Duminică 1 Aprilie c. este urmă­torul : ^ Orele 2—3 p. m. cinematograf pen­tru copii. Orele 4 p. m. va vorbi d. prof. I. Dr. Ştefanovici despre: «Elemen­tele limbajului uman». După conferinţă va urma muzică şi cinematograf. Intrarea liberă. Reviste Duminică 1 Aprilie apare revista ilustrată CINEMA, cea mai veche publicaţie cinematografică româ­nească, cu un interesant sumar, pre­cum şi cu dou­ă locuri gratuite la ci­nematograf. De vânzare la toate chioşcurile de ziare cu lei 20 exem­plarul. Un jubileu la Teatrul Naţional A 50-a reprezentaţie a Omului cu Mârţoaga In seara de Luni 2 Aprilie crt. Teatrul Naţional va reprezenta pen­tru a 50-a oară «OMUL CU MAR­­ŢOAGA» de G. Ciprian, piesă care a însemnat în actuala stagiune pen­tru prima noastră scenă, unul din cele mai mari succese de public şi de presă in acelaş timp. Atât prin fondul ei omenesc şi mistic, prin omorul generos şi spontan, prin sen­sul optimist şi tragic totodată, a­­ceastă piesă este una din cele mai caracteristice a geniului specific ro­mân­esc. « Teatrul Naţional îşi face astfel o cinste şi o bucurie sărbătorind a 50-a reprezentaţie a acestei caracte­ristice şi valoroase lucrări. Distri­buţia va cuprinde pe aceiaşi exce­lenţi interpreţi de la premieră, în f­iul lui Varlam apărând însuşi au­torul. Piea a fost pusă în scenă cu un piu­resc deosebit de către d-l Va­sile Ernescu. Diseară, Sâmbătă, la Eforie Turneul RoMMCAExdfldrc „L’anglais tel qu'on la parle“ Un act de Tristan Bernard La Parisienne Trei acte de Henry ßeeque Mâine, Dominica, matineu Si je voulais ••• Trei acte de Geraldy și Spitzer seara, după cererea generală Le demi-monde Cinci acte de Dumas fiul Biletele la «Comedia» pas. imobi­­liara şi la cassa teatrului Eforie. De la Teatrul Mic In fiecare seară la Teatrul Mic se joacă comedia în 3 acte a d-lui Com­i­l Petrescu, MITICA POPES­CU, cu Mişu Fotino în rolul titular şi Tantzi Cutava Barozzi, etc. etc. Sâmbătă matineu cu preţuri re­duse şi Duminică matineu tot: MI­TICA POPESCU. Se repetă în fiecare zi NELLS ROZIER. Teatrale Astăzi Sâmbătă 31 Martie ertc Teatrul Naţional reprezintă pentru întâia oară în matineu «Meşterul Manole» drama modernă a d-lui Octavian Goga, cu d-na Aura Bu­­zescu în rolul interpretat de d-ra Ventura. In ceellalte roluri d-na Marioara Zimniceanu şi d-nii Nat­is­ra, Storin, Athanasescu, Pop Marţian, Săvulescu, Stăncescu, etc. Şezători Societatea muzicală «Joc şi cân­tec românesc», de sub conducerea d-nei Elisa S. Mândrescu şi a ma­estrului Alex. Dobrescu, în dorinţa de a colabora cu societăţile care urmăresc acelaş scop, îşi ţine obiş­nuita şezătoare, împreună cu «So­cietatea institutului de educaţie fi­zică» a studenţilor. Sâmbătă 31 , orele 9 seara, la Institutul Naţio­nal de educaţie fizică, str. Maior Ene No. 5 (prin str. 13 Septembrie). Intrarea lei 10 de persoană. n 11 Spectacole OPERA: Boris Godunov. TEATRUL NA­­­TON­AL: Matineu: Meş­terul Manole; seara: Omul cu mărţoaga. TEATRU REGINA MARIA: matineu şi seara: Volpone. TEATRUL MIC: matineu şi seara: Mi­tică Popescu. TEATRUL NOSTRU: matineu şi sea­ra: Secretarul general de la Interne. Oxo FOOTBALL-A­SOCIAŢIE Duminecă 1 Aprilie a. c. se vor juca la Bucureşti următoarele mat­­churi de football: CAMPIONAT La categorile I, I Rezervă şi ju­niori. Sportul studenţesc cu Sparta Juventus cu Venus. Unirea Tricolor cu Olimpia, AMICA1 DE C. A. B. cu Belvedere la categoria I şi juniori. Principele Mihai cu Turda la ca­tegoria I şi rezervă. Val Vârtej cu Macaby la juniori şi Dâmboviţa cu Generala la re­zervă. Sovietele caută aliaţi Riga, 30 (Teleg. part.).—* După ştiri dies Moscova, din cauza insuccesului tentati­velor de a restabili rela­ţiile oficiale cu Anglia, Ci­­cerin caută aliaţi în Orient. In acest scop el a propus guvernelor persan, turc şi afgan de a schimba trata­tele de garanţii încheiate cu Sovietele in tratate de aliar­ă militară. ----.._xpx------­

Next