Cuventul, mai 1928 (Anul 4, nr. 1084-1114)

1928-05-01 / nr. 1084

2 Scandalul m\ma in Orali ____QQq/.QQ-----­ Preotul loan Gyeuge exclus din sânul bisericei reformate ORADEA. — Tribunalul discipli­nar al consistorului eparhial refor­mat din Nordul Ardealului s’a în­trunit ori sub presidenţia episco­pului Ştefan Sulyok, pentru a ju­­drepturile de cari se bucură ban­­care, după cum se ştie a provocat o sciziune în biserica reformată şi împreună cu credincioşii disidenţi a format o nouă biserică numită liberă presbiteriană şi pe care, după cum am scris, a recunoscut-o ministerul cultelor acordându-i drepturile de cari se bucură bab­­tiștii. Tribunalul disciplinar bisericesc a tras la răspundere pe preotul dr. Ioan Gycuge — adecă l’ar fi tras dacă s’ar fi prezentat în faţa tribu­nalului — dar nu s’a prezentat nici personal nici prin reprezentant. Preotul Gycuge este acuzat că a refuzat să execute ordinele episco­pului, deşi a fost transferat a re­fuzat să plece, deşi i s’a interzis să nu mai ţie serviciu divin totuşi a ţinut, a refuzat să predea odăjdiile sfinte cerute şi călcând legea bise­ricească a intemeiat o nouă biseri­că provocând ruptură în rândurile credincioşilor, a oprit pe preotul numit în locul lui să facă serviciu divin în biserică, obţinând concur­sul autorităţilor pe care le-a indus în eroare, a ponegrit pe capii bise­­ricei reformate etc. Pentru aceasta tribunalului disci­plinar bisericesc destitue definitiv pe preotul Ioan Gyeuge din funcţia de preot, îi anulează diploma de preot şi îl exclude din sânul biseri­­cei reformate. Ce spune preotul exclus Am întrebat pe preotul dr. Gy­­euge ce spune despre sentinţa tri­bunalului disciplinar bisericesc. — Pentru activitatea mea de preot această sentinţă nu are nici o valoare — răspunde d-sa. Deoarece eu fac parte din altă biserică legal recunoscută. Şi dacă mi-a anulat diploma de preot, tot atât de puţin mă sinchiseşte, după cum nu le-a păsat preoţilor catolici cari au tre­cut la reformaţi când au fost dan­­t­m­iţi şi li s’au anulat diplomele de către biserica catolică pentru că au trecut la altă religie. Tiberius tesMiiaMT. I. I­IV— ­liu (Mim­untat di­n­ ——potrece Alarmarea presei maghiare din Cluj CLUJ. — A fost destul ca ziarul «Cuvântul» să rostească o vorbă răspicată şi tranşantă, demascând uneltirile minoritare dela primăria Cluj, pentru ca dintr’odată, orga­nele de presă ale partidului ma­ghiar să ţipe ca din gură de şarpe. Ceia ce a durut pe cei interesaţi a fost constatarea noastră iniţială şi anume că la primăria Cluj, cei câţiva consilieri români sunt puşi ,în minoritate de ceata gălăgioasă şi reclamagistă a consilierilor mi­noritari şi quasi-minoritari. Ce-am spus noi? Am spus că vo­tul populaţiei cosmopolite a oraşe­lor din Ardeal a cocoţat în locuri de frunte o seamă de oameni de du­bioasă speţă, duşmani mai mult sau mai puţin clandestin al neamu­lui românesc, pe adversarii decla­raţi ai ideii de românizare a ora­şelor ardelene. Oprimarea insmivestaţiilor de viaţă românească Am spus că factorii vizaţi ce tind la permanentizarea stărilor de subt unguri, oprimă în mod sistematic manifestaţiile de vi­aţă româ­nească fac bursele studenţilor ro­mâni, boicotează orice început de emanicipare naţională românească la oraşe,­­ pentru ca, în schimb, să lucreze făţiş şi din răsputeri, pentru cauze adesea potrivnice nouă. Afirmaţiunile noastre n’au fost inventate. Am ţinut să cităm vre-o zece cazuri revoltătoare cari con­­stitue tot atâtea ruşini naţionale în România întregită. Am dovedit că şcolile, bisericile, instituţiile, arta românească sunt neglijate şi batjocorite de consi­lierii minoritari ai Clujului, şi din banul contribuabilului profită în primul rând cultura minoritară, şi bugetivorii cosmopoliţi. Presa maghiară în ajutorul conaţionalilor Cifrele noastre, precisiunile dure­roase ce le-am făcut, au scos din sărite pe consilierii vizaţi şi—după cum am spus — ei au apelat la a­­jutorul presei minoritare, — ajutor care li-a fost acordat, fireşte în mod nelimitat. Apărarea consilierilor minoritari cuprinde două lucruri principale: întâi, că primăria nu putea să aibă aceiaşi solicitudine pentru toţi, bugetul ei fiind limitat. (Exact. Numai cât, acel «buget limitat» a fost cheltuit în felul cum am ară­tat noi, în primul rând pentru sco­puri minoritare). Al doilea: Ar fi inexactă afirma­ţia noastră că primăria Cluj pro­mite pentru Târgul de mostre proi­ecte în acest oraş, terenuri ce nu-i aparţin fiind ale statului,­­ căci d. Cipăianu a făcut promisiuni primăriei că va ceda terenurile în chestie. Afirmaţiile noastre sunt întemeiate Va să zică, «apărarea» confirmă întreaga noastră acuzaţie. Terenul nu este al primăriei. ESTE INC­A AL STATULUI. Cu toate acestea, domnii consi­lieri minoritari consideră acest te­ren care — repetăm — este al statu­lui, ca un teren propriu şi — gene­roşi cum sunt — îl cedează pentru scopurile Târgului de mostrei!... Iată bunacredinţa deştepţilor domni consilierii Ar mai rămâne să discutăm ches­tia şi din punct de vedere princi­pial şi politic. ÎNTREBAREA ESTE, DACA SUNT ADMISIBILE SAU NU CONSILII MINORITARE IN FRUNTEA CLUJULUI SAU AL­TOR CAPITALE DE JUDEŢE ROMANEŞTI. Asemenea oraşe — credem noi— merită consilii comunale conduse în primul rând de români, cari însă au datoria să lucreze în bună înţe­legere, excluzând politicianismul edilitar. Iar dictatura minoritară din con­siliile comunale trebue să dispară, căci nu prin minoritari vom putea noi repara nedreptatea centrelor o­­răşeneşti streine care în trecut au stors toată vlaga, tot rodul m­uncei ţăranului român. a fost arestarea şi în urmă evada­rea lui. Pamfletele publicate atunci — somaţii definitive de generalisim —­ erau scrise cu o siguranţă, care dacă se chema spontaneitate se che­ma mai ales copilărie. Cuvântul suna dur şi ascuţit, cu o grabă şi o mânie epidermică, nestăpânit, ne­controlat. Pamfletul lui Daudet e un gest reflex; are o promptitudine de palmă şi o bruscheţă de înjură­tură. Este expeditiv şi cert ca o lovitură scurtă într’o răfuială de stradă. Şuet ascuţit, îşi ajunge sieşi ca o victorie.­ Nu vi se pare că pam­fletul este numai o acţiune ratată ? Şi că, sentimentul în acţiune, pam­fletarul nu izbuteşte decât un vag simbol al realizării, aşa cum o fată de pension se satisface în vis cu i­­nofensiva imagine a unui cuţit ? In acest înţeles Léon Daudet __spirit practic definit numai între contin­gent şi real — este opus umanita­ristului. Ceea ce nu vrea să însemneze, Doamne fereşte, o antinomie între umanitarism şi realizare, ci dimpo­trivă. Disciplina actului este de esenţa umanismului, simţul arhi­tectonic al construcţiei, calda ar­monie a faptului, geometria rela­ţiilor dintre muncă şi obiect. Ori toate acestea îi lipsesc temperamen­tului pulverizat al pamfletarului Leon Daudet, om de bine legată cultură dar de prea involuntară pa­timă. Gestul său nu are coherenţa inginerească a zidar­ului şi nici ro­tunjimea scriitorului de vers lati­nesc. Din ordinea construită a fra­zei clasice spiritul lui nu reţine decât o sinuozitate grecească şi o bruscheţă romană. Intima coordo­nare a gândului şi a faptului, pre­cisa lor corespondenţă rămâne din­colo de inteligenţa lui, închinată către­­improvizaţie şi — de aceea — provizoriu. Sunt virtuţiile sau păca­tele acestei sensibilităţi agitate, care nu ştie să-şi impună sieşi sen­timentul aspru dar matur al deşer­tăciunii «atitudinei» şi care mai a­­les are prea multă bunăvoinţă pen­tru zvonurile ei lăuntrice. «Umanismul este efortul perma­nent al omului rezistând puterilor naturii. Nu numai puterilor exte­rioare, mânioase, deslănţuite, ma­nifeste, dar celor, care de afară au intrat înlăuntru şi pe care le nu­mim obişnuit instincte». Iată o definiţie care îl situează pe Leon Daudet cu totul în afară de sfera noţiunii şi pe care totuşi o semnează chiar el (v. Etudes et milieux littéraires Grasset). Exem­plu de proprie necunoaştere, care mă îndreptăţeşte să spun că uma­nismul lui — ca umanismul came­­lotului în genere — este de esenţa bovarică. Nu cunosc încă «Trădarea clerici­lor» a lui Benda, dar bănuesc în acest pamflet cel puţin o trăsătură justă: aceea care îl privește pe Léon Daudet. Chestiunea are un anumit pitoresc, pentru care voiu fi bucu­ros să revin altădată. Mihail Sebastian Brăila, Aprilie 1928. Ştiri din Satu-Mare O INTERVENŢIE BINEVENI­TA. — In foarte multe comune ale judeţului nostru ca : Sanislău, Pe­­treşti, Terebeşti, Tătăreşti, Sătmă­­rel, Borleşti, Ghilvaci, etc. etc. co­misia de împroprietărire fixase pre­ţuri oarecum ridicate la loturile de case cuvenite sătenilor. D-l deputat Ion Florea, interve­­­nind la ministerul agriculturii a reuşit să obţină reducerea la jumă­tate de preţul fixat de comisia de împroprietărire. Rezultatul acestei intervenţii a produs multă mulţu­mire printre sătenii din comunele menţionate. ANCHETA. — Zilele acestea so­seşte în localitate d-l inspector şco­lar general G. Stoinescu, spre a continua ancheta începută încă îna­inte de vacanţa de Paşti, asu­­ra activtăţii fostului comitet şcolar ju­deţean. Nerăbdarea cu care se aşteaptă această anchetă e deci, perfect în­dreptăţită. ------------0X 0-------------­ inia­teii Balti EXAMENELE DE LA ŞCOALA NOR­MALA. — La şcoala normală din locali­tate, a început o nouă serie de exa­mene pentru definitivat şi înaintare (în­cadrare) a învăţătorilor din judeţele Bălţi şi Soroca. Comisiunea examinatoare e aceiaşi din trecut. S’au prezentat peste 50 de învăţători pentru înaintare şi 30 pentru definiti­vat. O MAMA DENATURATA. — Fata Lin­ia Jongu de 17 ani, din satul Pârliţi, acest judeţ, născând un copil, l-a îngro­pat, dar a fost prinsă în momentul cri­mei. Numita a fost asrstată, dar îm­­bolnăvindu-se a fost transportată la spitalul central din Bălţi, unde a su­combat. DE L­A TRIBUNAL. — La secţia 2-a, a tribunalului Bălţi au fost numiţi şi au depus jurământul d-nii: Mihail Mi­­tache, judecător de şedinţă în locul d-lui Pisargevschi, scos la pensie şi d. I. Ciobanu, judecător de şedinţă în locul d-lui B. Munteanu, transferat. Soroca CONGRESUL ASOCIAŢIEI IN­­VAŢATORILOR.^— Timp de 2 zile s’a ţinut în localul şcoalei normale adunarea generală a învăţătorilor. Preşedintele adunărei a fost ales institutorul V. Ciubotariu. Asociaţia a discutat diferite ches­tiuni de ordin profesional. S’a ho­tărât înfiinţarea unei case de aju­tor pentru cazurile de deces stabi­­lindu-se ca fiecare învăţător — şi numărul se urcă la 1000 — să depu­nă suma de 200 lei care va fi pre­dată familiei decedatului. Asociaţia şi-a reales vechiul comi­tet, BANCA ÎNVĂŢĂTORILOR. Eri a avut loc adunarea generală a­ acţionarilor băncei corpului didac­tic. Au luat parte peste 100 învăţă­tori. Adunarea a adus laude fostu­lui revizor şcolar Const. Russu care a înfiinţat banca şi a decis majo­rarea depunerii lunare cu încă 100 lei. DELA CONSILIUL COMUNAL.— In ultima şedinţă a consiliului co­munal s’a hotărât înfiinţarea taxe­lor de prestaţie pentru drumuri, ce­darea terenului de sport din faţa prefecturii, cedarea unui teren pen­tru construcţia localului P. T. T. şi s’a aprobat procesul vrbal de veri­ficarea cassei comunale. «------------- OXO—■ - Comercianţii şi consiliul general al Municipiului Bucureşti In urma şedinţei consiliului ge­neral al Municipiului în care o parte din consilieri au luat atitu­dini împotriva comercianţilor din Capitală, aceştia s’au întrunit ori la ora 11 dim. în sala «Sfatului eco­nomic al sindicatelor comerciale». Deschide şedinţa d. ANGHEL IS­­PASIU, care face o dare de seamă a desbaterilor cari au avut loc în consiliul general al Municipiului cu privire la scumpete şi la legea spe­culei. Aduce elogii d-lui Temistocle Alexandrescu, pentru apărarea do­cumentată ce a luat comercianţi­lor, relevând şi pricinile reale ale scumpete, nu depind de comer­cianţi, ci de enormitatea impozite­lor, de scumpetea şi lipsa capitalu­lui, de regimul de restricţiuni cari gâtuie orice manifestare în direc­tiva consolidărei. D. M. CRACIUNESCU, laudă e­­nergia desfăşurată de d. Temistocle Alexandrescu în consiliul munici­piului. Propune o ofensivă a co­mercianţilor împotriva abuzurilor administrative şi împotriva politi­cei vamale prin care statul în fo­losul unui funcţionarism parazitar exploatează o ţară întreagă, arun­când apoi vina scumpetei asupra negustorilor, cari sunt ei primele victime. D. C. PUŢUREANU, propune pu­blicarea în broşură a cuvântărei rostită de d. Temistocle Alexandres­cu, în consiliul Municipiului, pen­tru ca întreg comerţul să ia cunoş­tinţă atât de pericolul ce o amenin­ţă, cât şi de chipul în care trebuie reacţionat pentru apărarea intere­selor economice ale ţarei însăşi. Mai vorbesc d-nii: C. Georgescu- Coşna, C. Ionescu-Siraru, C. Ghior­­ghiu-Broşteni, şi alţii, după care d. Gh. Blându dă citire unei mo­ţiuni de mulţumire adresată d-lui Tom. Alexandrescu, pentru acţiu­nea sa în favoarea comerţului. ......—mi.....iii———— CUVÂNTUL Spionii intră în ţară ca mateloţi pe vase sub pavilion străin In timp ce toate ţările se înar­mează, având o armată întreagă de spioni ce mişună activ prin toa­te părţile, noi stăm în dolce-far­­mente legănaţi de vise rase. In special acţiunea de spionaj a Rusiei Sovietice, se desfăşoară pe o scară întinsă. Astfel, s’a semnalat intrarea în ţară, a câtorva echipe de spioni bolşevici, cu instrucţiuni precise din partea guvernului sovietic. In baza informaţiunilor culese, putem afirma că, curierii bolşe­vici pentru a scăpa de sub obser­vaţia vigilentă a autorităţilor noa­stre, pătrund în ţară prin portu­rile importante (Brăila, Galaţi, Constanţa), sub masca de mateloţi pe vasele sub pavilion suedez, ger­man şi grec. Pentru a paraliza încercările de intrare în ţară, a periculoşilor spioni sovietici, e de dorit ca auto­rităţile de rezort să supravegheze mai riguros vasele streine. Astfel, 60 spune, că pe vasul sue­dez «Hartley» sosit în portul Ga­laţi, s’ar fi aflat faimosul curier Constănţeanu — dezertor din ar­mata română — care-i agent prin­cipal la biuroul de Informaţiuni al comandamentului militar sovietic. Acest primejdios spion avea mi­siunea expresă, de a se pune în le­gătură cu toate organizaţiunile co­muniste din ţară. ----Doif Măcin. 2. — Unul din dezidera­tele cele mai de seamă al locuito­rilor din Măcin şi plasă este fără îndoială acela al alipirei plăşei Macin la judeţul Brăila, fapt care ar atenua în mod simţitor greută­ţile ce azi le întâmpină aceşti lo­cuitori prin deplasarea lor la Tul­­cea — capitala judeţului , pentru aranjarea diferitelor afaceri de ordin judiciar, comercial, etc. Tulcea e aşezată la 76 km. de Măcin şi un drum până acolo nece­sită timp îndelungat şi bani, mai cu seamă că aceste două localităţi nu sunt legate între ele prin cale ferată. Cine are nevoe să se deplaseze până la Tulcea, trebue să-şi piardă cel puţin două zile, mergând cu vaporul prin Brăila, iar în timpul îngheţului Dunării cu căruţa. Dacă plasa Măcin ar fi anexată judeţului Brăila, orice afacere ar putea fi tranşată într-o zi , ple­când dimineaţa la ora 7, şi întor­­cându-se seara la aceeaşi oră. Nutrim credinţa că, dacă parla­mentarii brăileni ar susţine aceas­tă chestiune ea s-ar putea rezolva ■00---­ favorabil. De mai mulţi ani activitatea culturală a oraşului nostru, lasă foarte mult de dorit. Acum câţiva ani o mână de şco­lari au fondat cercul cultural spor­tiv «Audax», care, însă , nu mai funcţionează azi. Câteva personalităţi, bine cunos­cute în oraş luaseră iniţiativa for­­mărei unui cerc cultural, care să dea mai multe serbări cu scopul de a strânge fonduri pentru cons­truirea unei scene în sala festivă a şcoalei, şi înfiinţarea unei bilio­­teci. Iniţiativa a reuşit în parte. Sce­na s’a construit, datorită m­uncei unor elevi măcineni, secondaţi de conducătorii lor, d-nii: farmacist Jean Negri­cu şi Nic. Sandueni. Cum însă această formaţie cul­turală şi-a sistat — încă acum câ­teva luni, — activitatea, bibiloteca de care vorbiam mai sus nu a pu­tut lua fiinţă. Ar fi de dorit că, pentru desvol­­tarea pe o scară cât mai întinsă a operei culturale, să i se ralieze la luptă şi corpul didactic local. Cu ocaziunea aniversăreei dece­nale a realipirei Basarabiei, s’au făcut următoarele graţieri şi re­­ducri de pedepse al condamnaţilor de origină basarabeană: GRAŢIERI Gobulnici Grigori şi Bondaner Efim din închisoarea Chişinău; Tu­dorache Bordeanu din închisoarea Doftana; Camiuschi Leib şi Motel Podao din închisoara Galaţi; Uce­­retnic Simion din închisoareea la­şi; Foşea Maria, Botnaric Iuliana, Grigorasenco Aculina, Tamara Co­­dreanu şi Paraschiva Paleacova din închisoarea Mislea; Revenco loan din închisoarea Bălţi; Feodo­­rov A. Teodor din închisoarea Is­mail. REDUCERI DE PEDEPSE Se reduc pedepsele următorilor: Holosteuco Clemente din închi­soarea Bucovăţ, 9 luni. Constantin E. Petrov din închi­soarea Bucovăţ un an. Nina Apostol din închisoarea Mis­lea, se reeduce 4 luni. Terţilov Zaharia din închisoarea Cahul, se reduse 4 luni. Chermeci Chirilă din închisoarea Tighina , se reduce 7 luni. Fendic Nicu din închisoarea Chi­şinău, se reduce 4 luni. Clemencu Ivan din închisoarea Chişinău ne reduce 4 luni. Chiţu Vasile din închisoarea Chi­şinău, se reduce 4 luni. Sandu Mitrofan din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Oprea Alexei din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Criţanov Simion din închisoarea Chişinău, se reduce 3 luni. Babiuc Grigore din închisoarea, Chişinău, se reduce un an şi 6 luni Cucenic Procopie din închisoarea Chişinău, se reduce 5 luni. Luncă Justin zis Lungu din în­chisoarea Chişinău, se reduce 2 luni. Suhodolschi Teodor din închisoa­rea Chişinău, se reduce unspreze­ce luni. Traista Vasile din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Volosciuc Ioan din închisoareea Chişinău, se reduce 5 luni Marie Grigore din închisoarea Chişinău, se reduce una lună. Stantier Alexei din închisoarea Chişinău, se reduce una lună. Velizar Afanase din închisoareea Chişinău, se reduce una lună. Ozarevschi Alexei din închisoa­­­rea Chişinău, se reduce 2 luni. Bărbos Alexandru din închisoa­rea Chişinău, se reduce 2 luni. Carol Ilie din închisoarea Chişi­nău, se reduce 4 luni. Huţuleac Vasile din închisoarea Chişinău, se reduce 3 luni. Halevard Friederich din închisoa­rea Chişinău, se reduce 10 luni. Dumitraşcu Nicolae, din închi­soarea Chişinău, se reduce 10 luni. Cucer Alexandru din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Elisovschi Ioachim din înch­isoa­­rea Chişinău, se reduce 4 luni. Sava Simion zis Andronic din în­chisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Cacica Mihail zis Mihail Ungu­­reanu din închisoarea Chişinău, se reduce două luni. Spolennichi Ghidală, din închi­soarea Chişinău se reduce 4 lu­ni. Vasilenco Ivan zis Vasileencu din închisoarea Chişinău, se reduse 6 luni. Guzumn Petre din închisoarea Chişinău, se reduce 10 luni. Motică Ioan din închisoarea Chi­şinău, se reduce una lună. Aculov Mihail din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Bălan Vladimir din închisoarea Chişinău, se reduce 8 luni. Ivancenco Iacob din închisoarea Chişinău, se reduce un an. Serioschia Alexandru, din închi­soarea Chişinău, se reduce un an. Traţcovschi Nicolae din închisoa­rea Doftana, se reduce un an. Libschind Haim zis Zunai din în­chisoarea Doftana, se reduce 5 luni Marandici Nicolae din închisoa­rea Doftana, se reduce un an. Burlacu Constantin zis Contică Butnaru din închisoarea Focșani, se reduce 6 luni. Bollalovschi Vasile din închisoa­rea Fosc­ani, se reduce 2 luni. Stângă Dionisie din închisoarea Galaţi, s se reduce un an. Emil Moşea Odeschi din închi­soarea Galaţi, se reduce 8 luni. Ivan Rubanschi din închisoarea Galaţi, se reduce 6 luni. Haendi Silim L. Gherş din în­chisoarea Galaţi, se reduce 4 luni. Constantin Oţel din închisoarea Galaţi, se reduce 4 luni jumătate. Butnariuc Meftodie din închis­oa­rea Iaşi, se reduce un au. Rotaru Petre din închisoarea Iaşi, se reduce 3 luni. Gavril Felişcan din închisoarea Iaşi, se reduce 9 luni. Iacob P. Hadzi din închisoarea Mărgineni, se reduce un au şi 6 luni. Gârneţ G. Mihai din închisoarea Mărgineni, s­e reduce un an și 6 luni. Fiastru Andrei din închisoarea Mărgineni, se reduce 6 luni. Seuliscaia Lisaveta din închisoa­rea Mislea, se reduce 6 luni. Achilina Paleacova, din închisoa­rea Miidea, se rduce 9 luni. Terente Dideneo, din închisoarea Ocnele Mari, se reduce 4 luni. Vasile Untu din închisoarea Oc­nele, Mari se reduce 2 ani. Saitara Ivan din închisoarea Ti­­ghina, se reduce 2 luni. V »7:00 — mai binecuvântată instituţie culturală, «Fundaţia Principele Carol», a uitat să trimeată cărţi. Şi, cărţile trebuiesc tri­mise repede, fie pregăteşte o anatologie a prozei contemporane, se pregăteşte un număr închinat de o mare revistă nu­velei româneşti. Fiecare autor bun, care îşi trimete volumele, poate fi sigur, în foarte puţin timp, de cel puţin două traduceri, însoţite cu notiţe critice de prezentare. Volumele se trimit pe adresa: B. Uni­­versitâ di Roma corso di Lingua e Let­tern Aura Euinena, Via della Sapienza Bloc-Notes liliim inimi mm iiiiiiirnii —■ i Propagandă și traduceri Dacă aş fi tipărit articolul acesta în­ ajutor real si imediat. Ajutor ce in tr’o revistă a scriitorilor l’ar fi întitulat poate veni decât dela scriitori. Insăș cea astfel­­ «Trimite-ţi-vă cărţile in Italia, pentru traduceri h... Intr’adevăr litera­tura şi cultura noastră şi­ a câştigat aici câţiva entuziaşti şi studioşi, tineri, ho­tărâţi să pună capăt propagandei de vorbe şi s’o înlocuiască cu temeinică şi rodnică cunoaştere a valorilor romă­­­neşti. E flatant şi deadreptul de mirare cât se tipăreşte în ziarele italieneşti a­­supra artei şi literaturii noastre. Arti­colele critic-istorice au început a fi în­tovărăşite de traduceri ; au apărut Asa­­chi, Brătescu-Voineşti, Ionel Teodorea­­nu... Numai atât. Traduceri mai lungi sunt sub tipar sau în lucru. Şi aici, o observaţie tristă. La Roma nu sunt cârţi româneşti pen­tru traduceri. Un mănunchiu de studen­ţi italieni — cari lucrează la Liviu Re­­breanu, Damian Stănoiu, Gib I. Mihă­­iescu, Sadoveanu — sunt lipsiţi de cărţi cu schiţe şi nuvele scurte, potrivite pentru ziare. In ziarele italieneşti, pe pagina IlI-a, se tipăresc bucăţi litergice, căutate şi citite. Aici apar foarte des, articole şi traduceri româneşti. Dar, de­ acum, studenţii nu mai au ce traduce. Au fost nevoiţi să tălmăcească schiţe din Iov şi Cat­on Teodorian, în lipsă de Agărboviceanu, Brăescu, Delavrancea, Bucuţa, etc. Cine să le cumpere ! Ei, sunt săraci şi tot ce fac pentru litera­tura noastră o fac desinteresat. Ataşa­tul de presă şi profesorul de limbă ro­mână­­ nu pot da decât un ajutor per­sonal şi redus. Ceilalţi, nu se interesea­ză. Cererile la editurile româneşti au rămas fără nici un rezultat pozitiv. A­­jutoare au dat anumite persoane de ini­mă, cari au comandat cărţi din Romă­nia, şi le-au dăruit tinerilor. Dar nu e deajuns. Sunt zece studenţi cari traduc cel puţin câte o nuvelă lunar. Unii mun­cesc la romane, pentru cari au găsit chiar editor. E o activitate şi o iniţia­tivă care înmărmureşte şi emoţionează... Destule fraze. Se aşteaptă, aici, un Mircea Eliade Cavaleria Rusticană la Opera din Cluj Tenorul Traian Nicolau ne-a dat un Turidu ireproşabil sub toate ra­porturile. O voce clară, un timbru simpatic, o uşurinţă în trecerea re­gistrului acut, dispunând tot­odată de un temperament dramatic ex­cepţional. S’a constatat şcoala ita­liană la tânărul tenor în care se pun frumoase speranţe. In rolul şefia tânărul bariton H. Demetrescu de asemenea a avut tot succesul cuvenit. Primadona S. Tiron ne-a dat o fantuză adorabilă din toate punc­tele de vedere.­­ D-na Istrati în rolul «Lolei» a fost simpatică şi promite mult în viitor. , Maistrul dirijor Bobescu o per­soană bine cunoscută în lumea mu­zicală, ca întotdeauna, a fost la înălţime. ştiri despre noi In italin od­jepo­ Judecând după ce s’au tipărit în pri­măvară aceasta, Italia e ţara care ne cunoaşte mai mult şi mai bine. Am spiciuit din ziarele şi revistele ultimei luni traducerile şi articolele asupra artei Româneşti. Încă din Ianuarie a apărut in La Lucerna traducerea «Uli­ţei Copilăriei» de Ionel Teodoreanu, da­torită d-lui Miloia, traducătorul nuvele­lor lui Cezar Petrescu. In revista ilus­trată Gran Monde, pe luna Martie, ar­ticolul de fond­­: Romenia, figlia di Roma, de Enzo Loretti. Un articol cald şi informat, care depăşeşte obicinuitele compoziţii ocazionale. Transcriu sfârşi­tul tineresc şi avântat: «...noialtri Ita­­liani dobiamo sontirei verament fratel­­li di questa nobile Nazione Romena, pere in le apparito essa che prima con noi dimostra ai mondo essere inaltera­bile ed indistruttibile la potenza etni­ca dolla superba stir­pe creata da Ro­ma». Acelaş tânăr, cunoscător al limbii şi literaturii româneşti, a închinat un ar­ticol lui M. Eminescu, în Gazzeta di Venezia (a Martie) cu prilejul volumu­lui lui R. Ortiz. Deasemenea a tradus şi publicat Metamorfoze de E. Al. Brătes­­cu-Voineşti în Impero (11 Aprilie). D. Enzo Loretti a sfârşit şi traducerea lui Niculăiţă Minciună, care se va publica într’un număr special pe care o mare revistă îl va consacra nuvelei româ­neşti, sub îngrijirea d-lui prof. Clau­­diu Isopescu. In curând va începe tăl­măcirea Pădurii Spânzuraţilor. Un alt tânăr cunoscător al limbii şi literaturii noastre, Alfredo Grillo, a scris La poesia e la vila di Mihail E­­minescu (II Lavor­o d' Italia, 13 Apri­lie), un excelent studiu care a fost re­produs şi de o gazetă literară. Rar mi-a fost dat să citesc pagini mai înţelegă­toare, mai limpezi, mai concentrate şi mai calde. «La tragedia di Eminescu, ehe qui e la a­tinge di pessimismo re­­lativamente l’osco, è tutta in questa ca­­tarsi umana, in questo bisogno mace­­ranto di liberazione spirituale da una real­­a sorda o avversa che lo stringera da tutte la parti. Ai limiti dell’idea si trova il simbolo, ai limiti dell’umano la follia». Profesorul Claudiu Isopescu îşi conti­nuă, de asemenea, publicaţiile de popu­larizare a artei bisericeşti şi literaturii române. In Fopolo di Roma (30 Martie) a apărut traducerea unei schiţe uzate de G. Asachi: Un portiere. In 11 Lava< ro d’Italia (3 Aprilie): In II Mezzogior­­no (1 Aprilie): Poesia popolare romena. In II Mezzogiorno (15 Aprilie): La Chie­­sa di Mirautzi a Suceava, in Romania. In II Popolo di Roma (7 Aprilie): II Monastero di Tismana in Romania. Amintim că traducerile în reviste, şi articolele la Impero se publică prin îngrijirea ataşatului nostru de presă, d. Th. Solacolu. In acest din urmă ziar s’a tipărit (7 Martie) portretul lui Ca­­ragiale: Un Moliere rumeno, datorite d-lui M. Beiller. Ultima carte a profesorului Iorga: Sto­ria dei Romeni e della loro civiltà (Mi­lano, Haepli, 1828) a fost pe larg recen­zată de alt elev al cursului de limba ro­mână, Lilio Cialdeia, Iii Lavroro d'Ita­lia, 20 Aprilie). D. Cialdeia publică, deasemenea un alt articol — inspirat de aceiaș lucrare — asupra relaţiilor italo-române. Deasemenea lucrează la traducerea lui Damian Stănoiu. BL E. Teatrsal iMafimral OreSîreea spectacolelor Luni 30 Aprilie, Omul cu mârțoaga. Mărfi 1 Mai, Dochia. Miercuri 2 Mai, Doamna cu camelii. Joi 3 Mai, matineu Păpuşile , scara Dochia. Vineri 4 Mai, premieră Bava Afbcanul. Sâmbătă 5 Mai. matineu Anuța; seara Doamna cu camelii. Duminecă 6 Mai. matineu Dochia ; seara Bava Africanul. Numeroşi locuitori de pe malu­rile bălţilor şi Dunării, din comu­nele Frecăţei, Băeni, Mâraşu, Zaguna, Pecineaga, Turcoaia, Ghe­­pet, Stanca, Stăncuţa, Mihai-Bra­­vu, Gura Gârluţei, Berteşti, Giur­­geni, Polizeşti, Gropeni, Tichileşti, Chiscani, etc. ni se plâng împotri­va strigătoarei nedreptăţi ce li n’au făcut, cu ridicarea preţurilor la a­­renzi. Acteste cc-'K­oo 0 plângere a locuitorilor de pe malurile bălţilor Dunării pescăriilor trecând cu uşurinţă peste dispoziţiunile celor mari, de oarecee d. ministru Argetoianu, a asigurat pe d. Gheorghe Popa cres­cător de vite şi delegatul locuito­rilor , în audienţa ce a avut-o la d-sa că va contramanda dispo­ziţia oporirei preţurilor la arenzi, menţinându-le aşa cum au fost şi’n trecut. Locuitorii deznădăjduiţi, speră arenzi au fost urcate, că se va pune capăt speculei scan­fără vre­o motivare bine-venită, daloase pe care o exercită adminis dela 20­1 lei, la 1600 lei hectarul te­­traţia pescăriilor, ren inundabil, cuprins numai din rogoz şi păpuriş, deci, cel mai prost nutreţ. Preţul pentru păşunat a fost ur­cat şi el, dela 30 lei, la 160 Iei, de cap de vită. La ridicarea exagerată a acestor preţuri, nu s’a avut în vedere, nici interesul general al economiei naţionale, nici faptul că aceste te­renuri sunt veşnic expuse inunda­ţiilor. Ceea ce este mai grav, e că locui­torii sunt siliţi a plăti arenzile îna­inte pe întregul an. Toţi sătenii din regiunile bălţi­lor, sunt oameni nevoiaşi, n’au case şi nici unelte agricole ca acei de la câmp. Prin ridicarea acestor arenzi, pe lângă că se distrug micile gospo­dării, dar producătorii forţaţi fiind să-şi scoată sporurile de arenzi, vor ridica şi ei preţurile la ali­mente : cărnuri, brânzeturi, lapte, leguminoase, etc. Locuitorii de prin aceste părţi, sunt uimiţi când văd pe agenţii Că şi fermiere atenei­ri Luni 30 Aprilie, ora 5 d. a. se va ţină la Teatrul Mic (Piaţa Palatului Regal) a XIX-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. IORGA». D-l Mihail Vulpescu, de la opera din Monte Carlo va vorbi despre : Cântecul popular străin în comparaţie cu cel ro­mânesc. Vor mai da preţiosul concurs : d-ra Sorana Topa, societara Teatrului Naţio­nal, versuri. Quartetul de coarde de sub conducerea d-lor Alexandru Theodo­­rescu, H. Hoarath, Th. Popovici şi I. Thater. La pian d-l Kulibiu. Studenţii au in­trarea liberă. Biletele la Jean Feder. achiziționarea de mobile @ o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TAR® BJ-MIUREŞ» să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de plată imitat tot în Calea Rahovei 105

Next